Page 79 - Drumul_socialismului_1986_08
P. 79
. 8 948 O SÎMBĂTĂ, 23 AUGUST 1986 Pag. 3
Epoca Nicoiae Ceauşescu - epoca celor Solemnitatea depunerii de coroane şi jerbe
EVIZIUNE
mal grandioase împîiniri ale milenarei de flori cu prilejul Zilei de 23 August
iMBATA,
existenţe a poporului român
AUf ]$T
în ziua marii
itori naţionale,
r) Privind cu firească mîn- complexă a rîului Dîmbo externă, concepţia înnoi
steagul lui Au- drie istoria nouă a patriei, viţa sînt lucrări de o înal toare, realistă a tovarăşu
biruitor (color). inaugurată de actul revo tă cutezanţă, punînd în lui Nicoiae Ceauşescu pri
;ce şi versuri
otice, revoiu- luţionar de la 23 August evidenţă vocaţia construc vind căile do soluţionare a
ro 1944, poporul român este, tivă a poporului român, problemelor mondiale, ini
ira revoluţiei deopotrivă, pătruns de un capacitatea sa dc a realiza ţiativele, propunerile şi ac
r) înalt adevăr: anii cei mai edificii cu adevărat repre ţiunile sale au conferit ac-
i patria-n lumi- zentative pentru epoca so tiv'tăţii internaţionale a
color). Program rodnici ai acestui răstimp
pretat de Mu- — ca de altfel ai întregii cialismului. României principialitate,
Rcprezentativă istorii a ţării — sînt anii In ultimele două decenii, consecvenţă şi continuitate,
matei care au trecut de la Con au determinat sporirea per
ia anilor e- gresul al ’ IX-lea al parti creşterea economică a fost manentă a prestigiului pa
(color). Opera fundamentată pe sporirea
ţie Sergiu Sar- dului, eveniment memora puternică a aportului ştiin triei noastre în rîndul po
'V bil ce a deschis o nouă ţei şi extinderea progresu poarelor lumii.
:c nou pe plai epocă de măreţe înfăp lui tehnic în toate sectoa La împlinirea a 42 de
iun (color), tuiri în ridicarea pe trepte
că populară rele de activitate, potrivit ani de la istoricul act re
superioare de progres şi programelor elaborate sub voluţionar din August
m de sărbătoa- civilizaţie, o epocă glori conducerea directă a tova 1944, bilanţul bogat în rea
olor) oasă, denumită pe drept răşei academician doctor lizări constituie pentru în
serial : „Străi- cuvînt „Epoca Nicoiae inginer Elena Ceauşescu, tregul popor român un pri
(uitinia parte) Ceauşescu".
otlsmul — ade- în ultimii 21 de ani. preşedintele Consiliului Na lej de legitimă mîndric
i de fiecare /.i a ţional al Ştiinţei şi învă- patriotică, garanţia unor
lor noastre România a devenit o ţară ţămîntului, remarcabil om noi şi măreţe împliniri în
r) industrial-agrară, cu o in politic, savant dc renume înfăptuirea cutezătoarelor
»iu patriei şi dustrie dezvoltată, moder mondial, care promovează programe de progres mul
ţiului (color),
ţiuni din Spec nă şi cu o agricultură so cu consecvenţă valorile tilateral, material şi spiri
ul de gală al cialistă avansată. Aşa cum ştiinţei şi culturii în sluj tual al patriei noastre so
ursului cînte- a subliniat în repetate rîn- ba progresului patriei noas cialiste.
patriotic şi al Aspect de la solemnitatea depunerii de coroane.
tlui pionieresc, duri secretarul general al tre. Unitatea indestructibilă
dări, 10SC, partidului, dacă nu s-ar fi Caracterul unitar al tu a naţiunii române în jurul
urnal (color) realizat o asemenea dez turor laturilor procesului partidului, al secretaru Marea sărbătoare naţio libcrarea patriei dc sub siliilor judeţean şi muni
mie ale unui voltare a ţării. România de transformare revoluţio nală de la 23 August — dominaţia fascistă, pentru cipal ale Organizaţiei Pio
eroic (color), ar fi rămas pentru vreme nară a societăţii româneşti lui său general, tovarăşul aniversarea a 42 de ani dc libertate şi independenţă. nierilor, veterani -ai răz
inia in lumina îndelungată într-o stare dc Nicoiae Ceauşescu, repre la revoluţia de eliberare La solemnitate au luat boiului antifascist, repre
.ugust înapoiere care ar fi afec este asigurat de afirmarea zintă temelia dc granit a socială şi naţională, anti parte membri ai birouri
acolul festiv, tat construcţia socialismu legică, obiectivă a Parti zentanţi ai organizaţiilor
ral-sportiv (co- dului Comunist Român ca realizării neabătute a ho- fascistă şi antiimperialistă lor comitetelor judeţean şi obşteşti, cadre de condu
organizat do lui, munca şi viaţa poporu centru vital al întregii tărîrilor Congresului al — a prilejuit, ieri dimi municipal de partid, ai co cere din întreprinderi şl
* 'urii şi lui nostru. neaţă la Deva, o înălţă mitetelor executive ale instituţii, numeroşi oa
, ilaliste, noastre naţiuni socialiste, XlII-lca, a Programului
liul central al Acumulările cantitative fapt ce dă expresie nă partidului în vederea asi toare şi emoţionantă solem consiliilor populare jude meni ai'muncii din muni
>.K., Comitetul în dezvoltarea industriei şi zuinţelor supreme ale po gurării progresului multi nitate: depunerea de coroa ţean şi municipal, ai con cipiul Deva, pionieri şi
al al U.T.C., agriculturii au fost însoţite porului, cerinţelor obiecti ne şi jerbe de flori la ci siliilor judeţean şi muni şoimi ai patriei.
i.C.R., Consi- lateral al României socia mitirul eroilor români şi cipal ale sindicatelor, ai
Vaţional al Or de mutaţii pe planul ac ve ale progresului material liste. După intonarea Imnului
aţiei Plonierl- centuării proceselor cali şi spiritual al României. sovietici care şi-au jertfit comitetelor judeţean şi de Stat al Republicii So
Mlnlsterul Apă- tative din economie, îmbu Dr. MIRCEA VALEA viaţa în luptele pentru c- municipal ale U.T.C., con cialiste România şi a Im
Naţionale, Mi Pornind de la principiul
rul Educaţiei nătăţirii continue a struc că edificarea noii societăţi nului de Stat al Uniunii
Invă'ămîntului, turilor producţiei materia este rodul activităţii con Republicilor Sovietice So
i.F.?;., Radiote- le, dezvoltării ramurilor şi cialiste, in acordurile so
une, împreună ştiente a maselor, partidul Lumină de August
lomitctul muni- subramurilor purtătoare de nostru a pus şi pune în lemne ale Imnului Eroilor
Bucureşti al progres, promovării revo centrul atenţiei formarea şi Marşului funebru de
dului comunist luţiei tehnico-ştiinţifice, (Urmare din pag. 1) noului timp, sîntem mai la sută din populaţia jude Cliopin, au fost depuse co
in, dedicat ce- sporirii gradului de efi conştiinţei omului nou, a puternici şi aici, pe pămînt ţului locuieşte în case noi,
e-a 12-a anîver- valorilor sociale şi morale roane do flori, încadrate
a zilei de 2:1 cienţă a întregii activităţi înaintate, a conştiinţei pa ce şi-a pus pecetea marii hunedorean, ca în întreaga gradul de urbanizare de- în eşarfe tricolore şi roşii,
st economice. triotice şi a spiritului re ţară. Hunedoara este uria ţinind o pondere de 71,9 din partea Comitetului ju
artistic (color): în aceşti ani au fost în sale personalităţi revoluţio dintre cele mai elocvente la sută. Prin anii „Epocii deţean Hunedoara al P.C.R.
i Premieră voluţionar. Aşa cum sub nare pe întreaga dezvolta ilustrări a dinamicii pro Nicoiae Ceauşescu" sîntem
roducţie a Ca- făptuite obiective grandi linia tovarăşul Nicoiae re a României acestei pe şi al Consiliului popular
e filme cinci oase, cum sînt Canalul Ceauşescu : „Putem spune rioade. Cei 21 de ani s-au movate de partidul nostru, mai puternici. Vom fi şi judeţean, Comitetului mu
urnal (color) Dunăre — Marea Neagră, cu mîndric că în România constituit într-o etapă pe de secretarul său geneial. mai puternici prin anii ce nicipal Deva al P.C.R. şi
că populară Transfăgărăşanul, hidro socialistă se ridică un om care o numim, în acord cu Valoarea investiţiilor reali vor urma, adăugîndu-se cu al Consiliului popular mu
r) centralele de pe Dunăre, nou, profund devotat idea realitatea patriei, „Epoca zate în aceşti 21 de ani lumina lor istoriei pe care nicipal, consiliilor judeţean
jVIINICA, Metroul din Capitală, la lurilor socialismului şi co Nicoiae Ceauşescu", avînd se ridică la peste 90 mi o gîndim şi o făurim. si municipal ale sindica
liarde lei. Noi, hunedore-
AUGUST care se vor adăuga căile munismului, înarmat cu conştiinţa că astfel am dă nii, deţinem primul loc pe Sărbătorind revoluţia din lelor, comitetelor judeţean
navigabile Poarta Albă — noile cuceriri ale cunoaş ruit ţării şi timpului nos August în cadrul însufle- şi municipal ale U.T.C.,
:a copiilor (co- Midia — Năvodari şi Du terii, cu ideologia revolu tru un simbol al marelui ţară la producţia de ener ţitor al jubileului partidu Comitetului veteranilor din
năre — Bucureşti, lucrări ţionară, ştiinţifică a parti gie electrică, minereu de lui — 65 de ani de la fău războiul antifascist, In
•u v r -<ru pio- adevăr ce trece prin mo fier, huilă, locul II în pro
, »va- reprezentative pentru for dului nostru". Aceasta se mentele de vîrf ale patriei. ducţia de fontă, oţel, la rirea sa — al împlinirii a spectoratului judeţean de
1 de ...Arfă", de ţa şi capacitatea economiei ' reflectă în creşterea gra 21 de ani de timp nou şi interne, Centrului militar
Uărcliilă (color) româneşti, deschizătoare dului de cunoaştere şi cul Sub puternicul impuls al minate finite, cocs metalur epocale ctitorii, al Anului judeţean, Termocentralei
de noi perspective privind tură al oamenilor, în ridi ideilor şi orientărilor tova gic, minereuri complexe, Internaţional al Păcii, sîn Mintia, Exploatării minie
m duminical folosirea resurselor dc apă carea nivelului lor politi- răşului Nicoiae Ceauşescu, locul III la producţia de tem convinşi că numai prin re Deva, întreprinderii de
r) ale ţării, pentru irigaţii, co-ideologic, în modul în ştiinţa românească a cu ţesături de mătase, mine fapta noastră de azi, ur- prospecţiuni şi explorări
urnal (color) navigaţie şi producerea de care îşi îndeplinesc înda noscut o reală afirmare, reuri cuprifere. Volumul mîndu-ne marele conducă geologice Deva, I.M.C. Bîr-
mea azi (color) energic electrică. Inaugu toririle, în avîntul şi spi dispunînd azi de o puter producţiei industriale a tor, materializînd exemplar cen. Grupului întreprinde
rea României rarea lucrărilor dc con ritul de abnegaţie cu caro nică bază tehnico-mate- crescut de 2,7 ori, iar pro hotărîrile Congresului ai rilor de gospodărie comu
) strucţie de la Casa Repu rială, de cadre cu înaltă ducţia medie la hectar de Xlll-lea, participînd cu nală .şi locativă Deva. Pio
artistic: „pe toţi oamenii muncii, fără nieri şi şoimi ai patriei
sting al l)u- blicii şi Bulevardul „Victo deosebire de naţionalitate, pregătire, capabile să so 2,6 ori la grîu şi de 3,5 ori toată capacitatea şi ener au depus jerbe şi buchete
albastre“ (co- ria Socialismului", realiza înfăptuiesc politica inter luţioneze problemele noi la porumb. Pentru ocupa gia la zidirea României de flori.
rea programului do siste nă si externă a partidului. pe care le ridică actuala rea forţei de muncă au socialiste, vom dărui lu
urnal (color). matizare a unor mari car Interdependenţa dialec revoluţie ştiinţifică. fost create peste 61 000 minii fiecărui August noi în încheierea solemnită
tiere din această zonă a tică, unitatea indisolubilă Prin cei 21 de ani ai locuri de muncă, circa 86 străluciri. ţii, garda de onoare a pre
Capitalei şi amenajarea dintre politica internă şi zentat onorul.
I • •
Comunicatul prin care tarii din rindurile noastre au
Grubcşte-te în- postul de radio Bucureşti ...Simţeam că purtăm hainele căzut : bravul căpitan loan
1); Al patrulea anunţa lumii intregi — acum » Fătu, sublocotenentul Gheor-
rigă debarcader ghe Cismaru, colegii mei
HUNEDOARA : 42 de ani - că poporul neroase, au Înfruntat un Caşotă, Coandă, Comă-
culos (Modern român a ieşit din războiul Ceea ce constituia satis ne-am încolonat in uliţa Încuibase un detaşament
i doi paşi de antisovietic şi a întors ar facţia noastră imediată era satului şi, cu căpitanul hitlerist ce teroriza popu duşman de zece ori mai nescu, Gherghe, lovi, Lera,
Modern — B) : bucuria că am scăpat de loan Fâlu in frunte, am laţia din oraş şi din zo numeros, dotat cu tehnică Mechenici, Motea, Motrea-
de dragoste * mele împotriva Germaniei nele aferente. de luptă superioară, obli- nu, Şerb şi alţii. Numele
icăra); Marele fasciste, m-a surprins elev megalomania instructorilor plecat in marş forţat spre
irta); PETRO- sergent al Şcolii militare Wermachtului, care ne Radna. La orele cinci, îm Contribuţia cea mai de gîndu-l să muşte ţărina şi lor e înscris in Panteonul
lipa de răgaz de la Radna, cantonat, îm tratau cu aere de superio bujoraţi de aerul nopţii seamă pe care elevii ser să renunţe definitiv la co neamului alături de cei de
Nea Mărln ml- ritate şi se considerau stă- şi acoperiţi de praful dru tropirea pămintului româ
(7 Noiembrie): preună cu toţi colegii din genţi ai şcolii noastre mi la Oarba de Mureş, de
n viaţă (Unl- anul II, în satul Dorgoş, pini la noi acasă. Acum mului, am intrat pe porţile litare au adus-o luptei de nesc. la Turda şi Cărei. Ei se
’ENI : Pro'etul. situat la circa 12 km est aşteptam confruntarea cu şcolii şi ale răspunderii eliberare a ţârii şi de zdro După statisticile din lu
ardelenii (Cul- ei şi simţeam tot mai mult cerute de imperativele is crarea „Detaşamentul Pău adaugă şirului incomensu
ULCAN : Din de Lipova. bire a fascismului o con rabil al eroilor căzuţi la
eună (Luceafă- Deşi marea veste ne-a că purtăm hainele ţării. torice ale momentului. Ime stituie bătăliile eroice sus liş", publicată de general
)NEA: Toamna Trăiam certitudinea simfă- diat după sosirea noastră ţinute din 13 pînă în 20 maior in rezervă Alexan Posada, Rovine, Vaslui,
(Minerul); PE- bucurat nespus de mult mîntului că sintem militari in garnizoană, in baza u- dru Petrescu, lostul co Călugăreni, Pievna, Mără-
IZară sentimen- fiindcă s-a pus capăt septembrie 1944, intre
citoresc): URI- absurdului război în care şi că cei ce vegheau la nui plan judicios întocmit Mureş şi Zarand, in cim- mandant al Irontului de la şeşti şi in atitea alte lo
şcovanul (Rete- destinele ţării vor hotărî de comandamentul şcolii pia de singe a Păulişului. Păuliş, cei 1 800 luptători curi insingerate pentru
□ : Neamul Şol- clica antonesciană împin rolul nostru in împrejură împreună cu autorităţile lo In acest scurt dar zgudu români aflaţi pe poziţie la
— seriile T-TI sese ţara şi că armata cale, am împresurat, dez apărarea fiinţei noastre
oşie) ; GURA- română va lupta de acum rile date. In această stare itor răstimp, Detaşamentul Începutul ostilităţilor au naţionale. Pe osemintele
Aripl de ză- împotriva fascismului, duş de psihic ne aflam cînd, armat şi predat organelor Păuliş, alcătuit in cea mai oprit şi zdrobit pe alinia şi jertla lor se sprijină din
lerul): ORA$- in aceeaşi noapte, am pri în drept întregul detaşa mare parte din elevii anu
elee (Patria); manul odios al întregii o- mit ordinul să ne deplasăm ment de instructori ger mentul de la Păuliş, Mi- veac istoria noastră şi din
(Flacăra): GE- meniri, atunci şi acolo, in lui II ai Şcolii militare niş, Ghioroc, Cuvin forţe generozitatea sacrificiului
ITr Călăreţul e- modestul sat din latura cit mai urgent posibil in mani, apoi am oprit şi cap de la Radna, a înscris cu inamice cu un electiv de
isa de cultură): garnizoană. turat un tren al Werma lor s-a născut eroismul
Clprlan Porum- estică a Banatului, nu chtului încărcat cu mate foc şi cu singe, in cimpia 20 000 de fascişti şi hor- păcii, al muncii, al pro
îeriile T-TT (Da- puteam intui intreaga sem intr-o linişte şi disciplină de vest a ţării, lozinca tyşti, dintre care 3 150 au gresului şi omenie din
1
,ZJ • Cobra se nificaţie a actului de la exemplară, in noaptea de riale destinate frontului. In
CAUAN : Al 23 spre 24 August 1944, zilele de 26, 27 şi 28 au Mărăşeştilor : „Pe-a/c/ nu fost scoşi delinitiv din epoca izbinzilor şi biruin
lard lîrnţă de- 23 August 1944 şi, cu atît sub discreţia ocrotitoare a gust am participat la am se trece !". Tinerii elevi cu luptă. In singeroasele con ţelor luminoase de azi.
(Casa de cul- mai mult, nu puteam avea
RERTA : Rtrăl- viziunea perspectivelor ce nopţii spuzite de stele, pla acţiune militară de e- galben la capele, de 19 şi fruntări, de o violenţă rar
îile T-TT (Mure- le deschidea ţării şi po ne-am încărcat cu tot e- liberare a localităţii şi aero 20 de ani, cu imaginea intilnitâ, in contraatacurile Prof. DUMITRU SUSAN,
‘A : Subteranul veteran de război
porului român. chipamentul de campanie, portului Arad, iri care se ţârii în sufletele lor ge- şi încleştările la baionetă,