Page 80 - Drumul_socialismului_1986_08
P. 80
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 948 • SÎMBĂTĂ, 23 AUGUST 1986
Adunarea cu activul Comitetului judeţean
de partid in agricultură
Organizată pe baza in secretarului general al hectar, reducerii cheltuie
dicaţiilor date de secreta p a r t i d u l u i , tovarăşul lilor, ridicării capacităţii
rul general al partidului, to Nicolae Ceauşescu, la dez productive a pămîntului şi
varăşul Nicolae Ceauşescu, voltarea intensivă şi mo înfăptuirii obiectivelor noii
la recenta Consfătuire cu dernizarea agriculturii, la revoluţii agrare. De ase
activul de partid şi de fundamentarea imperative menea, s-a dat expresie
stat din agricultură, ieri, lor noii revoluţii agrare, recunoştinţei lucrătorilor
la Deva, a avut loc Adu la elaborarea şi înfăptui ogoarelor faţă de măsurile
narea cu activul Comite rea planurilor şi progra indicate de secretarul ge
tului judeţean de partid melor de dezvoltare cco- neral al partidului în sco
din agricultură. La aduna nomico-socială a ţării, la pul îmbunătăţirii sistemu
re au participat membrii progresul neîntrerupt al lui de retribuire în agri
(Urmare din pag. 1) re politică a situaţiei listă, de p r e ş e d i n t e l e Comitetului judeţean de cercetării ştiinţifice şi cultură, stimulării efortu
din Orientul Mijlociu, Nicolae Ceauşescu, în ve partid, primii secretari şi învăţământului, de care rilor ţăranilor cooperatori,
Orientul Mijlociu, instau a subliniat necesita derea soluţionării juste şi secretarii comitetelor mu beneficiază din plin şi a- mecanizatorilor şi tuturor
rarea păcii în această re tea şi importanţa organi durabile a problemelor din nicipale, orăşeneşti şi co gricultura, la ridicarea oamenilor muncii din a-
giune. zării unei conferinţe in Orientul Mijlociu. munale de partid, condu permanentă a calităţii gricultură pentru valorifi
Reafirmînd poziţia prin ternaţionale — sub egida T o v a r ă ş u l Nicolae cătorii organizaţiilor de muncii şi vieţii întregului carea superioară a posibi
cipială a partidului şi sta O.N.U. — care să ofere un Ceauşescu a reafirmat ho- masă şi obşteşti, aparatul nostru popor. Totodată, a lităţilor de creştere a pro
tului nostru, tovarăşul cadru favorabil de tratati tărîrea Partidului Comunist Uniunii judeţene a C.A.P., fost reliefată experienţa ducţiei agricole. S-a relie
fat, totodată, hotărîrca fer
Nicolae Ceauşescu a relie ve la care să participe Român şi a României so Direcţiei agricole judeţene unităţilor agricole frunta mă a organelor şi organi
fat necesitatea intensifică toate părţile interesate, in cialiste de a acţiona în şi consiliilor unice agro şe, cvidcnţiindu-se modul
de
la
rii eforturilor şi acţiunilor clusiv Organizaţia pentru continuare în sprijinul e- industriale, preşedinţii şi în care s-a acţionat pen zaţiilor a de partid agricole
organelor
sate,
politico-diplomatice, a pro Eliberarea Palestinei — ca forturilor pentru soluţiona inginerii şefi ai cooperati tru obţinerea unor produc şi conducerilor de unităţi
movării de noi iniţiative reprezentant legitim al po rea problemei poporului velor agricole de produc- ţii agricole superioare la de a acţiona în spirit re
pentru soluţionarea globa porului palestinian —, pre palestinian, pentru reali ţei, directorii, inginerii şefi hectar la tâate culturile, voluţionar, de a întări or
lă, pe calea tratativelor, a cum şi U.R.S.S. şi S.U.A., zarea unei păci trainice şi şi şefii de ferme cu profil îndeosebi la cereale păioa dinea şi disciplina în în
situaţiei clin Orientul Mij ceilalţi membri ai Consi Juste în Orientul Mijlociu. vegetal din I. A. S„ di se, pentru realizarea şi de treaga activitate din agri
lociu. care să ducă la re liului de Securitate, alte T o v a r ă ş i i Nicolae rectorii, şefii secţiilor păşirea planului, pentru cultură, răspunderea tutu
tragerea Israelului din te state ce pot contribui po Ceauşescu şi Yasser Ara şi formaţiilor de me creşterea eficienţei econo
ritoriile arabe ocupate în zitiv la rezolvarea proble fat au relevat caracterul canizare din S.M.A., direc mice a întregii activităţi ror lucrătorilor faţă de
urma războiului din 19G7, melor şi la instaurarea rodnic al convorbirilor torii asociaţiilor economi din agricultură. soarta producţiei vegetale
la rezolvarea problemei păcii în regiune. purtate, exprimîndu-şi con ce, specialişti de la Staţiu In lumina exigenţelor şi animale, precum şi an
gajamentul de a nu pre
poporului palestinian — vingerea că acestea vor nea de cercetare şi produc-? formulate de secretarul cupeţi nici un efort pentru
prin recunoaşterea dreptu Totodată, a fost relevată contribui la adîncirea în ţie pomicolă, alte cadre general al partidului au transpunerea exemplară în
lui său la autodetermina însemnătatea întăririi uni continuare a bunelor rela cu atribuţii în agricul fost analizate, într-un pro viaţă a sarcinilor şi orien
re, inclusiv la crearea u- tăţii şi forţei organizato ţii dintre Partidul Comu tură. nunţat spirit critic şi auto tărilor desprinse din cuvîn-
nui stat propriu, indepen rice a O.E.P., precum şi a nist Român, România so critic, rezultatele obţinute tarca tovarăşului Nicolae
dent —, la realizarea unei dezvoltării colaborării în cialistă şi Organizaţia pen Adunarea a avut urmă în acest an la culturile de Ceauşescu la recenta con
păci trainice şi drepte, me tre ţările arabe, ca o con tru Eliberarea Palestinei, toarea ordine de zi : cereale păioase, cauzele ce sfătuire cu activul de
nită să asigure .integrita diţie esenţială pentru re dintre popoarele român şi — Raport cu privire la au determinat unele nea partid şi de stat din agri
tea, suveranitatea şi secu zolvarea situaţiei din O- palestinian, în folosul re rezultatele obţinute la cul junsuri şi măsurile ce se cultură, pentru înfăptui
ritatea tuturor statelor din rientul Mijlociu. ciproc, al soluţionării con tura griului, orzului şi la impun în vederea desfăşu rea obiectivelor stabilite
regiune. Tovarăşul Yasser Arafat structive a problemelor din alte cereale păioase în a- rării în cele mai bune de Congresul al XIIT-lea
T o v a r ă ş u l Nicolae a dat o înaltă apreciere ac Orientul Mijlociu, al cau nul 1985—1986, concluziile condiţii a lucrărilor agri al partidului.
Ceauşescu, referindu-se tivităţii consecvente desfă zei păcii şi securităţii in ce se desprind şi măsurile cole din campania de
Adunarea
la căile de soluţiona şurate de România socia ternaţionale. ce trebuie întreprinse pen toamnă, pentru strîngerea mitetului cu,activul Co
judeţean
de
tru realizarea şi depăşirea în timpul cel mai scurt
prevederilor planului de şi fără pierderi a recoltei, partid din agricultură a
unor
pentru
stat în agricultură în anul condiţii pregătirea producţiei adoptat un cuprinzător
program de măsuri cu pri
bune
1987 ;
Recepţie oferită de Comitetul Central al — Program de măsuri din anul viitor, cînd va vire la pregătirea şi des
făşurarea
de
campaniei
sporească
să
apor
cu privire la pregătirea şi trebui lucrătorilor ogoarelor recoltare a culturilor de
tul
campaniei
de
Partidului Comunist Român si Consiliul de Stat desfăşurarea însămînţarea ce huncclorene mari realizarea toamnă, păioase, executa
însămînţarea
ce
la
culturilor
a
de
recoltare
realelor
mai
celei
producţii
toamna,
realelor păioase, executa din istoria ţării noastre. în rea ogoarelor de toamnă,
pro
capacităţii
creşterea
al Republicii Socialiste România cu prilejul rea ogoarelor de toamnă şi acest context, pornind de ductive a solurilor, asigu
la sarcinile stabilite de re
a altor acţiuni de creştere
rarea furajelor şi a condi
centa Consfătuire cu acti
Zilei de 23 August a capacităţii de producţie vul de partid şi de stat ţiilor de iernare a ani
a solurilor, asigurarea fu
malelor.
din agricultură, de la pro
rajelor şi a condiţiilor de
în
ducţiile de 4 000—5 000 kg
iernare a animalelor. cereale păioase obţinute în adunării încheierea lucrărilor
a
cuvîntul
luat
(Urmare din pag. 1) cire, viaţă îndelungată, le au exprimat, de aseme Pe marginea materiale acest an de C.A.P. Romos, tovarăşul Radu Bălan,
multă putere de muncă nea, tovarăşului Nicolae lor prezentate au luat cu- Rapoltu Marc, Haţeg şi de prim-secrctar al Comitetu
ganizaţiilor de masă şi ob pentru a conduce pe mai Ceauşescu şi t o v a r ă ş e i vîntul tovarăşii : Mircea alte unităţi, au fost subli lui judeţean de partid, pre
şteşti, de oameni de ştiin departe cu aceeaşi înţelep Elena Ceauşescu, oaspeţi Pătrînjan, Cornel Tără- niate însemnatele rezerve şedintele Comitetului exe
ţă, artă şi cultură, repre de peste hotare, precum şi poancă, Cornel I.ăpădătoni, ce există în scopul creş cutiv al Consiliului popu
ciune şi cutezanţă revolu Iosif Radovici, Aurel An lar judeţean.
zentanţi ai unor mari co şefii misiunilor diplomati terii nivelului recoltelor la
lective muncitoreşti bucu- ţionară partidul şi poporul ce acreditaţi în ţara noas gliei, Cătălina Stanciu, Ma-
pe calea luminoasă a so tră. ria Jude, Mircea Silvestru.
reştene. Ei au urat condu Materialele prezentate şi Următorul număr al ziarului nostru va apare
cătorului partidului şi sta cialismului şi comunismu Recepţia s-a desfăşurat participanţii la dezbateri
tului, tovarăşului Nicolae lui. într-o atmosferă caldă, au dat o înaltă apreciere luni, 25 august 1986.
Ceauşescu. sănătate şi feri Felicitări şi urări cordia prietenească- contribuţiei hotărîtoarc a
N
Î România socialistă oferă economice mondiale, ba
întregii lumi imaginea u- zată pe deplină egalitate l
J nei ţări libere şi indepen- şi ■ echitate în relaţiile din S
| dente, al cărui popor, stă- România - promotoare activă a cauzei tre state. Ţara noastră I
* pin pe destinele sale, îşi leagă strîns problema dez **
I făureşte in mod conştient voltării tuturor statelor de l
' prezentul socialist şi viito- deturnarea uriaşelor su *
| ruj comunist. păcii şi colaborării mondiale me irosite pe înarmări I
' Sub impulsul hotăritor (cca. o mie de miliarde *
Î al personalităţii de excep ţări, de pe toate conti făptuirea dezarmării şi a- reducerea radicală, cu cel tă impreună cu preşedin dolari), la scopurile paş \
ţie a tovarăşului Nicolae
înălţării
spre
ale
nice
2 Ceauşescu, România s-a nentele, largile schimburi părarea păcii, „România - puţin 50 la sută, pînă la tele Consiliului de Stat ol progres a tuturor naţiuni \
| afirmat in conştiinţa inter- economice, participarea ac subliniază tovarăşul Nicolae sfîrşitul acestui secol, a tu R.P. Bulgaria, Todor Jivkov, lor lumii. \
' naţională printr-o partici- tivă şi permanentă la îm Ceauşescu - consideră că turor armamentelor şi a e- privind transformarea Bal Sînt cunoscute şi apre S
j pare dinamică şi construc- bogăţirea tezaurului mon nu menţinerea şi dezvolta fectivelor militare, precum canilor într-o zonă lipsită ciate, de asemenea, con I
, tivă la dezbaterea tuturor dial al culturii şi artei, con rea armelor nucleare este şi trecerea la reducerea de arme chimice. tribuţiile ţării noastre în ce
problemelor majore ale stituie - toate - mărturii România a acţionat şi priveşte îmbunătăţirea sub l
* contemporaneităţii. Ilus- vii ale marii vocaţii de va continua să acţioneze stanţială a a c t i v i t ă ţ i i N
I trind o profundă viziune re pace a poporului nostru, 1 9 4 4 — 1 9 8 6 pentru soluţionarea tuturor O.N.U., sprijinul acordat I
voluţionară, materialist-dia- care întinde mina sa prie problemelor dintre state luptei pentru independen >
J lectică asupra proceselor tenească tuturor celor ani numai şi numai pe calea ţă a poporului Namibiei,
j şi tendinţelor din viaţa maţi de statornicirea unei calea spre securitate, ci corespunzătoare a cheltu tratativelor paşnice, în spi pentru abolirea politicii )
> mondială, şeful statului ro păci sigure, fideli politicii distrugerea lor, trecerea la ielilor militare. ritul deplinei egalităţi, al de apartheid şi discrimi s
mân a fundamentat con- de eliminare a dictatului o politică reală de dezar O contribuţie importantă înţelegerii şi respectului nare rasială din Africa de l
' cepte noi, originale, adu- şi forţei din viaţa interna- - mare, de pace, de cola la dezangajarea militară, reciproc. în context, ţara Sud ş.a. «*
1 cînd contribuţii de un larg ţională. borare egală între toate sporirea securităţii şi în noastră se pronunţă pentru „Ceauşescu - România" l
j ecou la cristalizarea de România consideră că, naţiunile lumii". crederii dintre state ar o conferinţă, sub egida şi reprezintă astăzi nu nu
j soluţii juste şi viabile în în actualele circumstanţe Concomitent cu măsurile constitui-o crearea de zo cu sprijinul O.N.U., în mai un simplu mod de
î cele mai stringente pro- internaţionale deosebit de de dezarmare nucleară ne denuclearizate în Bal vederea instaurării unei exprimare, ci însăşi esen I
J bleme, corespunzător atît grave, ca urmare a inten este necesar să se treacă cani, în Europa centrală şi păci trainice şi juste în ţa audienţei internaţionale
1 intereselor poporului nos- sificării cursei înarmărilor la elaborarea unui com cea nordică, cît şi in Orientul Mijlociu. a conceptului românesc de l
' tru, cit şi năzuinţelor tu- nucleare, problema funda plex de dezarmare gene alte părţi ale lumii. In România îşi face, în a- relaţii internaţionale - S
| turor naţiunilor. mentală este oprirea cursei rală, care să cuprindă şi context se înscrie şi noua celaşi timp, auzit glasul şi in slujba păcii şi colaboră i
' Relaţiile externe ale ţâ- înarmărilor, îndeosebi a armele chimice, program iniţiativă a preşedintelui în ce priveşte necesitatea rii mondiale.
| rii noastre cu peste 150 de înarmărilor nucleare, în ce ar trebui să prevadă Nicolae Ceauşescu, lansa statornicirii unei noi ordini G. IONAŞCU i
’ I
COl.EGiUl DE REDACUE Sabin Cerbu, ion Cioclei, Dumitru Gheonea, liberia Istrate (redoctor şef). Lucia Eleno Lîciu, Gheorghe Pavel (redactor şei adjunct). Nicolae Tircob I <4llt 5
REDACŢIA $1 ADMINISTRAŢIA. 2 700 Deva. str Dr Petru Groza. ar. 35. Telefoane) 11275, 12157, 11585. Tetexi 7228a TIPARUL.» Tipografia Deva. str. 23 August, or. 275