Page 85 - Drumul_socialismului_1986_08
P. 85
în întimpinarea Congresului al Hl-lea
al Consiliilor Oamenilor Muncii
-•>>'V.V>-v ’ ' '-
J
întrecerea socialistă-la cote
superioare de angajare şi realizări
Asemenea întregii naţiuni, derilor de plan. Astfel, uni muri mai intense în activi
oamenii muncii hunedoreni tăţi precum I. M. Paroşeni, tate decît în 1985, rezultate
au întîmpinat marea săr Cariera minieră Veţel — superioare.
bătoare naţională a po Mintia, I.P.E.G. Deva — si Se poate afirma că, prin
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C B porului nostru de la 23 Au tuate pe locuri fruntaşe în bogatul bilanţ de realizări
gust, cu rezultate pozitive întrecerea socialistă pe ţară cu care a fost cinstită ma
SI Al C O I M S I l l U i U l I P O P U L A R J U D E Ţ E A M în activitatea de producţie. pentru rezultatele obţinute rea sărbătoare de la 23 Au
Hotărîţi să înfăptuiască nea în 1985 — se menţin şi în gust, s-a încheiat încă o
bătut obiectivele stabilite de acest an în primele rînduri etapă a întrecerii socialiste
■••“iiiS5» fes Congresul al Xlll-lea al ale hărniciei şi realizăriloc din acest prim an al celui
Anul XXXVIII, nr. 8 950 MARŢI, 26 AUGUST 1986 4 pagini - 50 bani partidului, minerii şi side- raportînd succese remarca de al optulea cincinal, o
rurgiştii, energeticienii şi bile în cinstea Zilei de etapă dinamică, fructuoasă.
chimiştii, constructorii de ma 23 August. Şi alte colective Dar întrecerea continuă. Au
şini, producătorii de utilaje muncitoreşti, cum sînt cele mai rămas ceva mai mult
ale I. M. Lonea, I.M.C. De
de patru luni din 1986, timp
¥izita de lucru miniere şi siderurgice, fero va, I. M. Hunedoara, mine în care trebuie înfăptuite
viarii şi forestierii, construc
torii de obiect ve industriale lor Deva si Certej, U.U.M.R. încă sarcini importante în
!
şi social-culturale, lucrătorii Crişcior, Î.P.S.R.U.E.E.M. şi toate sectoarele economico-’
I.
T.
Nicolae Ceauşescu împreună din transporturi şi din circu I.A.C.M.M. Petroşani, Sime- sociale. Materializarea lor
I.M.M.R.
integrală, exemplară impu
Hunedoara,
laţia mărfurilor şi-au ampli
ficat lună de lună preocu ria, T.C.M.M. şi A.C.M.R. De ne, aşa cum a recomandat
pările şi strădaniile în va, continuă activitatea bună secretarul general al parti
cu tovarăşa Elena muncă, au pus un accent din 1985, obţin lună de dului, tovarăşul Nicolae
lună frumoase realizări în
Ceauşescu, mobilizarea fer
major pe organizarea lu
crului, folosirea raţională a producţie, iar I.F.E.T., I.T.A. mă a tuturor energiilor na
şi I. L. Deva, „Marmura" Si-
ţiunii, dăruirea patriotică a
in Delta suprafeţelor şi capacităţilor I.U.M. Petroşani, Cariera tuturor oamenilor muncii
merîa, I.P.S.R.U.M. Deva şi
de producţie, respectarea
pentru a imprima producţiei
tehnologiilor de fabricaţie şi
promovarea progresului teh Cimpu lui Neag şi I. M. Uri- ritmuri tot mai puternice de
T o v a r ă ş u l Nicolae mul de amenajare şi ex gume, fructe. In vederea nic, reuşind să obţină în cani, T.A.G.CM. Deva înre
Ceauşescu, secretar general ploatare complexă a ţinu sporirii numărului de semnate depăşiri ale preve gistrează, în acest an, rit (Continuare în pag. a 2-a)
al Partidului Comunist Ro tului de la gurile Dunării.' animale în Delta Dunării,
mân, preşedintele Republi Acest program cuprinde se află in construcţie noi
cii Socialiste România, a măsuri de creştere a pro ferme de ovine, de vaci,
făcut, împreună cu tova ducţiei vegetale, animale, un complex dc porci, pre
răşa Elena Ceauşescu, luni, piscicole, forestiere, stufi- cum şi alte construcţii CAMPANIA AGRICOLA DE VARĂ
25 august, o vizită de lu cole şi a turismului, asi- agrozootehnice care vor
ciu în Delta Dunării. gurîndu-se, totodată, pro pune mai amplu în va
Pe întreg parcursul vi tejarea şi conservarea ca loare marile posibilităţi de
zitei, tovarăşul Nicolae drului natural şi echilibru dezvoltare a zootehniei Mobilizare susţinută, responsabilă,
eauşescu, tovarăşa Elena lui ecologic din Delta Du pe care le oferă acest ţ‘-
Ceauşescu au fost întîm-^ nării. nut dintre ape. Sînt în
pinaţi cu deosebită dragos Iniţiativa secretarului ge curs lucrările de moder !a toate lucrările pe ogoare
te, cu manifestări de neral al partidului vizînd nizare la trei crescătorii
profund respect şi aleasă amenajarea şi exploatarea piscicole. C.A.P. Sîntămărie Orlea,
stimă, expresie a sentimen complexă, raţională a bo Se transpun, concomi “T'Rîu Bărbat, Sălaşu de
telor cu care conducătorul gatelor resurse de care tent, în practică şi i idi- Sus şi A.E.I. Bărăşti. Ară
partidului şi statului este dispune Delta a deschis caţiile secretarului gene- turi adinei de vară s-au e-
înconjurat pretutindeni de largi perspective de pro lal al partidului privind cretnrul general al partidu rffc.JJă^aso.Hfrenegj in fie-' fectuat pînă în prezent pe
cei ce muncesc, de între gres şi civilizaţie aşeză dezvoltarea edilitară şi lui, la recenta Consfătuire ca re‘Aminte* s<JH acţiuftoeză 700 ha, mai bine stînd lu
gul nostru popor. rilor dintre braţele Dună urban'stică a aşezărilor din cu activul dc partid şi de zilnic iSfUBSoltaţu 1, stri'n- crurile la C.A.P. Silvaşu
Conducătorul partidului rii — Chilia, Salina şi Deltă. stat din agricultură, meca sul şi trnnsra&jjjd. nutreţu de Jos. Sîntămărie Orlea,
şi statului a fost insoţit in Sfintu Gheorghe —, dez Vizita începe în comuna nizatorii, cooperatorii şi rilor din cîmp,Ga* recolta- Sălaşu de Sus, Haţeg, u-
această vizită de tovarăşii voltării lor economice, so Sfintu Gheorghe, situată specialiştii din C.U.A.S.C. nităţi unde se execută, de
Emil Bobu, losif Banc, ciale, culturale şi turis la extremitatea estică a Haţeg sînt angajaţi cu răs asemenea, şi lucrări de a-
Nicolae Constantin, Gbqor- tice, ridicării nivelului de ţării. Locuitorii acestei pundere la executarea tu C.U.A.S.C. HAŢEG fînare adîncă a solului.
ghe Oprea, precum şi de trai material şi spiritual al străvechi localităţi, adunaţi turor lucrărilor pe ogoare, în ce priveşte strînge-
Florea Gruia, ministru se locuitorilor din această în perimetrul central al hotărîţi să pună baze trai rca şi depozitarea nutre
cretar de stat la Ministe parte a ţării. comunei, au întîmpinat pe nice producţiei anului vii- rea fasolei, a altor culturi ţurilor precizez că s-a în
rul Agriculturii, Ion Anas- Acţiunile întreprinse pînă t o v a r ă ş u l Nicolae .11 cheiat coasa a Il-a la tri-
tasiu, prim-secretar al Co în prezent în vederea Ceauşescu, pe tovarăşa rezultate cît mai bune. De pildă, pentru trans foliene pe toate suprafe-
mitetului judeţean Tuîcea transpunerii în viaţă a Elena Ceauşescu cu toată Referindu-se la principa portul îngrăşămintelor na . lele cultivate, recolta fiind
al P.C.R. măsurilor stabilite s-au căldura inimilor. Femei şi lele direcţii în care sînt turale în câmp au fost pusă la adăpost în fieca
în centrul dialogului de concretizat într-o serie de bărbaţi, tineri şi copii, îndreptate acum eforturi constituite la nivel dc con re unitate. S-a cosit finul
lucru al secretarului ge rezultate semnificative. purtînd steaguri roşii şi le tuturor lucrătorilor o- siliu unic patru formaţii dc pe 5 000 ha de pajişti
neral al partidului cu ol Astfel, suprafaţa arabilă tricolore, mari pancarte cu goarelor haţeganc, Ioan de mecanizare, dotate cu naturale, acţiunea > conii-
anele locale de partid şi cultivată în Deltă a ajuns urări la adresa partidului Dumitru, preşedintele con „Tfron", cupluri de remorci nuînd pe fîneţele din zone
stat, cu reprezentanţi în acest an la 32 500 hec nostru comunist şi a se siliului unic, ne spunea: şi maşini de împrăştiat le montane. Cum arătam,
ai conducerii Ministerului tare, cu 2,580 hectare mai cretarului său general, a — Acum, după ce toate gunoi. Numai în această acum se acţionează zilnic
Agriculturii şi Centralei mare dgcît în 1985 şi su patriei noastre socialiste. suprafeţele de pe care s-a perioadă de după seceriş la transportul finului ■ în
„Delta Dunării", cu specia perioară prevederilor din Secretarul comitetului recoltat grîul au fost eli au fost transportate în bazele furajere, peste 4 200
lişti s-a situat modul în program. De pe aceste comunal de partid, Tudor berate de paie, ne-am con cîmp peste 3 500 tone de tone fiind deja depozitate.
care se realizează orientă pămînturi intrate în circui Grigore, a salutat cu deo centrat eforturile la trans gunoi de grajd, din care
rile şi măsurile stabilite tul agricol s-a realizat o sebit respect, în numele portul şi administrarea în 2 500 tone au şi fost apli MIRCEA LEPĂDATU
cu prilejul vizitei prece însemnată cantitate de grăşămintelor organice, e- cate. Cantităţi mai însem
dente, din 1983. Progra cereale, plante tehnice, le (Continuare în pag. a 4-a) xecutarea arăturilor adinei nate s-au transportat la (Continuare în pag. a 2-a)
/ S între colectivele din cinal: un plus la produc
) cadrul Combinatului si- DIN 'CRONICA ţia marfă de 7,2 milioa
t derurgic Hunedoara, cu ne lei, creşterea produc
! bune rezultate s-au pre- ÎNTRECERII SOCIALISTE tivităţii muncii cu 4,7 la
i zentat la marea sărbătoare sută peste prevederi, re
^ a poporului nostru şi cel ducerea cheltuielilor to
( al Oţelăriei Siemens Mar- au declarat săptămîna cii de la I.P.S.R.U.M. De tale la 1000 lei produc
i tin nr. 1, care a realizat premergătoare zilei de va s-au mobilizat exem ţie marfă cu 11,3 Iei, iar
\ un spor de producţie de 23 August perioadă re plar în activitate, reuşind a celor materiale cu 8,2
i la începutul acestei luni cord în producţie. Ei au să termine lucrările la Iei — şi obţinerea, pe a-
/ dc peste 1 900 tone oţel. realizat suplimentar pre linia de turnare mecani ceastă bază, a unor be
1 S| Producţia marfă su- vederilor de plan „la zi" zată de la turnătoria de neficii suplimentare în
i plimentară obţinută dc 6 300 tone fier în mine oţel şi fontă, urmînd ca valoare de 2 600 000 lei
i colectivele din judeţul reu marfă, 22 000 tone do- aceasta să intre în probe — depăşirea sarcinilor Ia
1 nostru, subordonate 'Cen- lomită, 175 tone talc. tehnologice. Tot în aceste export cu peste un mi
\ tralei minereurilor Deva, B Lucrătorii forestieri zile au finalizat repara lion lei.
l se cifrează, în perioada din Valea Jiului şi-au în ţia capitală a primei au B Silvicultorii din Ha
J care a trecut de la înce deplinit în aceste zile tobasculante de 55 tone ţeg au livrat în ultima
ţi putui anului, Ia peste 100 prevederile de plan la ex — mijloace de transport perioadă, peste prevede
milioane Ici. Contribuţii port pe luna august, ur- de mare tonaj, care dc rile de plan la export, 10
/ deosebite la acest succes rnînd ca pînă la sfîrşitul acum vor intra în flux tone mure,- 7 tone zmeu
l au colectivele I.M. Barza, lunii să raporteze o pro continuu în R.K. la a- ră, o tonă afine, 6 tone
\ I.M. Hunedoara, minelor ducţie suplimentară, de . ceastă unitate. ciuperci comestibile şi 3
i Deva şi Coranda-Certej, la începutul anului, de 9 Colectivul sectoru vagoane celuloză.
I Carierei miniere Veţel- peste un milion lei. lui I al I. M. Paroşeni, B Cei care adaugă zi
ţ Mintia. fruntaş in întrecerea so de zi noi cote de frumu
I O) Şi constructorii de 19 Harnicul c o l e c t i v cialistă pe Valea Jiului seţe, trăinicie şi moder
/ maşini din Orăştie, res- al A.C.M.R. Deva ra în 1985, a raportat la ma nism localităţilor judeţu
5 1 pcctiv colectivele între- portează depăşirea pro rea sărbătoare a elibe lui nostru — constructo
'<■ l prinderii mecanice, au ducţiei de construcţii- rării patriei extragerea rii din cadrul T.A.G.C.M.
i adus la marea sărbătoa- montaj a f e r e n t ă lunii peste plan a unei can IIunedoara-Deva — în
,b 1 re un frumos buchet august cu 1,8 milioa tităţi de aproape 30 000 scriu în graficul realiză
1° ţ de succese: depăşirea pro- ne lei, o creştere su tone cărbune. rilor de la începutul a-
tfh ducţiei nete cu 10,3 la plimentară a productivi B Bilanţul cu care nului terminarea a 38 de
int sută, a celei globale cu tăţii muncii de 17,6 Ia se prezintă colectivul blocuri cu 988 aparta
P G,5 la sută, obţinerea u- sută şi realizarea unui I.P.I.C.C.F. Deva cuprin mente, din care aproape
îf
ăia nor înseninate economii plus de 115 000 lei Ia ca de realizări deosebite Ia jumătate în Valea Jiului.
se de metal, dc 110 tone. pitolul beneficii. toţi indicatorii principali Pînă la sfîrşitul acestei
6
I.M.M.K.
Simeria,
|gj Minerii şi prepara- ■ în cinstea zilei dc aferenţi perioadei care a luni ei vor preda încă O serie, de piese jlin atelio rul de mecanic, sectorul forjă.
tracţiune
al
sistemul
vagoanelor
nu * lorii din Poiana Ruscăi 23 August, oamenii mun trecut din actualul cin 311 de apartamente. cisternă sint prelucrate pe forjă, de către Sabin Hlrciog
vi losif şaina. Foto NICOLAE GHEORGHIU
