Page 86 - Drumul_socialismului_1986_08
P. 86
Pag, 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
La Casa de cultură din putul revoluţiei de eli nai de la 23 August 1944
Deva, se află deschisă berare socială şi naţio — începutul unei ere noi
expoziţia fotodocumenta- nală, antifascistă şi anti- în dezvoltarea României".
ră închinată aniversării a imperialistă, ce a pus Despre însemnătatea eve
42 de ani de la înfăptuirea capăt participării Româ nimentului au vorbit pro „0,00
actului revoluţionar de la niei la războiul nedrept fesorii Florica Barbu şi 20,20
23 August 1944 — strălu- purtat alături de Germa Liviu Morarii. A rulat 20,30
:
c tă încununare a luptei nia hitleris* *' ■ i noas filmul artistic „Am fost
eroice a poporului român tră angajîi u toa şaisprezece" realizat de
pentru eliberarea socială te forţele în . pentru Centrul de producţie ci 21,30
şi naţională. Expoziţia, înfrîngerea fascismului. nematografică Bucureşti.
organizată de Muzeul ju La loc de frunte, în
deţean şi Filiala jude expoziţie sînt înfăţişate • Expunere. Cu prile
ţeană a Arhivelor Statu marile înfăptuiri ale po jul proiectării filmului
lui cuprinde 14 panouri, porului român în anii artistic „Surorile" a fost
în prima parte este înfă socialismului, îndeosebi prezentată expunerea HUC
ţişată lupta poporului în perioada deschisă de „Rolul maselor largi diopri
român pentru libertate Congresul al IX-lca al populare, conduse de 6,15
socială şi unitate naţio partid, în înfăptuirea ac 6.30 I
ugrici
nală, pentru păstrarea tului revoluţionar din jurna
fiinţei de stat purtate August 1944" 8.00 I
Curiei
de-a lungul milenarei sale llulcti
existenţe, luptă ce a cul Manifestări O Călătorie pe hartă. puiule
minat cu marile acţiuni „Ostaşii români de la 10.00
revoluţionare ale clasei Dunăre la Tatra" a fost 10,05
muncitoare, conduse de omagiale genericul călătoriei pe rilor;
muzic
Partidul Comunist Ro Publii
I.I.. nova. în sectorul însăcuire al scoţiei var, se pregăteşte pentru expediţie un hartă realizată de cine
nou lot do var iiidratat. mân, împotriva exploa matograful „Steaua roşie" de şt
tării capitaliste, pentru din Brad. Despre jertfele tatea
cin tec
apărarea independenţei şi ostaşilor români în lup poare
suveranităţii naţionale. în partidului, cea mai glo tele purtate alături de ştiri;
întrecerea socialistă - la cote acţiunile revoluţionare i- rioasă epocă din istoria armata sovietică pentru ta;
folclo
niţiate şi conduse de patriei, înscrisă definitiv eliberarea Ungariei, Ceho la 3;
Partidul Comunist Român în conştiinţa întregului slovaciei şi Austriei au radlo-
superioare de angajare şi realizări în anii grei ai ilegalită popor sub numele ilus vorbit profesorii Dorin de op
16,00
ţii, un loc de seamă l-au
Crişan şi Dumitru Hîrza.
trului nostru conducător
Ciiitct
ocupat marile demonstra — „ E p o c a Nicolae A rulat filmul artistic voluţi
(Urmare din pag. t) tegral, în structura sorti Colectivele muncitoreşti din ţii patriotice, antifasciste Ceauşescu". în acest con „Am fost şaisprezece". ale ci
mentală planificată, produc industria judeţului nostru şi antirăzboinice de la text muzic
letin
ţia fizică şi să-şi onoreze şi-au probat de atîtea ori sînt înfăţişate rea ® Masă rotundă. Cine dlogaz
de
oa
obţinute
contractele faţă de parte forţa şi capacitatea de ac 1 Mai 1939, în organizarea lizările Solişti
desfăşurare. In judeţul nos nerii externi — la timp şi la ţiune, s-au mobilizat exem şi desfăşurarea cărora menii muncii hunedoreni matograful „Modern" din rice;
tru, accentul trebuie pus în înalt nivel de competitivi plar, asigurînd economiei na t o v a r ă ş u l Nicolae — mineri, siderurgişti. Hunedoara a găzduit 18.30
al pui
continuare pe creşterea pro tate. în acelaşi timp, uni Ceauşescu, împreună cu cncrgeticieni, construc masa rotundă pe tema maţii;
ducţiilor în sectorul mate tăţile cu realizări pozitive ţionale produsele necesare ! tovarăşa Elena Ceauşescu, tori, cooperatori şi meca „Faptele de muncă ale ştiri;
nrv *
riilor prime şi resurselor e- de la începutul anului să Au posibilitatea, datoria pa au avut un rol determi nizatori, care, prin stră tinerelului patriei noas
tre, exemple de devota
dania lor de zi cu zi,
nergetice, unde — se ştie — nu slăbească ritmul, să triotică să dovedească şi în nant. ment şi înalt patriotism" reţea
depăşirea planului este neli majoreze lună de lună spo acest început de cincinal Momentul de răscruce sporesc corola de frumu A fost evidenţiată parti noasti
Kadio
mitată, dar unde înregis rurile de producţie obţinute că se poate conta pe mun în istoria luptei poporu seţe şi bogăţie a patriei. ciparea tinerilor la înfăp moria
trăm încă rămîneri în urmă pînă acum, să încheie anul , ca şi pe realizările hune tuirea măreţelor ctitorii nese;
.
la produse vitale pentru ,__- . . . „i . , .dor.emlor,_.ca- şi in noua e- lui român, condus de • Simpozion. în cadrul dv. ;
ultila-
economia naţională. Ne re , S- ^rc «p« * dS edifica,» mul, partid, pentru indepen manifestărilor omagiale ale perioadei celei mai fer oră;
?
!8
P
tic; 2
ferim îndeosebi la restanţele Mai hotărjl^rebuie , sa le L era a a patriei, iudeţul denţă şi suveranitate na dedicate Zilei naţionale tile din istoria patriei, „E- îVală;
înregistrate de unele între acţioneze pe şantierele de ^Hunedoara îşi va aduce ţională, l-a constituit în a poporului român, ci poca Nicolae Ceauşescu". ■ i do
prinderi miniere din Valea construcţii di© jtfdeţ_*?atît contribuţii importante, la făptuirea insurecţiei ar nematograful „Dacia" din în continuare a rulat fil
Jiului la producţia de căr pe cele ale T.A.G.C<M:'' Deva nivelul condiţiilor asigurate mate, la 23 August 1944, Haţeg a organizat simpo mul „Salutări de la
bune cocsificabil şi energe şi I.A.C.R.S.' iHui^aoara. cît de partidul nostru comunist. care a însemnat înce zionul „Actul insurecţio- Agigea".
tic şi la producţia de ener mai ales *’*pe amenajarea
gie electrică de la C.T.E. hidroenergetică de pe Rîu
Mintia şi U.E. Paroşeni. în Mare, unde sînt prevăzute
cele două termocentrale se terminarea şi predarea unor de DEV
au
cer accelerate lucrările de importante izvoare de forţă CAMPANIA AGRICOLA D£ kaput<
reparaţii capitale la grupul şi lumină şi unde ritmurile DOAR
ce (IV
2 (C.T.E. Mintia) şi la grupul de execuţie nu sînt cores v . _ - tălie i
4 .(U.E. Paroşeni), constitui punzătoare. riilc J
rea stocurilor necesare de Mobilizare susţinută, responsabilă, la toate lucrările pe ogoare Piraţii
cărbune, astfel ca în pe- . In atenţia tuturor colecti sula c
VeşnR
.ţiaada iernii să se poată velor muncitoreşti, a orga TROŞj
funcţiona cu toate grupurile nelor colective de conducere (Urmare din pag. 1) mecanizatorii Ioan Furdui, puse la adăpost 210 tone manesc şi Ion Bal — pre seriile
energetice, la puteri cit mai să se situeze permanent Nicolae Durcan şi Mircca de fibroase şi 300 tone de ciza Terpza Gabor, pre Ultimi
ridicate. La rîndul lor, mi principiile noului mecanism Bulgar au transportat cu paie. în brigada Bărăşti şedintele cooperativei — Noiem
vecin ,
nerii şi preparatorii - de la economico-financiar şi ale — în aceste zile s-a de remorcile pe ogoare peste am întîlnit-o pe Elena Voi- au pus la adăpost peste 10 ţ
Lupeni, Bărbăteni, Vulcan, legii acordului global, în clanşat recoltatul cartofi 500 tone de gunoi de cu, primarul comunei Sîn 400 tone de nutreţuri. ' V.Pţy
scopul gospodăririi judici lor. Sînteţi pregătiţi să în (cultu
Aninoasa, Livezeni, Dîlja, grajd. tămărie Orlea, care mobi O activitate susţinută am targie
Petrila — să ia măsuri ne- oase a mijloacelor materia cheiaţi lucrarea în numă Aflat cu formaţia de - lizase cetăţenii din sat să întîlnit la A.E.I. Bărăşti, NEA:
le şi financiare ale între rul de zile stabilite ? iasă. la cositul buruienilor soare
intîrziate pentru asigurarea — Trebuie să recunoaş mecanizatori în cîmp, in unde un mare număr de CÂNI:
forţei de muncă şi întări prinderilor, al diminuării cos tem că am cam întîrziat ginerul şef al C.A.P. Sîn- de pe cartofi. utilaje şi de lucrători erau cenuşi
turilor de producţie şi creş Bine se muncea şi la mobilizaţi la transportul Dublă
rea disciplinei de produc cu pregătirile pentru re petru, Ovidiu Migea, pre roşie)
ţie, pentru recuperarea res terii eficienţei întregii acti coltat. Mai exact, s-a tă ciza cu arăturile adînci de C.A.P. Sălaşu de Sus, unde din cîmp şi depozitatul poliţis
vităţi. arăturile adînci de vară furajelor. Coordonaţi de pierd i
tanţelor şi sporirea produc răgănat în mod nepermis vară s-au încheiat pe 23 se apropiau de finalizare, Ioan Resedea, tehnician cu GEOA
ţiilor de cărbune. Printr-un Apropiatul Congres al cosirea masei vegetative de ha. Mai drăta că s-a efec în brigada Păroşi se trans baza furajeră, Ioan Tănă- le nv
sprijin mai susţinut din par Consiliilor Oamenilor Mun pe tarlalele cu cartofi, tuat scarificarea solului pe portau în cîmp îngrăşă- soni, Marian Enăşescu. Ilie tură);
talent
tea centralelor şi ministere cii să constituie un nou şi ceea ce va duce la oare 13 ha, mecanizatorul Ni mintele organice. Mecani Păcurar, Gavrilu Botoroa- Lebcd
lor de resort, în privinţa a- puternic imbold în activita care întîrzieri în începe colae Munteanu fiind cel zatorii Sorin Niculescu şi gă şi ceilalţi membri ai e- La q
rea
recoltatului.
Situaţia
cultur
provizionării tehnico-mate- tea productivă pentru toţi este valabilă în majorita care a făcut o lucrare de Emil Racoviţan au dus pe chipei de deservire condu tă lu
riale şi asigurării mijloace cei ce trăiesc şi muncesc tea unităţilor din consiliul calitate. Cooperatorii Vis- ogoare, pînă ieri, 400 tone să de Mircca Neiccni, pre dan se;
lor de transport al mărfuri în generosul perimetru hu- nostru. S-au luat măsuri tian Căldărar, Nicolae Ba gunoi de grajd. în acelaşi cum şi mecanizatorii Leon ILIA;
na).
lor către beneficiari şi a nedorean, de afirmare prin ferme ca în fiecare uni ba, Victor Sora, Iosif Re timp se muncea la trans Crişan, Ion TimofŞe, Nelu
Stoicuţa, Ilie Marcu şi Po-
condiţiilor de export, este muncă a prestigiului şi per tate să fie mobilizaţi coo sedea, cu atelajele, trans portul furajelor din cîmp. vel Ciocan au sirius şi de
necesar ca siderurgiştii din sonalităţii umane, un reper peratorii la cositul buruie portau recolta a doua de Mecanizatorii Mihai Ga-
Hunedoara şi Călan, confec- de amplificare a ritmurilor nilor clin cartofi, în aşa trifolienc şi o depozitau bor. Petru Popcscu şi coo pozitat 570 tone de fibroa
fel îneît să se poată intra
ţionerele din Vulcan, trico- noii etape a întrecerii so neîntârziat la recoltat. în fînar. Brigadiera Lia peratorii Nicolae Cînda, se, 500 tone de grosiere şi
tezele din Hunedoara, chi cialiste, care să aducă, ia La C.A.P. Sîntămărie Pctresc afirma că au fost Petru Andraş, Simion Ro 2150 tone de suculente re
mistele de la „Vîscoza" Lu finele anului, cît mai multe Orlea am întâlnit o bună fi p
să,
peni, ţesătoarele de la De întreprinderi hunedorene pe participare a oamenilor la Izol;
va şi Lupeni, forestierii din poziţii fruntaşe la nivelul muncă. în brigada „Balo- vor îi
plo;
judeţ să-şi îndeplinească in- ţării. mir". un mare număr de cări
cooperatori recoltau faso in U
lea. Voichiţa Balica, bri te. î.»
pir
gadieră, ne spunea că lu set
crarea se află in prag de tui
finalizare, evidenţiind pe cu»
1
cooperatorii Izidor Danciu, F !
în
Leontina Armeanu, Corne Di
lia Resedea, Sînziana Fur- P>
dui şi Leonora Şerban. Co
ordonaţi de Cornel Mînja,
preşedintele unităţii, coo Vi
peratorii Barbu Resedea, d
Victor Dănuţ, Ioan Pes 1<
car, Cornel Danciu ş.a. r
transportau din cîmp şi î
aşezau în şire baloţii de
trifoi. Sînt depozitate pî
nă acum aproape 200 tone
de fibroase. în brigada
Ciopeia, mecanizatorii Ioan
Durcan şi Mitucă Băiuţ nru
efectuat arături adinei de
C.S. Hunedoara, laminorul de semifabricate numărul 2, vară pe 00 ha. Pe o tarla
sectorul ajustaj. De pe paturile de evacuare, flnisatorul alăturată, Spicu Rădules- I.M. Paroşeni. Aspect de muncă dintr-un abataj al celei mai mecanizate şi mo
Ioan Harhătă dirijează evacuarea unui nou lot de lami cu executa afina: ea a lin- dernizate mine din Valeu Jiului. Foto OVIDIU PĂRĂIANU
nate.
că a solului. La rîndul lor,