Page 90 - Drumul_socialismului_1986_08

Pag. 2
DRUMUL SOCIALISMULUI

Intre mineri şi abatajele lor
Experienţa fruntaşilor
(Urmare din pag. 1} despre economii, despre ţinere metalică şi un plus
posturi prestate, eficienţa de 4 866 tone la extracţia
(Urmare din pag. 1) de activitate de sub Rete- subordine. Eu nu spun că muncii ş.a.
zat, de pe Valea Fierului la noi nu mai sînt proble­ 8 231 tone de cărbune, sec­ cărbunelui cu complex. 20,00 1
sau a Boşorodului. Modes­ me de aprovizionare şi torul II — 1 592 tone şi — Au fost reduse consu­ — Tovarăşe secretar, în 20,20 /
tia il reţine să spună vor­ transport, de întreţinere a sectorul I — 873 tone de murile planificate la che­ calitate şi de preşedinte al n
ne ajutăm oricind este ne­ be multe, vorbe mari. „A- drumurilor şi folosire a do­ cărbune peste plan. In ge­ restea cu 868 mc., iar la consiliului oamenilor mun­ 20,30 r
c
voie, incit fiecare să-şi devărul este că, in pofida tării tehnice, chiar de dis­ neral, colectivele acestor energie electrică s-au eco­ cii, vă rugăm să amintiţi ■V
facă planul, fiecare să sectoare au obţinut rezul­ nomisit 183,9 MWh. în u- cîteva măsuri principale
razei mari de acţiune a ciplină a muncii. Ne stră­ 20,45 1
ciştige. Noi începem mun­ tate bune şi la alţi indi­ tilizarea fondului de timp din programul de creştere
S.F.E. Haţeg, reuşim să ne duim să le rezolvăm pe catori. De exemplu, mine­ a producţiei pe timpul cît Zi,00 I
ca devreme şi o terminăm cele care depind de noi, se poate menţiona că au I!
organizăm temeinic lucrul, rii din cadrul sectorului III fost prestate cu 4,3 la sută a mai rămas din semestrul
cind apune soarele. Ştim solicităm sprijin factorilor ■I
pe parchete şi brigăzi, a- şi-au depăşit lucrările de mai multe posturi în căr­ II 198G.
responsabili pentru cele­ r
de unde să luăm fiecare
vem oameni serioşi, con­ pregătire planificate cu 125 bune, datorită în bună mă­ — în primul rînd, vor
lucru şi cum să-l ducem lalte, aşa incit să asigu­ ii
ştiincioşi, respectăm teh­ la sută. La acest capitol sură şi faptului că în a-
răm ritmicitate şi eficienţă fi puse în funcţiune sau 21,50 1
la capăt. Şefii au "încre­ nologiile de exploatare şi în realizarea sarcinilor de şi cei din sectorul V se cest an, faţă de 1985, nu- redeschise noi capacităţi
dere in noi, ne ajută şi ne prezintă cu un plus de 124 mărul absenţelor nemotiva­
colaborăm bine cu cei de plan. Sigur, avem datoria de producţie — în total, 11
trag la răspundere dacă la sută ! Apoi, la producti­ te a scăzut foarte mult. în abataje. De asemenea, pînă
la U.M.T.C.F. (de la co­ să muncim mai bine, să
este cazul. Dar nu le dăm vitatea muncii, colectivul ce priveşte eficienţa eco­ în trimestrul IV vor fi e-
loana Cirneşti), ceea ce ne menţinem poziţia frun­ sectorului III a înregistrat pre­ fg
ocazia. Este in joc meseria taşă, dobîndită cu mari nomică, s-au redus chel­ xecutate lucrările de
ne aduce lună de lună de­ cea mai mare creştere: 3,9 tuielile la 1000 lei produc­
şi seriozitatea noastră de eforturi, iar dacă nu vofn gătire în orizonturile 310
păşiri de plan, relevă in­ Ia sută peste prevederi. Pe ţie marfă cu 15,9 lei, iar şi 360, pentru asigurarea
oameni. Unii ii invidiază reuşi vom fi totuşi mulţu­ BUC
terlocutorul. Terenul devi­ întreaga mină, productivi­ costul fiecărei tone de căr­ continuităţii exploatării
pe fruntaşi, insă noi le diopri
ne fertil pentru realizări miţi că am cedat-o unora tatea muncii în cărbune a bune extrasă în această pe­ stratului 3, blocul III. Tot 0,15 SI
răspundem prin faptele de mai buni decît noi...". fost depăşită cu 30 kg/ rioadă este mai mic cu I .a oi
in muncă, numai dacă fi-l pentru pregătire, în stra­
muncă concrete pe care post, iar plusul valoric la 12,7 lei faţă de plan. Din­ cultur
pregăteşti atent. Iar acest Alte comentarii ni se par tul 5, blocul II, vor fi pu­ nai;
le obţinem". acest indicator (calculat tre alte realizări ale colec­ se în funcţiune două com­
lucru îl poate face oricine, de prisos. Experienţa frun­ după valoarea producţiei 8.00 I
Curiei
Cu inginerul Aron Petric dacă are chemare pentru taşilor merită să lie cunos­ nete) a ajuns la 5 698 lei/ tivului nostru mai pot fi bine de înaintare, iar la Buletl
am discutat de mai multe amintite depăşirea cu 2,8 orizontul 360 va porni flu­ pundt
meseria aleasă, dacă ştie cută, preluată, extinsă, îm­ om al muncii. la sută a producţiei pla­ xul de benzi. Ne-am pre­
ori, chiar în perimetrul său să lucreze cu oameni 1 din bogăţită permanent. — Vorbiţi-nc, pe scurt, nificate din abataje cu sus­ văzut foarte multe măsuri 10.00
10,25
şi pe linia îmbunătăţirii folclo
tate;
calităţii cărbunelui — unde ştiri;
Răspundere maximă am înregistrat unele ne­ ritul
ajunsuri — în acest sens <Ie in
Buletl
Armo
la recoltarea cartofilor cxistînd un studiu ce are Drago
în vedere ca la lucrările
de deschidere şi pregătire nia. £
12,15
(Urmare din pag. 1) re, au ieşit bulgări mari. a abatajelor să se creeze clorul
Tarlalele respective le vom la 3;
şi 340 ha cu grîu. Cornel discui de cîte ori este ne­ posibilitatea evacuării ste­ radio
rilului pe un traseu sepa­
Rodi
Stoica, inginerul şef al u- voie pentru a realiza un
nităţii, arăta : pat germinativ de cea mai rat de cărbune. No preo­ iui;
— Am definitivat recent bună calitate. cupă în mod deosebit pre­ ~ Uadlo
citate
amplasarea culturilor de — S-a procurat sămîn- gătirea temeinică a forţei triotii
cereale păioase, în general ţa necesară ? Maşinile de de muncă, cxistînd numai 10,40
după premergătoarele cele semănat sînt pregătite ? în acest an un număr de zică p
17,00
mai bune — trifoliene, car­ — Ne mai lipsesc 7 tone peste 1 800 oameni care îşi 17,05
tofi, sfeclă etc. Terenurile sămînţă de orz şi 30 tone vor perfecţiona pregătirea mice;
respective au fost fertili­ de grîu, pe care le vom a- ' orie
iitico-
zate în mare parte cu sare duce în aceste zile. Cele prin diferite cursuri orga­ rele
potasică şi vom administra trei maşini de semănat nizate de întreprindere. intern
amendamente pe circa 20 sînt reparate, aflîndu-se — O ultimă rugăminte: Buleti
ha. Vom administra şi alte în perfectă stare de func­ enumeraţi cîteva brigăzi Pârtie
nic ţe
îngrăşăminte, pe măsură ţionare. Aşteptăm, deci, minereşti fruntaşe. maţii;
ce vom reuşi să le pro­ epoca optimă pentru a tre­ — Despre ortacii lui 20,30 l
curăm. ce la încorporarea semin­ Gheorghe Buhuţan am a- La s«i
zi îm
— A început pregătirea ţei în sol. Sîntem hotărîţi mont
patului germinativ în ve­ să traducem în viaţă o- mintit. Brigada lui Ioan Pablo
derea însămînţării păioa- rientările şi indicaţiile cu­ Bud — cu un plus de 2 165 blicitu
muzic
selor ? prinse în cuvântarea tova­ tone de cărbune, Cozma lctin
— Au fost arate aproa­ răşului Nicolac Ceauşescu, Foca — 1 083 tone, Gheor­
pe 100 ha. Arăturile s-au secretarul general al parti­ Este vremea culesului. „Acasă" la buna „gospodină" care este I.p.I.L.F. Haţeg — ghe Păduraru — 6 753 to­
efectuat, pe tarlalele plate, dului, la Consfătuirea cu mare animaţie cu conservarea pentru iarnă a legumelor. Se conservă : castraveţi, roşii în ne, Traian Borşa — 3 695
cu plug cuplat cu grapă activul de partid şi de bulion, fasole verde, fructe sub formă de compoturi, dul ceţuri şi gem, mazăre boabe. tone, brigada lui Constan­
stelată, iar pe terenurile stat din agricultură cu Cîte 45 de tone pe zi pune pentru iarnă „gospodina" liaţegană. Inginerul cu produc­ tin Curca — 876 tone de
în pantă, pe curbe de ni­ privire la încadrarea în ţia Margareta - Milialcea, maistrul Marlţa Ilofner, lucrătoarele Tudorlţa Goadi, Viorica
vel. S-a arat, în /general epoca optimă şi efectua­ Sueioni, Piranda Tripşa, Cornelia Bora, Margareta Grezoni şi altele nu cunosc odihnă cărbune peste plan şi mul­ DF.V
bine, dar pe unele locuri, rea unor lucrări de cel în aceste zile. te altele. de at
deoarece terenul a fost ta­ mai înalt nivel calitativ. lOAR
ce (O
tălie
Pentru ocrotirea sănătăţii riile
Piraţi
Grijă majoră pentru prevenirea sula ■
Veşni
siderurgiştilor — preocupare TROŞ
ieşirii animalelor din efective! seriile
Ultim
permanentă, grijă deosebită Noien
vecin
Realizarea în cele mai dicilor veterinari Teodor prezintă cu o seric de in­ cadru tehnic şi lucrător le
bune condiţii a obiective­ Rada (A.E.I. Grind) Ma­ dicatori nerealizaţi privind din sectorul zootehnic să-şi LUPE
(Culţi
lor cuprinse în programul rian Pintea (A.E.I. Ilia), creşterea efectivelor şi a îndeplinească cu maximă (Urmare din pag. 1) ...Treburi de rezolvat mai targio
judeţean de dezvoltare a Eugen Vlădău (A.EI. Bo- producţiei animaliere, o- răspundere şi conştiincio­ sînt — aşa cum s-a des­ NEA:
zootehniei şi a prevederi­ bîlna), Ştefan Balaşi (dis­ norarea prevederilor M zitate atribuţiile ce îi re­ prins şi din spusele inter­ Mare
LA:
lor programului de auto- pensarul Bretea Română). fondul de stat şi la fon­ vin. locutorilor noştri. Urmă- (Mum
La punctele de lucru care
conducere şi autoaprovizio- Mariana Barbu (dispensa­ dul de autoapro vizionare O sarcină importantă în ridică probleme deosebite rindu-lc prin cîteva secţii, Zonă
nare teritorială este hotă- rul Sarmizegetusa). în a- teritorială, cît şi rentabi­ acest sens o reprezintă se asigură oamenilor lap­ ele s-ar referi, în princi­ tezat)
lodjo\
rîtor condiţionată de mo­ celaşi timp, nu poate fi lizarea activităţii desfăşu­ prevenirea ieşirilor din e- te şi apă carbogazoasă, e- pal, la urgentarea finali­ (Steai
dul cum conducerile uni­ trecută cu vederea atitu­ rate în sectorul zootehnic. fective. Pentru a nu avea chipamente . speciale do zării lucrărilor la micro- BAR?
tăţilor agricole, şefii fer­ dinea unor conduceri de Iată de ce este necesar ca cazuri de intoxicaţii (aşa protecţie. Grupurile socia­ cantina de la cocsificare, Kroni
ORAŞ
melor zootehnice, cadrele unităţi şi şefi de ferme ca­ organizaţiile de partid din cum s-a întîmplat la C.A.P. le sînt igienizate, dezinfec­ pentru ca muncitorii coc- tui <:
tehnice veterinare şi d.n re nu acordă atenţia cu­ fiecare unitate agricolă şi Ţebea, unde paguba a fost tate şi deratizate periodic, sari să beneficieze de mân­ dote
G1U-1
reţeaua de reproducţie, venită asigurării cantitati­ comitetele comunale de recuperată de la cei vino­ se menţin intr-o bună stare care caldă; cadrele medi- SOliStl
precum şi îngrijitorii de ve şi calitative a bazei partid — aşa cum sublinia­ vaţi), cauzate de păşuna- funcţională. ră);
animale îşi îndeplinesc, tul animalelor pe culturi co-sanitare să colaboreze ţii ri
fiecare la locul său de de trifoliene sau după în- — Toate aceste măsuri, mai bine în vederea de­ BRA?
către
1
muncă, sarcinile ş atri­ ÎN FIECARE UNITATE AGRICOLĂ silozarea porumbului, este urmărite şi aplicate cu pistării celor suferinzi şi nele
buţiile ce le sînt încredin­ necesară supravegherea a- răspunderea cuvenită, au trimiterea lor în staţiunile SIME
ţate pentru buna îngrijire tentă a păşunatului şi res­ făcut să scadă mult nu­ balneare de tratament, în. trie
Hang.
şi furajare a efectivelor, furajere necesare, îngriji­ ză secretarul general al pectarea întocmai a indi­ mărul zilelor de incapaci­ funcţie de afecţiunile de
pentru creşterea natalităţ'i rii şi întreţinerii corespun­ p a r t i d u l u i , tovarăşul caţiilor date de specialişti tate temporară de muncă care suferă. Apoi, tot o
la fiecare specie şi preve­ zătoare a fiecărei specii şi Nicolac Ceauşescu, în cu- în scopul prevenirii îmbol­ în rîndurile siderurgişti­ problemă nesoluţionată este
nirea oricăror ieşiri din categorii de animale, res­ vîntarea rostită la Consfă­ năvirilor. în acelaşi timp, lor noştri, să se prevină
efective. îndeosebi a celor pectării programului • de tuirea cu activul de partid pentru evitarea pagubelor accidentele şi îmbolnăvi­ aducerea cu întîrzicre a
cauzate de mortalităţi, ră­ lucru în ferme, creării şi de stat din agricultură în dauna avutului obştesc, rile, într-un cuvînt, starea mîncării calde la miero- PCI
piri sau sacrificări deose­ condiţiilor normale de a- — să ia măsuri hotărîte în fiecare unitate agricolă, generală de sănătate a cantinele din secţii, în domi
bite. dăpostirc şi microclimat, pentru îndeplinirea în cele la bazele furajere şi la a- oamenilor din combinat să pauza de masă. Se propu­ cerul
senbi
Din analiza cauzelor ce cît şi permanentizării ca mai bune condiţii a pro­ dăposturile de animale să se îmbunătăţească — pre­ ne, de asemenea, ca în neaţe
au determinat pierderi cu îngrijitori a unor oameni gramelor do dezvoltare şi fie montate instalaţiile de ciza tovarăşul Ionel Hodo­ secţiile cu foc continuu să în zc
totul nejustificatc din e- harnici şi pricepuţi, cu modernizare a zootehniei, parâtrăznet, întrucît lipsa rog, secretarul comitetului se asigure mîncare caldă vor i
ter <1
fcctivc, rezultă că unele dragoste de animale. Sub punînd accentul pe creşte­ acestora a cauzat izbucni­ de partid din combinat. . si în schimburile II şi III. dese;
cadre tehnice veterinare acest aspect sînt inadmi­ rea efectivelor şi a pro­ rea de incendii şi în u- Treburi de rezolvat mai Ceea ce s-a făcut bun în tul
manifestă o insuficientă sibile neajunsurFe ce se ducţiei la toate speciile, pe nele unităţi agricole din sînt însă şi în acest do­ ultimii ani pe linia ocro­ la no
preocupare pentru depista­ întîlncsc la C.A.P. Sirbi, pregătirea temeinică a ier- judeţul nostru. le n
prin;
rea precoce a îmbolnăviri­ Bretea Mureşanâ, Brăniş- nării şi asigurarea în to­ Acţîonînd cu fermitate meniu. Noi le. ştim şi ac­ tirii sănătăţii muncitorilor iar t
lor, pentru efectuarea la ca, Geoagiu, Vîlcele, Nă- talitate a necesarului de pentru prevenirea ieşirilor ţionăm zilnic, împreună de la C.S. „Victoria" Că­ şi 2.
Un nivel calitativ cores­ dăştie, Sîntămărie-Orlea, furaje pentru întreaga pe­ de animale din efective, cu toţi coi răspunzători lan, a apropierii actului cea ţi
Sînpetru, Rîu Alb, Densuş, rioadă de stabulaţie. în pentru buna lor îngrijire pentru a le soluţiona în medical de beneficiarul La
punzător şi cu competenţă Pcştcana, Sarmizegetusa, scopul realizării acestor şi furajare, lucrătorii din gene
a tratamentelor, precum şi fermele de stat din Călan, deziderate trebuie să fie sectorul zootehnic vor fa­ favoarea' sănătăţii oameni­ său — omul, este de ne­ rul
amic
pentru respectarea cu ri­ Rîu Bărbat, Hăţăgel şi în întărită ordinea şi discipli­ ce dovada înaltei lor răs­ lor, conştienţi fiind că pro­ contestat. Există deci ga­ cu i
gurozitate a tehnologiilor alte unităţi. Ca urmare a na în toate fermele, să se punderi faţă de realizarea ducţia de cocs, fontă, aglo­ ranţia că şi problemele ce înso
lecti
de creştere a animalelor. manifestării unor neajun­ lucreze în spiritul exigen­ obiectivelor stabilite prin merat, piese turnate etc., se mai cer rezolvate îşi serv
Asemenea deficienţe s-au suri de felul celor amin­ ţelor noii revoluţii agrare, programul judeţean de o putem realiza numai cu vor găsi soluţionarea m
constatat în activitatea me­ tite, unităţile respective se impunîndu-se ca fiecare dezvoltare a zootehniei. oameni sănătoşi. cel mai scurt timp.