Page 93 - Drumul_socialismului_1986_08
P. 93
CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ
IN SPIRITUL SARCINILOR CUPRINSE ÎN CUVÎNTAREA TOVARĂŞULUI
NICOLAE CEAUŞESCU LA CONSFĂTUIREA CU ACTIVUL DE PARTID
SI DE STAT DIN AGRICULTURĂ
Ritmuri susţinute Ia recoltarea
cartofilor şi pregătirea
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL PC
S I A L C O N S I L I U L U I O L A R J U D E Ţ E A N însămînţărilor de toamnă
Recoltarea cartofilor a sfătuire cu activul de pc cîte 12 ha din cclc 35
început în mai multe uni partid şi de stat din a- ii a cîte sînt ocupate cu
Anul XXXVIII, nr. 8 952 JOI, 28 AUGUST 1986 4 pagini - 50 bani tăţi din Consiliul unic gricultură — îşi fac da respectiva cultură în fie
agroindustrial Ilia. Meca toria cu răspundere, ho- care unitate.
tărîţi să nu se piardă nimic
nizatorii şi cooperatorii — din recoltă. Printre unită La Ilia, recoltarea se
număr
în
care
participă
Participarea largă a oamenilor muncii mare la această importan ţile unde lucrarea este desfăşoară în parcela „Ţa
rina marc", un loc foarte
mai avansată — aflăm de
tă lucrare de sezon, mobi
lizaţi de ideile şi orientă la Irina Borza, planifica prielnic pentru cultura
cartofului. Se aflau la da
9a conducerea propriei unităţi-cale rile general al de secreta se numără C.A.P. Ilia şi torie mecanizatorul Emil
tor în cadrul C.U.A.S.C. —
formulate
partidului,
rul
t o v a r ă ş u l Nicolae Lăpuşnic, undo pînă ieri Şerban, cu maşina de re
coltat şi cooperatorii Elco-
sigură spre bilanţuri pozitive! Ceauşescu la recenta Con se recoltaseră cartofii de clăuş, Simina Dănilă, An
nora Margău, Partenie Mi-
tonie Călean, , Elvira Dă
Desigur, colectivul ele cinal — pe baza experien adevăr care explică în bu nilă şi alţii, care adunau
muncă al Carierei miniere ţei acumulate în cincina nă măsură rezultatele deo şi sortau tuberculii, avind
Veţel-Mintia — ce ocupă, lul trecut, îndeosebi în sebite obţinute de colecti grijă ca nimic să nu ră-
după şapte luni din 1980, 1985 — am reuşit să core vul Carierei miniere Veţel- mînă în cîmp. împreună
locul întîi în întrecerea lăm mai bine activităţile Mintia. Un exemplu: în cu oamenii participa la re
socialistă pe ţară — este, desfăşurate în brigăzile luna martie a.c., lăcătuşul coltat şi inginera Dana
în mod logic, un colectiv complexe şi sectoare, să le Aurel Junea, vicepreşedin Socolovschi, şefa fermei
harnic, ancorat cu toate unim spre atingerea ţelu te al consiliului oamenilor vegetale, care ora ■ mulţu
forţele de care dispune în lui unic: realizarea irepro muncii, a propus unirea mită de producţia obţinută
acţiunea de îndeplinire şi şabilă a sarcinilor de pro celor două căi de circu pînă acum.
depăşire a sarcinilor de ducţie. Consiliul oamenilor laţie a electropalanului fo La C.A.P. Lăpuşnic se
plan, a tuturor angajamen muncii şi biroul său exe înregistrau, de asemenea,
telor asumate. Şi în bilan cutiv, sub conducerea şi losit pentru reparaţia ce ritmuri bune la recolta-
ţul întrecerii din 1905 şi-a îndrumarea permanentă a lulelor de la preparaţia
înscris numele pe locul al comitetului de partid al Mintia. Propunerea s-a în MIRCEA LEPĂDATU
Ii-lea pe ţară I Dar, la fel carierei, şi-au înscris pc făptuit tot de muncitori,
cum se procedează în si agenda dc lucru probleme iar activitatea s-a îmbu (Continuare in pag. a 3-a)
tuaţia restanţierilor, şi la vitale ale muncii, acţiuni nătăţit. „Concret — ne-a
fruntaşi trebuie identifica majore pentru înfăptuirea declarat autorul propune
te cauzele care au con neabătută a sarcinilor şi' rii — de fiecare dată tre
dus spre... prima linie ! indicaţiilor formulate de buia demontat şi montat
Intrucît, după cum se va secretarul general al parti clectropalanul, pentru a fi
vedea, astfel de investiga dului, tovarăşul Nicolae trecut, la reparaţii, de o
ţii determină, indiscutabil Ceauşescu, privind extrac parte şi de alta a celor
descoperirea unor acţiuni ţia a cît mai multe mine două şiruri de celule. Pier
inedite, existenţa unor căi reuri şi substanţe mine deam cîte 5—6 ore. Plus Cei patru
şi mijloace specifice care rale utile pentru econo eforturile fizice... Apoi,
formează, împreună, struc mia naţională, depăşirea cînd era vorba de între
tura unei experienţe pozi nelimitată a planului. Bi Bob
tive ce merită să fie cu-, lanţul primelor 7 luni din ruperi accidentale şi tre
intervenit
operativ,
buia
noscută. 1986 reflectă, în mod grăi producţia stătea. Am stu Familia Bob din Hă-
— Ca să o luăm siste tor, atingerea principalelor diat împreună cu colegii rău are patru lele şi pa
matic — ne-a declarat in cote ce ni le-am propus. mei şi am găsit soluţia u- tru băieţi. Toţi feciorii
ginerul şef al unităţii. Ma Este necesar să se reţină s-au orientat, încă de ti
rin Sebescu — trebuie să că nu am fi reuşit să ob nirii celor două căi de cir neri, spre agricultură. Mai
culaţie
a
electropalanului
arătăm că subunităţile ca ţinem rezultatele respecti intii s-a făcut tractorist
rierei noastre sînt disper ve fără participarea di printr-o „potcoavă". A ie Alexandru. L-a atras du
t\
sate pe o mare rază geo rectă, largă a tuturor oa şit o lucrare bună, a fost pă el pe Celu. „Îmi plă
grafică. Pe la Boiţa-I-Iaţeg, menilor muncii, atît la avizată de I.S.C.I.R.". Cooperativa meşteşugârenscă „Progresul" Deva, secţia ceau de mic motoarele,
de
tehnice
la Pojoga, Gurasada, Ve- activitatea productivă, cit — La cît timp au loc pentru articole fac zilnic din în cauciuc. Aproximativ ;iu fizi- de aceea am vrut să mă
se
de
încercări
laboratorul
determinări
ţel, Troiţa, Mintia etc. Este şi la conducerea unităţii. co-mecanice al secţiei, în vederea urniăririi parametrilor ma lac şofer. Un om de bi
o trăsătură aparte care so Să ne oprim chiar la a- MARIN NEGOIJÂ teriei prime şi a produselor. In imagine, laboranta Florlca ne insă - co şi Sandu
licită acţiuni specifice, ccst aspect: participarea Tomcscu determină rezistenţa Ia rupere a eşantionului de — m-a sfătuit să învăţ a
cauciuc, destinat presării.
forme şi metode de orga oamenilor muncii la rezol (Continuare in pag. a 3-a) conduce tractorul, aşa că
nizare şi conducere în a- varea problemelor unităţii, *!i—r / mmmr / mmm / nuwr # mmm t «■■■ / mi-am schimbat gindul" —
cela.şi „ton". In acest prim la conducerea întregii acti ne spune Celu Bob. Du
nn al celui de-al 8-lea cin vităţi productive. Este un Forme şi modalităţi de acţiune pentru pă primii doi s-a dus,
mai apoi, şi lacob; a de
venit şi el mecanizator.
mobilizarea colectivelor la îndeplinlreaplanului A urmat Avram, cel mai
mic dintre cei patru. Dar
In organizarea Secţiei te situîndu-se constant co Uzate în activitatea. de e- el s-a abătut puţin de la
de propagandă a Comite lectivele de la S.F.E. Ha ducaţie multilaterală a lu tradiţia familiei, caliiicin-
tului judeţean de partid, ţeg, U.F.E.T. Petroşani şi crătorilor unităţii. Totoda du-se electrician, mese
la Secţia de industrializa Orăştie, S.I.L. Vaţa de Jos tă, ei au străbătut în cifre rie ce o practică la
re a lemnului Vaţa de Jos şi altele. Din rândurile a- şi fapte drumul dezvoltă A.E.I. Chimindia. Deci tot
a avut ioc un reuşit schimb cestor colective se detaşea rii unităţii, avind la un in agricultură munceşte
de experienţă, vizînd ana ză Gheorghe Petrovei, Şte capăt un simplu depozit, rşl el. Pe trei din cei pa
liza modului în care or fan Viciunca, Voicu Ciu- iar la cel de azi — o sec tru Bob i-am intilnit a-
ganele şi organizaţiile de culescu, Iancu Belinte, Iu- ţie modernă, cu fluxuri deseori in cîmp la arat,
partid şi de masă acţio liu Vlaicu, Gheorghe Voi- tehnologice complexe, pen semănat, la recoltat. Am
nează pentru mobilizarea tru lucrări de înalt nivel auzit întotdeauna despre
colectivelor de oameni ai can, Ion Tivic, Gheorghe tehnic, ei numai cuvinte de lau
muiicii din sectoarele, sec Glodean, Cristoe Bereş, Ip acelaşi mod, Ioan dă, apreciaţi fiind ca lu
ţiile şi unităţile I.F.E.Ţ. Simedru, secretar adjunct crători harnici şi price
Deva la îndeplinirea sar al comitetului de partid de puţi. „Munca in agricul
cinilor de plan pe anul SCHIMB la U.F.E.T. Orăştie, Carol tură — ni se destăinuia
1986 şi în perspectiva în Şcnk, preşedintele comite Alexandru Bob — nu-i u-
tregului cincinal. DE EXPERIENŢĂ tului sindicatului de la şoară, dar dacă o Iaci
Acţiunea a debutat prin U.M.T.C.F, Deva, Emil Ni- cu plăcere, cu pasiune,
prezentarea obiectivelor şi Gheorghe Farcaş şi mulţi cula, şeful Sectorului fo iţi aduce mari satisfacţii.
sarcinilor ce stau în faţa alţii. restier Dobra, Aron Petric, Iţi creşte inima cind vezi
oamenilor muncii din a- şeful sectorului Haţeg, Ma că pe terenul ce l-ai pre
cest important domeniu al Tovarăşul Ioan Damian, fia Homorodean, de la gătit şi semănat cultu
economiei judeţului, făcu primarul comunei Vaţa de I.F.E.T. Petroşani au îm rile cresc frumoase, dau
tă de directorul I.F.E.T. Jos, a prezentat tabloul părtăşit din experienţa or rod bogat !".
general şi semnificativ al Pe Gelu Bob l-am in
Deva, ing. Ioan Nicola. realizărilor şi obiectivelor ganelor de partid, sindicat tilnit in această vară pe
Informarea a cuprins ac economico-sociale ale co şi consiliilor oamenilor terenurile C.A.P. Ohaba,
ţiunile şi măsurile iniţia munei obţinute prin efor muncii în stimularea ini venit aici, împreună cu
te de organizaţiile de turile oamenilor de pe a- ţiativelor muncitoreşti, a mai mulţi mecanizatori
partid şi de masă, de con ceste meleaguri, precum şi activităţii pentru soluţio ai secţiei din Hârău, să
siliile oamenilor muncii, dorinţa şi hotărârea lor de narea problemelor sociale ajute la stringerea cit
pentru asigurarea unei des a se ridica la înălţimea ale muncitorilor forestieri mai grabnică a recoltei.
etc. Prin tot ce a cuprins,
făşurări normale a pro sarcinilor ce le revin în schimbul de experienţă s-a L-am intrebat ce mai lac,
ducţiei, modul în care se edificarea noii societăţi. dovedit deosebit de util el şi ceilalţi fraţi. „Mun
realizează planul în uni Tot gazdele, prin inter pentru toţi participanţii, cim - ne-a spus. Mun
tăţi, greutăţile şi lipsurile venţiile secretarului comi el prilejuind cunoaşterea cim aşa cum am lăcut-o
care trebuie înlăturate în tetului de partid — Dra- unor preocupări menite să întotdeauna. Eu m-am a-
perspectiva imediată. S-a gomir Fălăuş, preşedinte ducă la perfecţionarea pucat să-mi construiesc
subliniat că în lunile tre lui comitetului sindicatului muncii de mobilizare a co casă in Hârău. Casă ma
Secţia sculărle a întreprinderii mecanice Orăştie. Dotă cute din acest an fores — Nicolae Crcpcea şi şe lectivelor de forestieri re, că am trei copii. In
rile de ultimă oră ale atelierului de precizie necesită per- tierii hunedoreni au ob fului secţiei — ing. Marcel pentru îndeplinirea sarci rest, totul e bine...".
sonul cu înaltă calificare, capabil să exploateze performan ţinut rezultate bune, de-
ţele acestor maşini. Unul din tre aceştia este frezorul Da- Sbîrcea au relevat prin nilor de producţie. TRAIAN BONDOR
mlan Oprolu. Foto NICOLAE GHEORGHIU păşindu-şi aproape toţi in cipalele forme şi mijloace I l
dicatorii de plan, în frun politico-organizatorice uti- Prof. SABIN SELAGEA
