Page 94 - Drumul_socialismului_1986_08

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR

Tele\

20,00 Tclejui
20,20 Actuali
nctiie
20.05 o. piii
tinereii
noastre
I. U. I." - idee utilă, interesantă... Promovarea progresului tehnic - 20.05 Un Ai
// mini b
misiun<
Discutăm, la mina Paro- toare şi strădaniile practi­ misiunea de a încărca numea, le sporeşte rodni­ cale a muncii rodnice, versuri
revolui
şeni, despre activitatea şi ce, concrete ale unor me­ automat materialul dero- cia lucrului în subteran. 20,55 Din n
realizările remarcabile ob­ seriaşi din cadrul atelie­ cat îu urma puşcării, în „Am fost primul care a patriei
ţinute în extracţia de căr­ rului mecanic al între­ două cupe dispuse în păr­ lucrat cu această insta­ a eficientei ridicate vechile
bune — care i-au adus, în prinderii s-a născut o in­ ţile laterale ale transpor­ laţie şi pot spune că este tăţilo
Muiifii
anii 1934 şi 1985, locul I genioasă instalaţie uni­ torului. Poate executa şi o reuşită deplină privind Nu există latură a unei naturale. Eficienţa: econo­ 21,10 Invitat
în întrecerea socialistă în­ versală de înaintare, pe operaţia de perforare, fiind fiabilitatea şi siguranţa în activităţi productive — misirea, în fiecare an, a rile Rt
(color)
tre unităţile din industria care ei au denumit-o sim­ echipată cu un cărucior funcţionare, apreciază cu­ sau măcar o „porţiune" a circa 80 tone de motorină. floare.,
carboniferă a ţării şi „Or­ plu adecvat acestui gen de noscutul şef de brigadă acesteia — care să nu fie • Prin proiectarea unui lodio. I
dinul Muncii" clasa I —, Mai pe larg despre lucrări. Ideea aparţine Alexandru Laszlo. Este susceptibilă dc optimizare, dispozitiv pentru strunjit 21,40 I/.voru!
Inl(iati
despre factorii care au simplă, uşor de manevrat, de înnoiri tehnologice. „In şi rectificat excentric sta- 21,50 Teiejui
determinat progresul şi efi­ execută cu rapiditate ope­ mod curent — ne-a decla­ torii pompelor hidraulice,
cienţa la această unitate, I. M. PAROSENI raţiile de încărcare şi dc rat ing. Petri.şor Magda, productivitatea muncii la
născută în urmă cu 21 do perforare (atunci cînd este şeful colectivului proiecta­ aceste lucrări a crescut cu IE AP
ani, ca obiectiv jalonat de pusă să facă şi această din re din I.P.I.C.C.F. Deva 200 la sută !
Congresul al IX-lca al I.U.I. — această idee utilă, unuia dintre meseriaşii cei urmă lucrare), ne diminu­ — se spune că în orice • Introducerea tehnolo­
partidului nostru comunist. interesantă şi despre a- mai destoinici de la mina ează mult efortul fizic pc muncă este loc dc... mai gici de sudare sub strat de BUCURE!;
vantajcle ei în munca mi­ noastră — maistrul prin­ care-1 depunem prin în­ bine ! Acest adevăr se rea­ flux a ridicat calitatea lu­
— între coordonatele e- dioprogram
senţiaie ale desfăşurării nerilor ne-a vorbit subin- cipal Iosif Şinka, de la cărcarea manuală a steri­ zemă tocmai pe neastîmpă- crărilor, so economiseşte 0,15 Sfatul i
Ea
ordinea
în bune condiţii a pro­ ginerul Dumitru Stanca, atelierul mecanic — iar lului rezultat din lucrările rul creator al omului, pe sîrma pentru electrozi, iar cultura ;
ducţiei la mina noastră, unul dintre conducătorii finalizarea ei, respectiv de pregătiri. Sperăm ca facultatea sa nativă do a rodnicia muncii s-a multi­ nai; 7,30
8.00
ale sporirii an de an a echipei „service" de la concretizarea în aşa-nu- în curînd tot mai multe lupta împotriva blazării, plicat de 3—4 ori. Curierul Kevist:
tti
cantităţii de cărbune ex­ mina Paroşcni, printre cele mita I.U.I., a fost execu­ echipe de la pregătiri şi de a- căuta şi descoperi • Prin asimilarea supa- Buletin de
tras se situează şi preocu­ mai redutabile asemenea tată tot de el, ajutat de deschideri să lucreze cu pundem
Bulct
parea oamenilor pentru formaţii din cadrul Com­ alţi cîţiva lucrători din „I.U.I.". Şi nu doar la I. P. I. C. C. F. DEVA 10.00 Succc
10,05
promovarea unor tehnologii binatului minier Valea formaţia noastră „service". mina Paro.şeni". 10,45 Publ
moderne de lucru, apli­ Jiului. „De fapt, instalaţia Am experimentat-o cu Iată că mecanizarea ma­ Buletin de
carea de soluţii originale este simplă, însă extrem- bune rezultate la săparea sivă a lucrărilor din sub­ mereu lucruri noi. In unit pei de siguranţă DN 20 — litlca noas
uşoară
în munca din subteran — de practică, de eficientă unui plan înclinat în ca­ teran, dotarea cu utilaje, tatca noastră există circa utilizată la toate tipurile zică ştiri; li
de
care au sporit productivi­ la lucrările de deschideri drul sectorului VIII — in­ echipamente şi instalaţii 300 de oameni ai muncii de excavatoare hidraulice colului XX
tatea şi au diminuat efor­ şi pregătiri, ne spune in­ vestiţii, apoi am oprit-o moderne, de înaltă produc­ — din care peste 75 la su­ fabricate la întreprinderea un cînt di
în reparaţii, iar acum se
turile fizice ale mineri­ terlocutorul. Se depla­ tivitate i-au determinat pe tă muncitori direct pro­ „Progresul" Brăila — se Din comon
10.00 De 1*
află
la
I.P.S.R.U.E.E.M.
lor 7t- a ţinut să precizeze sează orizontal, cu ajuto­ Petroşani, în scopul intro­ minerii de la Paro.şeni să ductivi — înscrişi cu gîn- economisesc mari cantităţi Avanprcmli
şi
fapta
acţiunea
în
dul
şi
rezolve
unele
singuri
dc metal (prin recuperarea
Petre Tudor. inginerul şef rul unui transportor cu ducerii ei în producţia de . probleme de producţie, dc promovare a noului teh­ şi refolosirea distribuitoru­ 15,15 l’agin
15,40 odă
al I. M. Paro.şeni. racleţi, este acţionată hi­ serie". care. să le uşureze munca, nic. Realizările pc această lui) şi fonduri băneşti (cîte ne; 10,OH
Astfel, din gîndirea crea­ draulic şi pneumatic şi are Intr-adevăr, minerii care să le sporească randa­ linie sint numeroase şi se 16 500 lei la fiecare supa­ IC,15 Auii
10,45 Meda,.„
lucrează la pregătiri şi des­ mentele în ' abataje. Vor măsoară în mari cantităţi pă). tativ Olim-" '
chideri sint mulţumiţi de urma şi alteie ? Cu sigu­ de materialo şi alte valori, — Pe semestrul I 1986 17.00 Bulet
Creşterea extracţiilor de minereu, instalaţia universală de ranţă, da... într-o eficienţă economică .— ne-a informat şeful co­ 17,05 Radio
înaintare, care le uşurează DUMITRU GHEONEA ridicată". lectivului proiectare — mică; cint, 17,3
pa
te
muz
Am notat cîteva din a-
prepararea lor la înalt nivel ceste realizări, pe care le s-au înregistrat mai multe gram serii;
rele
îmbunătăţire
de
propuneri
terna(ional
redăm în continuare. a activităţii productive Un Bulet"» <1
• La carierele Brănişca,
calitativ—teme majore Crişcior şi Vîrfuri II trans­ număr de 10 nu fost în Amf" >trul
RaiRibăriio
materializate
mare
parte
rutic
laţia
portul auto a fost înlocuit, si privesc ridicarea calită­ nă; 21,00 B
în programul de cercetare pe anumite distanţe, cu ţii produselor (3 propuneri), 22.00 O zi
„transportul gravitaţion al“. reducerea consumurilor 23.00 Monte
le
Sint multe dovezile care toteci şi unei inovatoteci, Mai explicit: la Brănişca, materiale (3), creşterea suri în Petre
Irina
atestă practicarea mineri­ rod al colaborării cu ce­ roca dislocată era trans­ productivităţii muncii (3) turnă inu:
tului în bazinul Poiana lelalte unităţi componente portată cu mijloace auto şi reducerea consumurilor 24.00 Bulei
Ruscăi din timpuri ce se ale Centralei minereurilor do la frontul de lucru pînă energetice (una).
pierd în negura veacurilor. Deva, cu I.C.I.T.P.L.C.I.M. la vatra carierei, traseu — Ce no puteţi spune
Probabil tot de atunci da­ Deva si O.S.I.M. Bucureşti. care măsoară (dus-întors) despre robotizare ?
tează şi strădaniile mine­ Demnă de semnalat pe li­ 3 km. La o autobasculan­ — Am făcut primii paşi
rilor de a găsi şi aplica nia acestor preocupări este tă dc 16 tone se înregis­ pc această linie, în luna
în munca lor soluţii şi pregătirea — deocamdată tra — datorită drumului mai 1986: s-a elaborat
metode care să ducă la in apariţii semestriale — greu, cu pante abrupte — schema de principiu a u-
1
sporirea continuă a pro­ a Buletinului de informa­ un consum de circa 44 1 nui agregat de prelucrare
ducţiei. Pentru că, adevă­ re tehnică al I.M Hune­ de motorină la 100 km. automată a plăcilor de ca­
rata emulaţie creatoare a- doara, ca instrument de Zilnic, maşinile executau, le ferată. Un singur robot
dusă de anii revoluţiei cunoaştere cit mai largă a în total, peste 150 de de acest fel înlocuieşte
ştiinţifico-tchnice nu a a- noutăţilor tehnice din în­ curse I In prezent, prin munca a 30 de oameni I
părut pe un teren gol, ne­ treprindere, a celor apă­ amenajarea unor rostogoa- Sperăm ca în 1987 să-l şi
I..M.C. Deva, secţia pa
explorat. Producţiile de rute în ţară şi în lume. al liniei Convecr, panourile nouri mari. In sectorul finisaj le, roca ajunge la vatra punem la lucru.
minereu de fier şi neme- Volumul marc de acţiuni, formaţiile fruntaşe, condusă sint prelucrate de una dintre carierei datorită gravitaţiei M. LIVEZEANU
de Vasile Ungurcanu.
I . M . HUNEDOARA Noul tehnologic - element determinant
talifere, mai mari do la un activitatea susţinută a co­ în realizarea noii calităţi
an la altul, reflectă preo­ misiei inginerilor şi tehni­
cupările permanente pen­ cienilor, a cercurilor ino­ La începutul lunii mai că din secţii. Organizaţi goinlensive, în compoziţia din cadrul atelierului. Ei
tru promovarea noului, a vatorilor, a cabinetului de a.c., în cadrul I.M.C. Deva pe preocupări tehnologice pentru fabricarea panouri­ au conceput un program
progresului tehnic, activi­ invenţii şi inovaţii au dus a luat fiinţă atelierul de în grupe de lucru, tinerii lor se foloseşte cenuşa de de acţiune îndrăzneţ şi
tate care angrenează as­ la obţinerea unor rezultate proiectare. O măsură prin cercetători ing. c Eugenia termocentrală, care înlocu­ ambiţios, dintre măsurile
tăzi un mare număr de pozitive, materializate, în care se vizează concentra­ Vesa, ' ing. Mircea Crân- ieşte, cu • bune rezultate, prevăzute a fi aplicate în
muncitori, maiştri, tehni­ 1985, în 22 inovaţii şi 4 rea eforturilor cadrelor ciova, siiig.. Elisabeta Urdă cimentul (100 kg cenuşă anii cincinalului 1986—
cieni şi ingineri. Atenţia cereri de brevet dc inven­ tehnico-inginereşti din sec­ colaborează strîns cu spe­ economisesc 40 kg ciment). 1990 remareîndu-se, prin
lor este îndreptată siste­ ţie. In acest an, pînă la ţiile întreprinderii, în ve­ cialiştii din secţii, între De asemenea, cu efect di­ gradul înalt dc eficienţă,
matic şi dinamic, dc mai această dată au fost înre­ derea găsirii ş ; aplicării rect asupra creşterii cali­ mecanizarea operaţiilor de
mulţi ani, spre stabilirea gistrate 28 propuneri de în producţie a noi soluţii care îi amintesc pe sing. tăţii produselor este şi în­ gletuire (se estimează o
unui sistem ciclic de orga­ inovaţii, a căror eficienţă şi tehnologii menite să Vaier Munteanu, maiştrii locuirea finisajelor execu­ reducere a manoperei e-
nizare, informare, cerce­ antecalculată se ridică la sporească tot mai mult Petru Oaidă şi Gheorghe tate anterior cu mortar chivalentă cu 4 000 ore/
tare, elaborare şi aplicare, 3,5 milioane lei. încă un nivelul calitativ al pro­ Micula — de la prefabri- sau beton aparent, cu fi- om/an), îmbunătăţirea teh­
sistem care să genereze amănunt deloc lipsit de ducţiei. nologiei de înglobare a in­
creşterea indicilor cantita­ semnificaţie; ocuparea de — „Este foarte adevărat stalaţiilor electrice în
tivi, calitativi şi dc eficien­ către I.M. Hunedoara, în — afirma ing. Ilie Motor- LM.C. DEVA structura panourilor mari,
ţă ai activităţii noastre 1985, a locului al III-lea ga, şeful noului atelier — realizarea unui flux teh­
globale. Prin metode mo­ în concursul inovatorilor că în decursul anilor, cu nologic continuu de fabri­
derne de investigare am şi inventatorilor, organizat accent deosebit în cei din cate, ing. Valentin Sin- nisaje la care se foloseşte care a planşeelor, mecani­ VRE
creat o bancă de idei, ca­ la nivelul ministerului dc cincinalul 1981—1985, în joan, maiştrii Silviu An­ terasit alb, placaj cera­ zarea finisării în terasit şi
re, trecute prin filtrul con­ resort, reprezintă răsplata unitatea noastră au cres­ gliei şi Traian Doda — de mic sau praf de piatră. folosirea modulelor pre-
siliului tehnico-economic binemeritată pentru neas- cut mult preocupările spe­ la materiale izolatoare, ing. Ca realizări notabile în asamblate la placarea ce­ Pentru
al unităţii, s-au constituit tîmpărul creator dovedit cialiştilor pentru obţine­ Sabin Mîndruţ şi sing. scopul creşterii accentua­ ramică. Sint doar cîteva deveni soi
fc
cerul
in teme de cercetare pen­ de muncitorii, tehnicienii, rea unor produse de ca­ Miliaela Ghilca — de la te a productivităţii muncii dintre exemplele concrete Izolat voi
tru membrii grupe' înfiin­ maiştrii şi inginerii din în­ litate. însă forţele ne erau panouri mari ş.a. se constituie proiectarea şi prin care specialiştii din de ploaie,
ţate pe lingă direcţia tch- treprinderea noastră, între dispersate, inginerii, maiş­ Am reţinut şi cîteva da­ executarea celor două in­ întreprinderea de mate­ căreări el
nică-dezvoltare. In acelaşi • are îi amintim pe Simion trii şi proiectanţii ce do­ te ce argumentează rezul­ stalaţii de dozare automa­ riale de construcţii Deva va sufla
tensificări
sens, ideile şi soluţiile teh­ Spătar, Dumitru Coipan, vedeau aptitudini şi preo­ tatele acestei fructuoase tă a plastifianţilor, actual­ dovedesc că, şi aici, „a fi •40—50 km
nice avute în atenţie au Ioan Grosu, Traian Neacşu, cupări în acest sens făcînd colaborări, aspecte ce ilus­ mente aflîndu-se în studiu revoluţionar, a fi comunist vest şi vi
fost repartizate — prin Emeric Bakos, Nicolai Bu- parte din colectivele mai trează preocuparea inten­ avansat posibilităţile de — cum sublinia tovarăşul. rile mlnh
înt
prinse
programul intern do ingi­ da, Aurel Boticiu, Grigore multor secţii. Reunirea a- să manifestată pentru in­ aplicare a acestei tehno­ Nicolae Ceauşescu, secre­ de, iar ce
nerie tehnologică — spre Cîmpan, Carol Ecsy, Silviu cestor forţe în cadrul ate­ troducerea progresului în logii la dozarea supcrplas- tarul general al partidu­ 25 şi 30 ti
mur
I,a
soluţionare unor colective Herban, Gheorghe Petric, lierului specializat de pro­ industrializarea execuţiei tifianţilor utilizaţi la ob­ lui, in cuvîntarea la adu­ fi sclilmit
pluridisciplinare. Totodată, Ştefan Suba, Gheorghe iectare nu a însemnat însă materialelor de construcţii ţinerea betonului B 600, narea solemnă consacrată temporar
Neda, Laurenţiu Roşian şi destinate locuinţelor şi o- destinat fabricării unor vor căi
ne-am preocupat pentru a- mulţi alţii. izolarea noastră de proble­ aniversării a 65 de ani de ploaie, îi
sigurarea unui sistem spe­ matica pe care o implică biectivelor social-culturale. elemente prefabricate mari, la făurirea P.C.R — în­ eăroărl el
Ing. ŞTEFAN COSTEA, în secţia panouri mari, în operaţie care se execută, va sufla
cializat de informare ope­ responsabilul cabinetului desfăşurarea concretă a scopul utilizării, eficiente deocamdată, manual. Nu seamnă a promova cu în­ tonsificăr
rativă cu noutăţile tehnice pentru invenţii activităţii de producţie, a resurselor materiale se­ este neglijată nici per­ drăzneală şi fermitate noul, 50—70 lin
(Mcteorol
şi tehnologice în domeniu, şi inovaţii munca de cercetare făcîn- cundare şi diminuării con­ spectiva în preocupările în toate domeniile !“. Al. Proiv
nunînd bazele unei breve- al I.M, Hunedoara du-se la locurile de mun­ sumului de materiale ener- colectivului de specialişti MIRCEA DIACONU