Page 98 - Drumul_socialismului_1986_08
P. 98
DRUMUL SOCIALISMULUI
Pag. 1
Exportul - preocupare majoră
în activitatea de fiecare zi
Este cu totul justificată fost integral realizate, în giilor dc fabricaţie şi a
mîndria cu caic secreta luna iulie, partenerii ex disciplinei de lucru, asi
rul comitetului de partid, terni primind cu 22,4 la gurarea unei asistenţe teh
tovarăşul Goorge Grozav, sută mai mult ciment faţă nice corespunzătoare şi a
ne aducea la cunoştinţă de plan. unui control de calitate
unul dintre cele mai în De bună seamă, cele intens, pe întregul flux,
semnate evenimente din menţionate relevă un salt cu accent deosebit pc res
munca şi viaţa colectivu însemnat, atît din punct pectarea normelor tehno
lui de la întreprinderea de de vedere cantitativ, cît şi logice. Eforturile comuniş
lianţi Deva. Sînt justifi calitativ şi care a presu tilor de la expediţie şi
cate, în aceeaşi măsură în pus şi cere o muncă asi mori ciment au fost în
crederea, optimismul. în- duă, de o tot mai mare dreptate spre pregătirea
.ufleţirea cu care cei de complexitate din partea din timp a noilor trans
aici îţi vorbesc despre iz- porturi, încărcarea la ca
organizaţiilor de partid, a
bînda cu care au întîmpi- pacitate a acestora, asigu
nat sărbătoarea naţională rarea funcţionării morilor, iiut
a poporului nostru. Nici Problemele mai buna organizare a Imaginea ilustrează am i>la mobilizare tle . forţe pe rare am întilnit-o la C.A.P. diopr
nu poate fi altfel, din mo muncii şi modernizarea Ilărău, ieri, ia recolfatul cartofilor. 6.15 S
l.a o
ment ce, în luna iulie, la economice — proceselor de producţie. cultul
l.L. Deva a fost obţinută în atenţia Succesele amintite vă nai;
S,l)0 1
cea mai mare producţie organizaţiilor desc tăria, puterea şi ma Curie
Uulet
din cei 14 ani de exis turitatea oamenilor de aici. Amplă mobilizare de forţe, angajare puiuţi
tenţă a întreprinderii. Şi, de partid Reflectă, în acelaşi timp, 10,00
desigur, într-o strînsă in 10.05
efortul comuniştilor spre responsabilă la recoltarea porumbului şi a cartofilor gllioz,
terdependenţă cu acest lu comuniştilor, a întregului perfecţionare c o n t i n u ă . patrie
cru se află şi producţia re; lt
colectiv. Iar ceea ce s-a Obţinerea în luna iulie a muncii de la oraşe. Este o să facă faţă solicitărilor. Uulet
destinată partenerilor ex celei mai mari producţii (Urmare din pag. 1) De la Livia Brehar, ingi nomă
Voci
terni. dobîndit în ultima peri din întreaga perioadă de ducerea grupului. Au adus datorie de onoare, pe care nerul şef al cooperativei, Aurel
din
lucrătorii
unitatea
„Nu este o noutate — oadă, nu este altceva de- existenţă a întreprinderii şi utilaje de transport. noastră s-au angajat să o notăm totuşi cîţiva coope Uulet
■ontinuă secretarul comi cît rezultatul unor con Ulii i
constituie începutul unui S-au organizat operativ în îndeplinească exemplar. De ratori care se aflau spre 12.50
tetului de partid —, ex stante eforturi pornite încă drum nou. Comuniştii, toţi formaţii dc lucru şi au aceea ne aflăm astăzi, aici, final cu strînsul şi sorta rit. i:
portul este preocuparea de la începutul anului la oamenii muncii sînt liotă- intrat în lan, unde mun peste 300 dc oameni. Ne-am tul cartofilor de pe parce 12,10
noastră majoră, urmărind nivelul fiecărei organizaţii. rîţi să dea viaţă, zi de zi, cesc cu hărnicie şi răs organizat în formaţii de lele repartizate: Eugenia laurc:
la 3.
zi de zi, în fiecare oră în Comuniştii au analizat pe pundere. recoltat, strîns ştiuleţii Şerban, Avram Ciocan, o pu
deplinirea sarcinii. Por riodic, de oîte ori a fost indicaţiilor şi orientărilor l-am găsit pe lucrătorii dintre rânduri, încărcatul Mihai Albu, Aurel Plcşa. «ornic
nind de la preţioasele o- secretarului general al de la G.I.G.C.L. Deva în- în autocamioane .şi trans şi Sofia Dîmpu. Bilanţul şanţ;
nevoie, stadiul înfăptuirii portat. Nu vom pleca pînă muncii lor şi al celorlalţi
rientâri şi indicaţii ale p a r t i d u l u i . tovarăşul tr-un lan de porumb de nu încheiem de recoltat tot cooperatori în ziua dc radio-
ftunl
t o v a r ă ş u l u i Nicolae fiecărui contract în parte. Nicolae Ceauşescu: „Numai 10 ha, din tarlaua „Peste bert >■
Au fost stabilite responsa vale". Ne-am putut da porumbul din lan. ieri — 5 lia eliberate de Gruln
Ceauşescu, secretarul gene prin realizarea exportului cartofi.
bilităţi concrete pe dome seama de cadenţa muncii Cuvintele conducătorului moasi
ral al partidului, care sub vom putea spune că fie după numărul şi ritmul în unităţii erau întărite de Dacă mai precizăm că o scris;
nii şi formaţii de lucru, 16.15
liniază că realizarea pro care organizaţie dc partid, care zburau, dintre rân hărnicia oamenilor. Imagi activitate intensă am gă Cînfei
ducţiei de export trebuie exigenţe superioare în ur fiecare colectiv dc oameni duri, ştiuleţii recoltaţi. In nile surprinse de fotore sit şi în grădina de le Auriu
im ,
să constituie problema fun mărirea felului în care a- ai muncii, îşi îndeplineşte mijlocul oamenilor se afla porterul nostru, ilustrează gume a cooperativei, unde r -fio
cu
brigadiera
damentală a fiecărei uni cestea sînt duse la înfăp îndatoririle faţă de popor, tovarăşul Viorel Răceanu. şi ele ampla mobilizare de în frunte Olaru, «ooperatoa- ■/•nten
Adriana
tăţi — întreaga activitate tuire, s-au îmbunătăţit sti faţă de cauza socialismu directorul general al gru forte. hărnicia tuturor, rcle Aurora Runean, Flo- Orele
Intern
femei şi bărbaţi.
pului, care ne-a declarat:
a organelor şi organizaţii lul şi metodele de muncă lui". Această hotărîre se — Ştim cu toţii că acum Dacă la porumb prota rica Bcmbca, Ileana Iehim, 10.00
19.05
lor de partid, măsurile ale birourilor organizaţii materializează de pe acum se hotărăşte soarta recol goniştii bătăliei recoltei au Ruxandra Buja, Elisabeta un ur
tehnieo-organizatorice lua lor de partid raportate la în modernizarea proceselor tei de porumb, cartofi şi fost oamenii muncii de la Jibetean, Valcria Maica, Semn
19.50
te au fost direct subordo sarcinile specifice, concre productive, perfecţionarea alte produse. Este vorba G.I.G.C.L., la cartofi au Cornelia Cosma şi altele ţie p
strîngcau recolta de toma-
nate înfăptuirii la timp şi te ce revin secţiilor, sec sistemelor de depozitare, de hrana noastră, a tutu fost oamenii din sat, mem te( au fost livrate pină ieri Jurna
reţea
şi
cooperatori
ror şi, aşa cum sublinia
fami
brii
la un nivel calitativ supe toarelor, tuturor oamenilor mecanizarea manipulării, t o v a r ă ş u l Nicolae liile lor. Peste 100 de unităţilor l.L.E. peste 9 noasti
rior a acesteia". pentru realizarea produc optimizarea amplasării de Ceauşescu, secretarul gene persoane, femei, bărbaţi, tone de roşii), atunci pu tia di
oră;
tic;
Argumentul prim al u- ţiei destinate exportului. pozitelor în centru] de ral al partidului, la re bătrîni şi copii, am găsit tem conchide că ia Ilărău 23.15
:ior asemenea preocupări Ca urmare, la l.L. Deva, centa Consfătuire cu acti in tarlaua „La Savu“. Iar s-a muncit din plin şi binp 23.55-
.greutate al activităţii pro vul de partid şi de stat din pe drum, am depăşit alte organizat. Organizare de ştiri.
şi eforturi stăruitoare este calitatea producţiei a făcut care n-au fost străini, dim
ductive, respectarea condi agricultură, recolta tre grupuri, caro, cu găleţi,
faptul că faţă de 103.'), intr-adevăr un pas înain buie strînsă grabnic şi saci şi coşuri, se îndrep potrivă, membrii biroului
ţiilor dc conservare a ma
producţia destinată în pre te. Să remarcăm în acest pusă la adăpost fără nici tau spre cîmp. Veniseră comitetului comunal dc
teriilor prime, pregătirea
zent pieţei externe a spo sens accentul deosebit ca o pierdere. La bătălia la lucru familii întregi. partid, pe care i-am găsit /
şi perfecţionarea profesio pentru roadele cîmpului, în Mecanizatorul Alexandru mobilizaţi şi implicaţi cu
rit de 3,5 ori, că în pri re se pune pe buna func
nală ş.n. sprijinul celor de ia sate, Olani, cel ce muncea pe răspundere pe toate fron
di;\
mele 7 luni ale anului ţionare a utilajelor şi res sîntein chemaţi să parti maşina de recoltat pc turile unde se desfăşura los
1!)3(3 angajamentele au pectarea strictă a tehnolo VALENTIN NEAGU cipăm şi noi, oamenii două rînduri. nu prididea bătălia recoltei. de a
Nl-RX.
t oarei
liătail
— IJe fiecare dată cînd bronz, 4,8 tone alamă, seriili
Piraţi
vin Ia I.Nf.M.R. Simeria, 5,5 tone de aluminiu, 36,5 la ci
inii amintesc dc „Uzina Istoria nouă a colectivului se scrie tone de plumb ş.a. Priete
vie" a lui AI. Sahia... Poa — Colectivul I.M.M.R. Si PETH
le, fiindcă acum 15 ani. meria creşte continuu, — sc
Ultim
cînd se reparau aici lo cu „condeiul" hărniciei în muncă dacă nu din punct de ve ionii)!
comotivele cu aburi, am dere numeric, sigur pe mul râ (l
cunoscut chiar doi munci transformărilor înnoitoare sebită avînd oamenii mun Mai pe înţeles, )a fiecare eficienţa economică, ra tiple alte planuri. Cum Clipa
ral);
tori cu numele Bozan — trasată cu clarviziune ştiin ci' din cadrul sectorului „leu" de piese noi, tre portăm depăşirea benefi creşte ? băncii
care îşi trăiau, bineînţeles, ţifică şi înaltă responsabi — Putem vorbi de un ci a
la alte cote, destinul mun litate patriotică de către II — vagoane care Uu buie să realizăm piese re ciilor totale planificate cu colectiv puternic şi unit NEA
citoresc. Tovarăşe ing secretarul general a) parti obţinut o depăşire .a acest condiţionate în valoare 1 194 000 lei, din care care acţionează ca un sin dc a
unu:
Gheorghe Zudor, director dului, tovarăşul Nicolae indicator de 9,56 la suta. de 311 lei. Deci, putem 8G6 000 lei numai pe sea gur om penti'U îndeplini ia di
economiilor
indus
Producţia
globală
al întreprinderii, pentru Ceauşescu. în această pe trială s-a realizat cu o de afirma că baza activităţii ma cheltuielile de realizate rea sarcinilor ce-i stau în urai:
la
produc
noastre o constituie recu
început am vrea să ne rioadă pe care o numim păşire de 526 000 lei. In perarea şi refolosirea — ţie. Am acordat o atenţie faţă. Putem vorbi de oa (Stcat
Noi, i
vorbiţi despre biografia cu mîndrie şi dragoste ce priveşte producţia ex după intervenţiile necesare maximă micşorării consu meni cu o înaltă conştiinţă seriile
nouă a colectivului de „Epoca Nicolae Ceauşescu", primată în unităţi fizice, pentru readucerea lor în murilor specifice de materii politică şi profesională, sâtor!
muncă. care muncesc — spre deo căra);
colectivul I.M.M.R Sime putem aminti plusul de stare bună — a pieselor prime şi materiale, de Pin i
— Istoria nouă a uni ria > şi-a făurit o nouă 8 tone la piese forjate şi şi subansamblelor rezulta combustibil şi energie e- sebire de eroii din „Uzina sa dc
tăţii noastre şi, implicit, a existenţă, şi-a scris ade lectrieă — aşa cum a ce vie" — cu sentimentul mân Neam
colectivului de oameni ai vărata sa istorie în limba rut permanent secretarul driei că munca îi împli seriile
BRAZ
muncii începe o dată cu jul hărniciei şi al împli Interviu cu ing. general al partidului, to neşte sub toate aspectele, LAN:
perioada libertăţii noastre, nirilor pe toate planurile GHEORGHE ZUDOR, directorul I.M.M.R. Simeria varăşul Nicolae Ceauşescu. că sînt proprietari, produ drago
cu anii care au marcat, muncii şi vieţii. Pot fi Astfel, cheltuielile totale cători şi beneficiari nemij ră); c
timen
pentru întregul nosti-u po date numeroase exemple matriţatc din oţel (pe te din dezmembrarea va la 1 000 lei producţie mar*, lociţi a tot ce se produce II.IA:
por, declanşarea bătăliei In acest sens. însă doresc primul loc se află tot sec goanelor intrate pe fluxul fă au fost reduse cu 17,6 pe cuprinsul patriei. Tot chus
pentru construcţia noii să subliniez rezultatele torul Ii vagoane — cu 5,6 de reparaţii. Pe perioada lei, iar cele materiale cu odată ne îngrijim de pre
orinduiri socialiste. Noi deosebite obţinute în cin tone), cele 611 bucăţi de care a trecut din acest 26 lei. La 1 000 lei fon gătirea continuă pe plan
am reparat, cum aţi spus, stea împlinirii celor.21 de osii recondiţionate peste prim an al celui de-al 8- duri fixe s-a obţinut o profesional: . pe acest -an
locomotive şi acum redăm ani care au trecut de la prevederi (în frunte fiind lea cincinal au fost recon am pregătit 48 de maiştri,
circulaţiei feroviare o istoricul Congres al IX- colectivul sectorului I — diţionate peste sarcini producţie netă mai mare .au fost policalificaţi 25 de
gamă largă de vagoane lea al partidului şi în în- cisterne, cu un plus de 325 piese în valoare de 4 180 000 cu 16,66 lei decît cea pla lăcătuşi în meseria de su
Peni
de marfă... Deci, sîntem tîmpinarea Zilei de 23 Au osii), realizarea unui vo lei, cele mai multe în ca nificată, iar rentabilitatea dor, un număr de 581 per fi pi
legaţi (la propriu !) de gust, sărbătorită recent. lum suplimentar de piese drul sectorului I — cis din activitatea totală a soane urmează în prezent să, ci
drumurile de fier ale — Vă rugăm ca, cnu- de schimb în valoare de terne. crescut cu 2,33 la sută un curs de perfecţionare mult
patriei şi putem afirma merînd depăşirile înregis aproape 4 milioane lei ş.a. — Cît de rodnică a fost faţă de sarcini. Prin a- pe linie de siguranţa cir doua
cu toată puterea că nu trate la principalii indica — Am citit, în incinta munca desfăşurată de oa ceste rezultate bune, ne-am culaţiei. Cu aceşti oameni Izolat
caract
există obiectiv fixat pen tori dc plan, să arătaţi şi unităţii, un angajament meni, în lunile care au îndeplinit şi angajamen minunaţi pe care îi avem ţite •
tru acest domeniu la care colectivele secţiilor sau care se referă Ia repara trecut "din actualul cinci ne vom mobiliza şi vom trlce.
să nu ne fi înscris cu toa sectoarelor care au adus rea a 25 de vagoane pe nal ? tele asumate la începutul acţiona permanent pentru intens
«—50
tă ardoarea conştiinţei şi o „parte" mai marc Ia lună cu piese recondiţio — Piân aplicarea măsu acestui an, pe linie de îndeplinirea ireproşabilă sudic,
forţelor noastre. In ulti aceste succese. nate.,. rilor prevăzute in progra eficienţă. In acţiunea ce a sarcinilor care ne revin, nime
mii 21 de ani am parcurs, — In bilanţul perioadei — In structura de plan mul productivităţii muncii,- lor „3 R" am realizat peste practic vom continua să ne Ire 12
cei o t
la fel ca toate colectivele care a trecut din acest an a acestui indicator, piesele am reuşit să obţinem o plan 898 tone de oţel, 33,8 scriem istoria nouă cu a- 30 de
muncitoreşti din ţară, dru a fost înscrisă o producţie de schimb recondiţionate creştere suplimentară de tone uleiuri mineralizate, jutoru] faptelor demne de de se
mul unei ascensiuni fără marfă suplimentară de 0,99 sînt, valoric, de 311 ori 2,14 la sută a acestui in G38 mc material lemnos, muncă I eo).
precedent, calea de aur a la sută, o contribuie deo mai multe dccît cele noi. dicator. In ce priveşte 35 tone de cupru, 3 tone MARIN NEGOIŢÂ