Page 11 - Drumul_socialismului_1986_09
P. 11
>8 • JOI, 4 SEPTEMBRIE 1986 Pag. 3
Să acţionăm pentru eficienţa formativ- ţurilor din mercurial de
persoanele
către
stabilite
JNE prin Decizia Comitetului
politică a predării ştiinţelor sociale executiv al Consiliului
Tranş popular municipal şi ju
ată : deţean ; o dată cu eli
ischidc- Consfătuirea profesorilor moderne, accesibile elevi nică integrare a învăţă-
»uJ'ui al de ştiinţe sociale, organi lor, în care caracterul mîntului cu cercetarea şi berarea cântarelor la pro
nv-is’ilor zată la Deva de Inspecto practic aplicativ a devenit producţia. ducătorii ce vin în piaţă
ratul şcolar judeţean, des o dominantă a muncii pro Analizînd în spirit critic • „Locuiesc la etajul VI. Este deci firesc sâ ne folo cu diverse produse, pe
făşurată într-un climat res fesorilor de ştiinţe sociale, şi autocritic rezultatele ob sim de liftul blocului, mai ales noi, cei care locuim la bonul de taxare se trece
IH-Icn ponsabili, de lucru, a evi temeinica organizare, do ţinute, consfătuirea a evi etajele superioare. Dar de peste o lunâ liftul nu func preţul de mercurial pen
muncii denţiat rezultatele obţinute tare şi folosire a cabine denţiat totodată neajunsu ţionează. La întrebările noastre, ni s-a răspuns că este tru produsele cc le au de
în cco- vîndut ; se vor confecţiona
do oamenii catedrei în anul telor de specialitate, propa rile cc se mai manifestă în reparaţie. Foarte bine, am zis. Dar a trecut mai bine
clanuri şcolar trecut, sarcinile ce garea largă a ideilor, te în activitatea unor cadre de o lună şi nu am văzut pe nimeni făcind o revizie, o tăbliţe pentru fiecare rînd
ţara stau în faţa disciplinelor zelor şi conceptelor teore didactice şi catedre legate reparaţie. Iar noi, oamenii mai vîrstnioi, unii suferinzi, de mese, la ambele cape
acol li- te fiind înscrise preţurile
il-eore- din sfera ştiinţelor sociale tice şi practico alo parti de procentul de mediocri urcăm scările zi de zi cu mare greutate, cu cumpără de mercurial ale produ
p-ntru asigurarea în con dului, ale secretarului său tate înregistrat în promo turi cu ce are nevoie orice om". (Ileana Ştefănescu, blo
la iua- tinuare a unui nivel cali general în cadrul lecţiilor, varea elevilor, fapt ce cul 17, scara D, ap. 129, bulevardul Rusca, nr. 4 Hu selor ce se vînd pe rân
— in tativ. superior educării şi a condus la creşterea rea denotă o modestă acumu nedoara). dul respectiv, cu această
ri pen ocazie făcîndu-se şi o
sa ei formării tinerei generaţii lă a valorii educative a a- lare de cunoştinţe. Nea
în spirit revoluţionar, ai ccstor discipline. Rezultate junsuri se manifestă în • „fn spatele blocului 4, strada Avram lancu, din grupare a produselor pe
dragostei faţă de patrie şi deosebite au obţinut în desfăşurarea învăţămîntu- Orăştie, au apărut de la o vreme cuşti şi coteţe cu găini rînduri dc mese".
de partid, al muncii. acest sens catedrele de lui seral, mai ales în parti şi iepuri, iar lingă barăcile şantierului de construcţii tot
Analiza efectuată a re ştiinţe sociale do la şco- ciparea la cursuri şi cali felul de crescătorii de porci. Deoarece aceste improvi • Răspunsul U.J.E.
liefat preocuparea profe tatea pregătirii elevilor, în zaţii nu au scurgere, mirosul ce se degajă viciază nu Coop. la scrisoarea dv.,
sorilor de ştiinţe sociale Consfătuiri ale colaborarea dintre condu- numai aerul din jur, dar întră şi în apartamente. (Sandu tovarăşe Ioan Iioca, con
pentru ca tineretul şcolar ■ cerile şcolilor, profesorilor Ioan, strada Avram lancu, nr. 4, în numele mai multor firmă parţial 'cele recla
,u0 Ka- cadrelor didactice diriginţi şi conducerile u- mate cu privire la nere
ineţii ; să fie în măsură să înţe locatari din blocul 4 şi din blocul din strada Eroilor — gulile de la bufetul din
ai III- leagă procesul revoluţio nităţilor economice. Se Oră ştie).
Oa- nar şi marile transformări impune, în acelaşi timp, o Vaidei. Contrar preve
,30 La Iile generale nr. 1, 4 şi 7 mai temeinică cunoaştere SESIZĂRI - SOLUŢII derilor legale, gestionara
gricul- petrecute în ţara noastră Hunedoara, 1, 2 Haţeg, 4, Socol Aurelia a primit în
urnal ; în anii construcţiei socia 6 Petroşani, 1, 3 Deva. 1, a elevilor, a specificului
e pen- liste, fenomenele economi fiecăruia pentru ca, îm © Locatarii scării C, aflate -în perioada de ga unitate contra "cost şi a
jrală a ce, marile împliniri dobîn- 2 Orăştie, Ilia, liceele „De- preună cu familia, să se blocul 8, bulevardul De- ranţie, acolo unde defec valorificat unele canti
şi a cebal“ şi pedagogic Deva, eebal, Deva. La sesiza ţiunile au apărut din vina
mentar* dite în perioada deschisă de matematică Petroşani preîntâmpine unele abateri. tăţi dc bere .şi apă mine
strială. de Congresul al IX-lca al şi Hunedoara, industriale E necesar ca şi profesorii rea dv., conducerea chiriaşilor. Asemenea re rală rămase de la o nun
ţară ; de ştiinţe sociale, alături T.A.G.C.M. Deva răspun medieri face G.I.G.C.L.. tă. în timpul controlu
; 8,io partidului. S-a acţionat nr. 1 şi 2 Hunedoara ş.a.
româ- totodată pentru temeinica dc celelalte cadre didacti de : Un delegat al trus cu suportarea cheltuielilor lui n-au putut fi recon
n de Creşterea calităţii predării ce să acţioneze pentru ca tului, împreună cu un dc la chiriaşii care au stituite celelalte aspecte
undcin cunoaştere a luptei po disciplinelor de ştiinţe so în fiecare şcoală să se or delegat de la G.I.G.C.L. deteriorat coloanele dc cu privire la nerespecta-
)0 Bu- porului român, de-a lungul ciale a avut influenţe po Deva, au verificat întreg instalaţii.
3 Suc- veacurilor, pentru liberta zitive asupra procesului de ganizeze clase model dc rca orarului dc funcţio
15 Pu te socialii şi naţională, muncă şi comportament. subsolul de la scara C. nare a unităţii, lipsa de
stiu de formare a omului nou, Stă în puterea profesori S-a constatat: sistemul • Romulus Stan, stra atenţie în servire, ca şi
j 1986. contribuţia sa specifică la evidenţiate de întărirea or lor de ştiinţe sociale, a de evacuare a apelor me da Cuza Vodă. blocul 11,
tetrou- tezaurul de valori materia servirea fără pahare gra
30 Bu- le şi spirituale ale umani dinii şi disciplinei în şcoli, celorlalte cadre didactice najere din bloc este în ap. 47, Brad : Pînă la date. Deoarece asemenea
12.05 ca.acţionînd în permanenţă stare perfectă, nu prezin 15 septembrie a.c., con deficienţe au fost însă
tăţii, contribuţia partidu o participare responsabilă pentru propria autodepăşi-
lui nostru, a secretarului a tinerilor la activităţile tă scurgeri." La scurge ducerea E.G.C.L. Brad a consemnate şi dc către
i i ia său general. tovarăşul de muncă patriotică pe re, pentru materializarea rea din P.V.C. a lavoa- fost atenţionată să re alţi consumatori (neiden
remicrâ Nicolae Ceauşescu, la dez şantierele judeţene şi na obiectivelor stabilite dc rului de la grupul sani zolve sesizarea dv., care tificaţi) în „Jurnalul cum
rii din Congresul al XIII-lea al tar al magazinului „Su- s-a dovedit întemeiată.
limbii voltarea teoriei socialis ţionale, la recuperarea părătorului". rezultă că
idiojur- partidului, de Congresul perebop" s-a găsit o gaură în activitatea anterioară
iţa ra- mului ştiinţific. materialelor refolosibile, în ştiinţei si învăţământului prin care se scurge apa • Un grup de cetăţeni
uşoară Realizarea unor lecţii general la o mai temei- să amplifice frumoasele din Hunedoara sesiza re gestionara a mai avut
inticii ; la subsol. Defecţiunea a abateri de acest gen. Ca
ştiri ; succese obţinute de învă- fost cauzată do lovirea dacţia cu privire la ne-
econo- A ţămîntul hunedorean, spo- respectarea preţurilor de urmare, s-a dispus con
ir şi te rindu-şi contribuţia la pre coloanei care a fost în mercurial în hala pieţei. ducerii cooperativei Ro-
r întrecerea socialistă fundată de către cei care
le serii gătirea tineretului pentru Iată răspunsul Consiliu mos luarea măsurii de
-lea al muncă şi viaţă, la forma folosesc grupul sanitar. lui popular municipal sancţionare disciplinară
ir mun- (Urmare din pag. 1) tăţii din combinat. Este rea unor oameni demni, Trustul nu execută re Hunedoara la această re- a gestionarei Socol Au
trul ti- vorba de îmbunătăţirea cu un vast orizont de
d»ojur- medieri la coloanele de clamaţie : „Zilnic se ur relia, conform Legii nr.
într-o lor, o seamă de organizaţii calităţii producţiei (prin cunoştinţe. - instalaţii, la obiectivele măreşte respectarea pre 1/1970, nrt. 13. litera c.
t poc sindicale au dobîndiit re activizarea celor 570 cer MINEL BODEA
ii poe- zultate bune, cîştigînd lo curi ale calităţii), creşterea
lâtiesti;
zicală ; curi fruntaşe în întrecere. productivităţii muncii şi a
st i ii de Să menţionăm formaţiile eficienţei economice, utili
conduse de Dionisie Dan- zarea raţională a maşini m
m m
ciu (secţia mecanică), Ioan lor, utilajelor şi instala CAMPANIA AGRICOLĂ Dl TOAMNĂ*
Nicolae (turnătorie 3), Sii- ţiilor. recuperarea materia
kosd Gheza (furnale I), sau lelor refolosibile, întărirea
la individual — Dorel ordinii şi disciplinei, spo
Alb, Filimon Munteanu, rirea gradului de pregă Larga participare, hărnicie şi răspundere la stringerea recoite
iri la Antonie Sepnisky, Aurel tire şi perfecţionare profe
seriile Mihăiescu, Nicolae Găl- sională a oamenilor etc. în fUrmare din dqq. 11 tnrcQ DOTUmlilllui. nflnn Ton Se aflau miici. Anuol .Tnvi vonotnln Pia r» lAnmralî» < Pe o parcelă a-
tarea porumbului.
(Urmare din pag. 1)
traban- Ion Cătănici, Aurel Jurj, vegetale.
T /* dean. Ştefan Mezei — care acest scop este necesară uti în tarlaua „I-Ialîngă" peste Constantin Cătănici au fost lăturată, cooperatorii din
O. s-au dovedit cei mai buni" lizarea mai eficientă a lui de conducere, Constan 40 de oameni. Lucreţia Mi- printre primii cooperatori brigada a IlI-a recoltau
Dar, definitorie pentru modalităţilor şi pîrghiilor tin Popovâci, Vasile Urî- hăicean, inginerul şef al care au ieşit la recoltatul sfecla de zahăr. Cu dislo
ul mo-
- B) ; activitatea prezentă a co folosite de organele şi or toiu, Ana Lomănar, Ana unităţii, preciza cu s-a cartofilor în unitatea noas catorul muncea Traian
îcăra) ; mitetului sindicatului de ganizaţiile sindicale, între Suciu ş.a. — scoteau car strîns recolta de pe 7 ha. tră — spunea Ioan Va- Giurgiu. Bilanţul zilei: 6
(Arta); la Combinatul siderurgic care creşterea rolului adu tofii cu plugurile trase de „Astăzi este prima zi la siescu, inginerul şef al hectare eliberate dc sfeclă.
runcul.
ii <Pn- „Victoria" Călan, este per nărilor grupelor sindicale animale. porumb, dar mîine vom C.A.P. Romoşel. Dc fapt, La rîndu! lor cei din bri
îepăşire fecţionarea organizării şi în dezbaterea problemelor Se muncea şi pe alte intra cu forţe sporite pen ei se află mereu printre gada Calmar erau antre
Prieteni desfăşurării întrecerii so existente la fiecare loc de fronturi la Romos. Meca tru a-1 recolta în timp "cît primii la toate lucrările naţi la recoltatul cartofi
); LU- cialiste. Adunarea generală muncă, sporirea eficienţei nizatorii Vasile Marcovi- mai scurt. în „Zăpocî", o Tot el preciza că s-au
î vecin lor. Pc maşina dc recol
I (Cul- a oamenilor muncii a relie şi generalizarea iniţiative ciuc, Petru Cosmoi şi So altă tarla, mecanizatorii strîns cartofii dc pe 12 ha. tat — Vasile Cosmoiu. Şi
: Al fat că întrecerea socialistă lor muncitoreşti, aplicarea rin Poenaru efectuau ară Dorel Boca, Mihai Lcon- Bine se stă aici şi la aici participarea la mun
fiă do- se desfăşoară sub posibili şi generalizarea experien turile pentru însămînţările tjn, Florin Şerban şi Con pregătirea ogoarelor pentru
farul) ; că era bună, brigadiera
\ (Mi- tăţile şi condiţiile existen ţei pozitive, dezbaterea mai de toamnă. încheiaseră lu stantin Căta efectuau ogoa însămînţări. Au fost în Stela Ilomorodean dove-
: Noc- te, că angajamentele asu exigentă şi operativă a crarea pe 100 ha. în urma rele pentru însămînţarea cheiate arăturile pe 140 dindu-sc o bună organiza
Munci- mate nu au fost realizate cazurilor de indisciplină lor, cu discurile, Herman cerealelor păioase. Au fost ha, mecanizatorii Ioan Ţi- toare a activităţii. Mai con
: Cîi-
BRAD : în totalitate, ceea ce a ş.a. Se adaugă la acestea Zeii şi Nicuşor Cosmoi pre arate 45 de ha. Aurelia gu. Dumitru Nătrăpei, A- semnăm numele mecani
roşie); dus la înregistrarea unui o mai bună colaborare a găteau patul germinativ. Dobrean, preşedintele coo vram Pleşa şi Emil Casan- zatorilor Cornel Moga, Inel
ipă le- punctaj negativ. Plecînd birourilor grupelor sindi Acolo se afla şi Mircea perativei, împreună cu un dri fiind cei care execută Aron, Traian Rînzar, Ni-
oi (Mi- de la aceste neîmpliniri,
Pădu- cale cu conducătorii for Pătrînjan, inginerul şef al grup de cooperatori se lucrarea respectivă. colac Mărgineanu, Emil
’atria): comitetul sindicatului are maţiilor de lucru în urmă unităţii, atent la calitatea ocupa de transportul fi O bună participare la Pojoni, Petru Bucla şi Ioan
(Fla- în vedere îmbunătăţirea rirea rezultatelor obţinute lucrului. nului din cîmp, lucrare pe muncă am întâlnit şi la Murg, care se aflau cu
J-R*T * reglementărilor interne pri de fiecare om al muncii, într-o altă tarla, meca care o efectuau cu atela C.A.P. Geoagiu. Se acţio
;a de plugurile şi discurile în
: Alice vind organizarea întrece implicarea mai responsa nizatorul Florin Fodor e- jele proprii Gheorghe na la recoltat în toate bri brazdă, efectuînd ogoarele
Cei rii, asigurîndu-se o mai bilă a activului sindical, xecuta scarificarea tere lliasă, Horia Popa, Sebas- găzile unităţii. Cooperato şi pregătind patul germi
T, AN • temeinică implicare a oa creşterea competenţei bi nului, iar în locul numit tian Socol, Gheorghe rii din brigada a Il-a in nativ pentru însămînţări
Je cul-
Cobra menilor muncii în dome rourilor grupelor sindicale „La frăgar", Walter Hc- Gheorghe ş.a. Au fost pu traseră la recoltatul po le de toamnă. Ei au arat
reşul) : niile prioritare ale activi în coordonarea activităţii. ning şi Ion Cristea admi se la loc sigur 226 tone rumbului. Se aflau în lan pînă acum 160 ha, supra
(Lu- nistrau amendamente. de fibroase. peste 50 de oameni, coor faţă din care cea destinată
Cooperatorii din Vaidei — Sirnion Cătănici, Ana donaţi de inginerul Vale- orzului este în mare parte
Nici o îngăduinţă faţă de cei ce sustrag au început, marţi, recol Duble.ş, Petre Ştefănescu, riu Oprean. şeful fermei pregătită.
RES din producţia agricolă !
Citeva cazuri depistate re mînd să fie confiscat şi auto
cent readuc în atenţie nece turismul. Sfcglilir
rii din sitatea de a lua atitudine fer Ignorînd prevederile Decre
mă împotriva aşa-zisei „mica tului 306/1981, Adrian Lăcă
2, 10. ciupeală" din producţia agri tuş, Amalia Mailat şl Eugenia
colă. Iată cîteva dintre aces Lăcătuş, toţi fără ocupaţie, au
, 8, 3, tea. intr-una din nopţile tre sustras 58 kg porumb boabe
cute, Viorel Seliştean, cunos de pe terenul Asociaţiei inter-
tiguri : cut cu antecedente penale, fost cooperatiste Simeria, acum
fochist la întreprinderea „Avi trebuind să răspundă In faţa
cola" Mintia, împreună cu legii pentru furtul comis.
Roman Duleanti, şofer la co Faptul că au sustras cartofi
loana C.F.R. Simeria, au fu de pe terenul C.A.P. Rîu de
rat 34 de păsări de la ferma Mori nu Ie face cinste nici
nr. 7 din Balata. Pentru muncitorilor Ignat Pcter şl
transport au folosit autoturis Mihai Ivancu, de la A.C.H.
nea va mul proprietate personală al Rîu Mare-Retezat.
"ul va- lui R.D. Cum se simţeau cu Pentru a preîntîmpina ast
sufla musca pe căciulă, ei nu au fel de situaţii, este necesar ca
*at din oprit Ia semnalul agentului şi cei ce poartă răspunderea
raturl- directă pentru apărarea inte
suorin- de circulaţie în Şoimuş, con- grităţii avuţiei obşteşti să a-
de. iar tinuîndu-şi drumul spre Min corde întreaga atenţie măsuri
■ 22 şi tia. Simţind că sînt urmă lor de asigurare a pazei, con C.A.P. Bîrsău. La recoltarea cartofilor, în sprijinul cooperatorilor de aici, au venit de citeva zile sute de oa
litii de riţi, au început să arunce pă tribuind prin aceasta la pre meni ai muncii de la I.C.I.T.P.L.C.I.M. Deva. Ei muncesc eu hărnicie, contribuind decisiv la încheierea în cel mai
sările din maşină. Vinovaţii venirea dijmuirii producţiei scurt timp a lucrării.
au fost prinşi şi arestaţi, ur- agricole.