Page 13 - Drumul_socialismului_1986_09
P. 13
E>(gB PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VA!
jirauui mjntoom
tfu EOlVtlTEmiiUI UUPETtAM HUMEDDARA Al
C.S.V. călan. Atelierul (le prelucrare a cilindrilor de la minoare. Strungarul Teofil
Anul XXXVIII, nr. 8 959 VINERI, 5 SEPTEMBRIE 1986 4 pagini - 50 bani îs ac prelucrează cel mai mare model de cilindru destinat laminorului de' tablă de la
Galaţi.
Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu,
£ CINCINALUL VIII • DEZVOLTARE INTENSIVA-/
ieri au început în Capitală Vnoqmtehm>?totiucUjMate
Ritmicitate în depăşirea
Lucrările celui de-al lll-lea Congres al oamenilor
sarcinilor de plan, calitatea I
muncii din industrie şi alte sectoare economice pe... toată linia!
Sub preşedinţia tovarăşu cătorul iubit al partidului tate a celor de înaltă teh T o v a r ă ş u l Nicolae Turnătoria III din ca Raportăm că, încă de la
lui Nicolae Ceauşescu. se şi statului, scandînd cu nicitate, amplasarea raţio Ceauşescu, tovarăşa Elena drul C. S. „Victoria" Călan mijlocul cincinalului tre
cretar general al Partidu înflăcărare „Ceauşescu — nală a forţelor de produc Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi — unul din „sectoarele cut, am atins o producţie
lui Comunist Român, pre P.C.R. I", „Ceauşescu şi ţie pe întreg teritoriul ţă din conducerea partidului calde" ale marii unităţi — egală cu capacitatea de
şedintele Republicii Socia poporul !", „Stima noastră rii, valorificarea superioa şi statului sînt salutaţi, la a început să funcţioneze turnare".
liste România, preşedinte şi mîndria, Ceauşescu — ră a resurselor naturale, sosirea în sală, cu deose pe la jumătatea anului Am notat că în numai
le Consiliului Naţional al România!". participarea tot mai acti bită căldură de participan 1981. Acum, după numai 3 luni din 1986 se reali
Oamenilor Muncii, joi. 4 Din mulţime s-au des vă a României la schimbul ţii la marele forum. Se a- cinci ani de existenţă, a- zează întreaga producţie de
septembrie, au început, la prins grupuri de pionieri mondial de valori mate clamă cu putere pentru ccst colectiv de muncă se lingotiere din 1982 I Piesele
Bucureşti, lucrările celui şi şoimi ai patriei, tinere riale. Totodată, este’ pusă partid şi secretarul să.u ge mîndreşte cu multiple îm mecanice — în care intră
de-al lll-lea Congres al oa şi tineri, care au oferit, cu în evid&nţă afirmarea vi neral, pentru eroica noas pliniri pe toate planurile o gamă largă de repere
menilor muncii din indus afecţiune şi stimă, tovară guroasă a ştiinţei româ tră clasă muncitoare, p'en- vieţii şi muncii sale. „în necesare atît pentru utila
trie şi alte sectoare eco şului Nicolae Ceauşescu, to neşti, ca o puternică forţă tru minunatul popor ro primul rînd — sublinia jele proprii, pentru repa
nomice ale României socia varăşei Elena Ceauşescu de producţie. Sînt înfăţi mân, pentru patria noastră ing. Matei Coroescu, şeful raţiile capitale executate
liste, eveniment de însem buchete de flori. şate, de asemenea, ritmu socialistă. secţiei — putem spune că la alte secţii din cadrul
nătate istorică în viaţa po~ Formaţii artistice au în rile accelerate de creştere La lucrări iau parte de astăzi sîntem un colectiv, „Victoriei", cît şi pentru
•litică, oconomico-socială a tregit, prin cîntec şi dans, ale industriei, în actualul legaţii aleşi în adunările o „echipă mare", ce şi-a terţi — constituie o „cu
patriei noastre. această primire entuziastă. cincinal şi în perspectivă. generale ale oamenilor format şi consolidat toate cerire" mai recentă a co
Insţituţionalizat din ini De-a lungul esplanadei, Interiorul pavilionului muncii, care au precedat resorturile necesare pentru lectivului, obţinută pe
ţiativa' secretarului general mari panouri redau, prin central al Complexului ex- congresul. a acţiona cu toată forţa şi 1 linia diversificării pro
al partidului, congresul re intermediul unor grafice poziţional este împodobit Sînt prezenţi membri ai dăruirea în îndeplinirea ducţiei, lărgirii gamei sor
prezintă înaltul forum al şi cifre semnificative, pu sărbătoreşte. Drapele tri C.C. al P.C.R., ai Consi sarcinilor de plan, a an timentale a fabricaţiei.
democraţiei noastre munci ternica dezvoltare înregis colore şi roşii încadrează liului de Stat şi ai guver gajamentelor asumate în „Am dovedit — ne-a de
toreşti, revoluţionare, ilus- trată de economia româ portretul conducătorului nului. conducători ai unor întrecerea socialistă. Fără clarat Filimon Munteanu,
trînd participarea nemij nească în perioada inau instituţii centrale, organi asemenea interdependenţe formator-turnător la pie
statului,
partidului
sub
şi
locită a maselor de oameni gurată de Congresul al care se află Ararea „Tră zaţii de masă şi obşteşti, sufleteşti, fără conturarea se, ocupantul primului loc
ai- muncii la conducerea IX-lea al partidului. în a- activişti dc partid şi de unor dorinţe şi, implicit, în întrecerea socialistă din
activităţii eeonomico-socia- cest luminos răstimp, pe iască Partidul Comunist stat. acţiuni comune nu se poa combinat, desfăşurată în
le, a întregii societăţi, la baza concepţiei ştiinţifice, Român în frunte cu secre Participă, ca invitaţi, şe te vorbi despre tărie mun
făurirea propriului lor des realiste, profund înnoitoa tarul său general, tovară fii misiunilor diplomatice citorească. în secţia noas primul semestru 1986 —
tin. re, a secretarului general şul Nicolae Ceauşescu !". acreditaţi în ţara noastră, tră, creată, împreună cu că avem posibilităţi de a-
Pe rotonda sălii* pc mari
T o v a r ă ş u l Nicolae al partidului, a fost crea precum şi corespondenţi întreg Combinatul siderur similare şi fabricare ra
pidă a oricăror repere ne
Ceauşescu, tovarăşa Elena tă o industrie modernă, de eşarfe, sînt î n s c r i s e ai presei străine. gic Călan, la indicaţia ex
Ceauşescu au fost întîmpi- înaltă productivitate şi e- „Ceauşescu şi poporul", Ora 9. Are loc deschide presă a secretarului gene cesare metalurgiei. în a-
naţi, la sosirea în incinta ficienţă, care a devenit ra „Partidul — Ceauşescu — rea lucrărilor congresului. ral al partidului, tovarăşul cest prim an al celui de-al
Complexului e.xpoziţional mura conducătoare a eco România", „Trăiască harni Este intonat Imnul de Nicolae Ceauşescu, obiecti 8-lea cincinal, ne-am de
din Piaţa Scînteii, de mii nomiei. Datele prezentate cul şi talentatul popor ro stat al Republicii Socialiste vul nr. 1 a fost atingerea păşit în mod ritmic sarci
de bucure.şteni. care i-au ilustrează orientările fun mân, constructor eroic al România. într-un termen cit mai nile de producţie, avînd
aclamat şi ovaţionat înde damentale ale industriali societăţii socialiste multi Din împuternicirea con scurt a parametrilor pro un plus de 5,3 tone de
lung. Cei prezenţi au re zării ţării, care asigură lateral dezvoltate !". „Tră ducerii de partid şi de stat iectaţi, asigurarea utila piese turnate şi finisate".
afirmat vibrant sentimen dezvoltarea armonioasă a iască patria noastră libe şi a Consiliului Naţional jelor de turnare pentru
tele de fierbinte dragoste, tuturor sectoarelor acestei ră şi independentă — Re al Oamenilor Muncii, to- oţelării şi a cît mai multe MARIN NEGOIŢĂ
de profundă preţuire şi re ramuri de bază a econo publica Socialistă Româ piese mecanico necesare
cunoştinţă faţă de condu miei naţionale, eu priori nia !". (Continuare in pag. a 4-a) în unităţile metalurgice. (Continuare în pag, o 2-a)
Raport muncitoresc !
Bogat bilanţ al forturilc în vederea înde
împlinirilor în muncă plinirii exemplare a tu IN SPIRITUL SARCINILOR CUPRINSE ÎN CUVÎNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU
turor sarcinilor ce le re
în bilanţul realizărilor vin din istoricele hotă- t \ LA CONSFĂTUIREA CU ACTIVUL DE PARTID Şl DE STAT DIN AGRICULTURĂ
cu care colectivul între rîri ale Congresului al ------ - *,------------ -—-------------------------————-—------------- ------------ ------------ ■ ---------------------- •— -
prinderii mecanice de XÎII-Iea al partidului.
material rulant Sinieria
se prezintă la încheierea Economii de Se lucrează cu spor şi răspundere la strîngerea roadelor
celor opt luni care au energie elecîrică
trecut clin acest prim an
al cincinalului 1986—1990 Unităţile industriale de toamnei, dar activitatea poate fi perfecţionată
apar ca demne de rele pe raza municipiului Hu
vat succesele obţinute în nedoara acţionează cu în tarlaua numită „Lunca întreaga familie. Se mun tofi pe care lucra meca Isidor Onescu, Ioan Io-
îndeplinirea sarcinilor dc maximă răspundere pen Bretii" a C.A.P. Vâlcele, cea ou grabă, dar şi cu nizatorul Victor Păduraru naşcu, Ionel Onescu şi al
plan Ia indicatorii pro tru îndeplinirea şi depă miercuri, 3 septembrie a.c., maximă atenţie să nu se nu făcea faţă solicitărilor, ţii, au venit la scos car
ducţie marfă — 101 la şirea sarcinilor de plan, erau la lucru foarte mulţi piardă nici un cartof. în mulţi oameni, printre care tofii cu pluguri trase de
sută şi producţie indus a angajamentelor asuma oameni. Unii veniseră cu trucât maşina de scos car [lie Pasau, Tron im Badea, cai. Cîţiva au adus şi
trială — plus 526 000 lei. te în întrecerea socialis grape pentru a răscoli bine
In ceea ce priveşte rea tă, în condiţiile practi
lizarea prevederilor Ia cării unor consumuri spe biloancle, iar alţii aveau
producţia fizică, oamenii cifice reduse la toate ge sape. Din câmp, la locul
muncii din întreprindere nurile de materiale, în de cântărire şi de acolo la
se mîndresc cu cele 8 to deosebi Ia combustibili şi cel de unde urma să fie
ne piese forjate şi matri- energie electrică. Astfel, încărcaţi în mijloacele de
ţate din oţel, peste 600 după cum ne informează transport spre a fi duşi la
osii recondiţionate şi rea maistrul Ioan Polvere, beneficiari, cartofii erau
lizarea unui volum de din cadrul C.D.E.E. Hu transportaţi cu căruţele.
piese de schimb în va nedoara, pe perioada care — Sînt mulţi oameni la
loare de peste 4 milioa a trecut din acest an lucru şi acum. la ora a-
ne lei, toate aceste pro s-au economisit peste rniezii — sublinia Isidor
A duse fiind obţinute în 278 090 k\Vh energic c- Onescu, deputat în . consi
plus faţă de sarcinile a- lectrică, datorită orga liul popular comunal, dar
ferente perioadei. Li a- nizării mai bune a acti vor fi şi mai mulţi după-
duc aceste succese drept vităţii în întreprinderile masă când vin cei ce mun
A
omagiu marelui forum al consumatoare, precum şi cesc la Călan.
democraţiei noastre mun urmăririi zilnice, eu exi Aceeaşi puternică mobi
citoreşti, afirmîndu-şi în genţă a încadrării în re lizare de forţe umane la
acelaşi timp, hotărîrea de partiţiile alocate. (ARON
a-şi spori permanent e- CÂTA, corespondent). TRA1AN BONDOR
(Continuare in pag. a 2-a)