Page 14 - Drumul_socialismului_1986_09
P. 14
Pag. ?. DRUMUL SOCIALISMULUI
După încheierea discuţiilor individuale
f- CINCINALUL Vili - DEZVOLTARE INTENSIVA-/
Aprecieri şi concluzii cu reală valoare practică 20,00 T
Ritmicitate în depăşirea * Ci
La întreprinderea meca de maturitate, o mai ri cficienţa, valoarea practi degajat ţine de asigurarea «1
nică de material rulant dicată competenţă şi im că numai atunci cînd sînt unui climat de responsa awlO A
II
Simeria, cele 10 birouri plicare — deci o eficien profund ancorate în pro bilitate şi exigenţă faţă sarcinilor de plan 20,50 Ii
ale organizaţiilor de bază ţă sporită. Practic, ele au blemele majore ale mun de munca fiecărui comu ci
t:
au încheiat recent discu dus la rezolvarea multor cii colectivului. La I.M.M.R. nist. Se poate aprecia că 21,10 C;
ţiile individuale cu comu probleme legate de munca Simeria ele se numesc a sporit fermitatea birou (Urmare din pag, 1) introdus în şarjă — ne Ir
niştii. S-a finalizat astfel, şi viaţa de fiecare zi a creşterea calităţii repara rilor, a comuniştilor în spuneau topitorii Leontin ii'
l>
una dintre activităţile im comuniştilor". ţiilor, mecanizarea şi mo înlăturarea actelor de in Dănuţ şi Gabriel llotaru 21.30 T
portante ale organizaţiilor Iar dacă pe primele opt dernizarea proceselor de disciplină. Si se mai poate — De ce aţi menţionat — materiale recuperate dio li
de partid, menite să men luni ale acestui an pro producţie, sporirea produc aprecia că în accs.t dome şi „finisate" '! incinta combinatului (fier re
ţină şi să dezvolte per ducţia marfă este reali tivităţii muncii. Efectiv, niu trebuie să se facă mai — Pentru că nu avem vechi, laufuri, fontă recu 21.30 T
manent interesul şi contri zată în proporţie de 100,0 s-au aflat ele în miezul mult. Este,- de altfel, încă un sector propriu de perată de pe liniile de
buţia celor 823 de comu la sută, cea netă 106,02 la discuţiilor cu membrii de unul din factorii pe care finisare, această operaţie evacuare etc.) şi am putut
nişti la bunul mers al sută, productivitatea mun partid ? Răspunsul este comitetul de partid îl are fiind executată în celelalte să ne realizăm şi să no ir
tuturor treburilor, să ducă cii 102 la sută, producţia afirmativ. Unul din argu deja în vedere pentru secţii similare ale combi depăşim sarcinile. Nu exis
la îmbunătăţirea şi perfec globală industrială 100,2 mente este şi numărul activitatea de viitor. natului, iar producţia su tă obstacol pe care mun
ţionarea vieţii interne de la sută — faptul se dato- mare de propuneri menite Chestiunea care se pune plimentară la piese brute citorii să nu-1 poată în nuc
partid. Este firească, deci, cu mare acuitate şi care a turnate este mult mai mare. vinge !" tllopro
desprinderea' unor conclu revenit do mai multe ori Şi în bilanţul lingotiere- * Hui
zii, cristalizarea unor învă VIAŢA DE PARTID în dialogul nostru la lor a fost înscrisă, după Numele unora dintre... i.a or<
ţăminte şi idei. formularea I.M.M.R., este legată de primele 7 luni, o cantita învingători: formatori-tur- culturi
nai ; 7
unor aprecieri asupra a felul in care biroul cu te suplimentară de 30 tone. nutorii Ioan Pascu, Anti- nist cl
ceea ce a fost bun, viabil roază şi felului în care să ducă la îmbunătăţirea noaşte şi urmăreşte munca în luna august 1980 — nogen Sinea, Ioan Triponi, lui
pe întreaga durată a des comitetul de partid a con activităţii, unele aplicate membrilor de partid după ne-a declarat Voicu Fcl- Emil Geamănu, Ioan Ma Cu to:
realiza
făşurării lor. în acelaşi dus şi coordonat acest cu rezultate dintre cele discuţii. în esenţă, este deorcan. formator-turnător zăre, Ovidiu Sloboda.ş, A- cinilor
timp, reprezintă un bun dialog permanent cu co mai bune în producţie. vorba de activitatea - co — am obţinut depăşiri a- drian Tisan, Ladislau Su- gramul
prilej de a reliefa şi la muniştii, valorificării pro lată cîteva : îmbunătăţi muniştilor între două dis pronpe în fiecare zi. De ciu, macaragii Aureli an produc
Rcvist:
turi negative ce s-au ma punerilor prezentate de rea participării oamenilor cuţii individuale. între a- pildă, în 1 august — 4 Cociag, Elena Varga. Ioa «le cîn
nifestat pe parcursul dis comunişti. în contextul la cursurile de perfecţio dunările generale. Aici, tone, 4 august — 14 tone, na Tisan, Viorica Marcu, Kuletii
cuţiilor individuale. acestor preocupări, o primă nare profesională, creşte comitetul de partid are în în 6 şi 7 tot cîte 14 tone, electricienii Robert Iuliu Ităspui
„Este de necontestat — concluzie care se desprin rea exigenţei faţă de cali vedere faptul că trebuie in 8 august — 22 tone etc. David, Ionel Toma, lăcătu 10,00
10,03 1
ne spunea tovarăşul fosif de este următoarea : este tatea lucrărilor efectuate, perfecţionată munca birou Astfel, după prima decadă şii Martin Maghiari, Eugen ghiozd
Rădic, secretarul comitetu necesară implicarea efec perfecţionarea tehnologiilor rilor. în primul rînd, se aveam 131 tone de lingotie- Bocănici, Petru Nedcluş, tate ;
lui de partid — că discu tivă şi activă în întreaga de recondiţionare şi con cere imprimarea unui ca re peste plan, iar în de Pavel Fazekaş şi mulţi ştiri ;
soci al -
ţiile individuale contribuie acţiune a tuturor mem fecţionai-o de piese nou racter permanent activi cada a Il-a am mai obţinut alţii., „Avem oameni de Interpi
tot mai consistent la acti brilor comitetului reparti forjate, mai buna organi tăţii tuturor comuniştilor un plus de 131 tone. Acest înaltă calitate — menţiona şoară;
vizarea comuniştilor, la zaţi pe organizaţii. Por zare a fluxului tehnolo şi, apoi, finalizarea opera fapt ne-a permis să înche ing. Ion Drugă, tehnologul ştiri ;'
folclor
ridicarea nivelului muncii nind cu planificarea judi gic privind vopsirea va- tivă a propunerilor făcute iem sarcinile lunii august secţiei — şi această tră maţii
'or şi al organizaţiilor de cioasă a discuţiilor, cu goanelor-cistcrnă, partici nu numai cu prilejul dis cu 5 zile mai devreme. Şi sătură s-a imprimat pe 13,00
★ Ka«
bază. Acest lucru, datorită noaşterea activităţii fiecă parea mai largă a comu cuţiilor individuale, ci şi în perioada care. a mai deplin tuturor produselor vanpn
unei experienţe acumulate, rui membru de partid şi niştilor la mobilizarea oa cu alte prilejuri. rămas vom acţiona cu toa obţinute. Lingotierele şi 13.30
unor continue căutări şi continuînd cu urmărirea menilor muncii în folosirea De bună seamă, conclu te forţele pentru a termi piesele fabricate în acest
strădanii de a conferi materializării propunerilor efectivă a timpului de ziile reieşite vizează o mai na primul an al cincina an au fost clasificate toate i. ublic
acestui dialog valenţele şi participarea acestora la lucru, utilizarea şi între largă arie de probleme. lului actual cu rezultate la calitatea I. Prin micşo autori
cerute. Comitetul de partid soluţionarea tuturor pro ţinerea maşinilor şi utila Ele se află în atenţia co bune, . pentru a intra în rarea rebutului admis s-au 17.00 1
a avut în vedere o seamă blemelor cconomico-sociale jelor, recuperarea şi rccon- mitetului de partid şi se 1987 cît mai bine pre economisit 5.33 tone de Anton;
de factori pe care a cău şi de partid. A fost una diţionarea pieselor de vor regăsi în stilul şi me gătiţi. lingotiere şi 1,3 tone de Orele
al III
tat, şi în bună parte a din laturile urmărite per schimb şi subansamblelor todele de muncă ale bi Perioada care a trecut piese. Şi ceva inedit... Pen oamen
reuşit, să-i imprime în sti manent de biroul comite etc. Rezultate bune în rourilor organizaţiilor de din 1986 a constituit şi o tru prima dată am Anul
lul do muncă al birourilor? tului de partid, o cale ce ansamblul activităţii de bază. Materializarea lor va etapă ’ de confruntări cu turnat, din fontă, cu grafit păcii ;
maţii,
Analizele efectuate la ni s-a dovedit eficientă în materializare a. propupe- situa aşifel ^discuţiile indi unele neajunsuri, îndeosebi i i de
velul tuturor organizaţiilor marea majoritate a cazU-. ' rilor comuniştilor . au fost viduale pe coordonatele în ce priveşte aproviziona nodular, un produs nou : 19,30 /
de bază asupra modului rilor. dobîndite de organizaţiile unei activităţi cu .eficienţă rea cu fontă nouă. Dar, cupele pentru maşina de ţie I>i
20.00 1
în care s-au desfăşurat dis O altă concluzie reieşită de bază 9 rotărie, 3 meca mereu sporită. prin acţiunile conjugate turnat fontă pe bandă de O zi i
cuţiile individuale din a- este aceea că discuţiile nică, 1 şi 2 cisterne. ale tuturor oamenilor greu la secţia a Il-a furnale a jurnal
poetic
eest an au relevat un plus individuale îsi dovedesc’ A treia concluzie ce s-a VALENTIN NEAGU tăţile au fost învinse. „Am combinatului nostru 1" 23,15 I
23,55—*.
,
ştiri.
■AŞA:, m
||
•■SI CAMPANIA DE T O A M N A
'
' ’ - ' -
DE V
Marca
I-II (i
Ziua bună de muncă se pregăteşte de seara Se lucrează cu spor di ştii
(A r t:
Aplau;
dorn -
Dis-de-dimincaţă no în executiv al consiliului — Cu toţii am ieşit în de oameni. Am încheiat (Urmare din pag. 1) loacele de transport • şi
cepem raidul de la hota popular comunal se află cîmp, la adunatul roadelor recoltatul cartofilor. S-a dusă la locurile de depo >amr
rul comunei Baia de Criş, în cîmp. Fiecare răspunde toamnei. Avem. recolte fru cules, porumbul de pe 15 recoltarea cartofilor am zitare, cu maximă opera PETRC
dinspre Mesteacăn. La se do o unitate agricolă, de moase — sublinia Ileana ha. A continuat transpor întîlnit şi la cooperativele tivitate. petroli
rîiiK);
diul C.A.P. Ţcbea nimeni. un sat. Faur, cooperatoare frunta tul furajelor. Am livrat agricole de producţie din La cooperativa agricolă (7 Noi
Somn bun, ne-am zis. Doar Ne continuăm drumul şă — alături de caro mun porumb şi cartofi la fon Gînţaga şi Ruşi. La C.A.P. do producţie din Bretea fără ţ
la fînarc, pline ochi, tre- spre Lunca Moţilor. Ca să ceau la strînsul cartofilor dul de stat. S-a transpor Ruşi erau prezenţi în cîjjip Română am întîlnit o pu PENI : -
Sam
băluiau cîţiva oameni. A- economisim tini]), discutăm do pe ultimele suprafeţe tat şi împrăştiat gunoi de peste 120 de oameni ce ternică concentrare de tura!);
flăm că „tovarăşii din cu primarul. alţi cooperatori do frunte, grajd, au continuat arătu lucrau cu spor, sub coor forţe la strîngerca roade patruh
conducere împreună cu — Ce înseamnă, de fapt, cum sînt Ioan Todor, Au rile pe suprafeţele eliberate donarea Victoriei Pop, pre lor toamnei. Miercuri, la barcad
primarul hu plecat la tar în stilul de muncă al pri rel Hărăguş, Ioan Pîrva... ce urmează a fi însămân şedintele cooperativei. recoltarea cartofilor, erau 1.0 NIC.
si
ard
laua cu cartofi". La faţa măriei din Baia de Criş a Şi am mai notat că la ţate cu păioase. Sămînţa Cea mai avansată uni circa 100 de oameni din ANINC
locului o operativă aspră răspunde de o unitate a- Rişca nu există coopera de orz şi grîu este asigu tate la strîngerca carto brigada condusă de Brîn- Papei
URIC/
era în plină desfăşurare. gricolă, de un sat ? tori care să aştepte să fie rată. S-a încheiat pregă filor este C.A.P. Bretea duşa Neiconi. Mulţi coo linia î
Se raportase terminarea — Să-ţi începi activita mobilizaţi pentru a ieşi la tirea pentru iarnă a adă Streiului unde, pînă mier peratori, printre care Petru (Retez
culesului'şi se analiza mo tea zilnică şi să o închei lucru în cîmp. posturilor de animale. curi seara, se recoltase mai Pădurcan, Ioan TIorvat, Mă rin
roşie);
dul în care s-a făcut lu r- Au fost şi necazuri ? mult de jumătate din su Tica Coposescu, Petru Gre- rea nel
crarea. Mulţi cartofi ră prafaţa ocupată cu această cu, Simion Dura ş.a., au sen ti ni
— Am avut greutăţi cu
măseseră însă nestrînşi. RAID-ANCHETĂ ÎN COMUNA BAIA DE CRIŞ transportul. Pentru mîine cultură. Conducerea coo strîns toată recolta de pe GEOA'
Letiţia Simedrea, pre perativei — preşedinte Ma suprafeţele repartizate. ne nia
şedinte, Ştefan Moisc, in mobilizăm toate mijloacele ria Tănăsoni — a organi Cu prilejul raidului e- culturi
bunic,
giner şef, Maria Purtan, în C.A.P.-Ul sau satul res Situaţia era asemănătoa de transport do la unită zat în aşa fel strîngerca fectuat în comuna Bretea BRAZI
contabil şef, Ana Brejeş- pectiv. A pune mina efec re şi la C.A.P. Ţebea şi ţile economice de pe raza culturilor de toamnă îneît Română am întîlnit, pe rate :
tean, brigadier de cîmp. tiv la treabă, a sprijini Cclrăstău. Prin buna orga comunei,. Controlul şi su să se desfăşoare irepro fondul bunei organizări şi poliţis 1
tura);
cîţiva deputaţi, îşi recu concret organizarea zilni nizare şi participare zilni pravegherea culesului n-au şabil. Mai întîi a intrat la desfăşurări a activităţii şi prea
noşteau vinovăţia do a nu că a muncii, mobilizarea că la muncă, pînă joi sea fost cele mai bune. Rămîn recoltarea cartofilor bri cîteva aspecte nedorite, (Mure.*
fi supravegheat cu toată oamenilor, a controla pe ra recoltatul cartofilor se ştiuleţi, rămîn cartofi du gada din satul Plopi, con ])o care le vom puncta. • şagul
Ti ARI:
răspunderea efectuarea cu teren cum se execută lu încheiase în aceste unităţi, pă recoltare. Unde să este dusă de Elisabeta Păun. La C.A.P. Vîlccle trebuie cil 11 s
nevoie,
intervenim
nu
lesului. S-au luat măsuri crările, a avea grijă ca iar pe măsură ce starea de Mai apoi şi cea din Măceu să se acorde mai multă
pe loc şi s-au mai adău nici un bob să nu se risi coacere a tarlalelor cu po rămînă nimic în cîmp. Nu coordonată de Nica Luţ. atenţie sortării cartofilor în
gat cîteva tone bune la pească, să nu se înstrăi rumb era cea corespunză toţi cei repartizaţi pe u- Imediat după strîngerca cîmp. Spunem aceasta, în-
producţia de pe tarlaua neze. toare se intra la cules cu nităţi şi-au făcut datoria cartofilor, la Plopi s-a tre trucît în cei de sămînţă„~ IVI
cu pricina. Pe tarlalele C. A. P. toate forţele. Am notat nu cum trebuie. La Rişculiţa cut la recoltarea- porum erau şi cartofi mari, tăiaţi.
— Asemenea analize la Lunca Moţ’lor se culegea mele unor membri coope şi Baldovin mistreţii au bului. Printre primii la • Miercuri, maşina de scos Fent
faţa locului organizăm ori în plin la porumb. Recolta ratori care sînt zi de zi distrus o parte din recol această lucrare: Eleonora cartofi ce deserveşte C.A.P. li rac
de cîte ori constatăm că este bună. în fruntea listei la execu ta de porumb. întărim pa Berbec, Maria Medrea, Lu Gînţaga a ieşit din secţia tempo
o anumită lucrare nu s-a — Noi am fost primii-ca tarea lucrărilor : Ioan Tisu, za aici. Au .fost şi cîteva cia Opriţescu, Petru Sîrbu, de mecanizare din Bretea dea pl
de
ter
din
făcut cum trebuie — ne re am început la porumb Vasile Fărcaş, Cornel Ni- cazuri de sustragere fost Maria Marin ş.a., pe care Română de-abia la ora 10. şi lzol
Făptaşii
au
recoltă.
spunea tovarăşul Aron Me- — ne spune cooperatorul ţă, Nicolae Deoancă. Axen- i-arn întîlnit la cules. O • C.A.P. Vîlcele şi C.A.P. Vin tul
drea, primarul comunei. Teofil Far ca. Vrem să ter te Tisu, Gheorghe Rişcan, depistaţi... Acestea sînt atenţie deosebită se acor Bretea Română n-au livrat cu v
tempo
Vinovaţii sînt traşi la răs minăm primii. Alături de a căror pildă de oameni problemele. Ne frământă dă în această unitate ono nici un -kilogram de car
pundere, puşi să refacă lu mine, după cum vedeţi, vrednici trebuie urmată... rezolvarea lor. Tocmai de rării obligaţiilor asumate tofi la fondul do stat, ’ vest. '
crarea, iar ei trag învăţă muncesc cooperatori har Seara, l-am solicitat pe aceea le ridic acum la o- către fondul de stat. Pînă deoarece cei de la I.C.S.L.F. uimo
tre V
mintele cuvenite şi lucru nici, cum sînt Ionuţ Laza, primarul Aron Medrea să perativa de seara cu toţi în prezent. C.A.P. Bretea nu s-au prezentat să-i colo r
rile se îndreaptă. Alexandru Dărău, Victor facă bilanţul zilei. factorii de răspundere pen Streiului a livrat la stat preia, deşi la cele două 2-1 gra
Ajungem la primăria co Ticin, Ioan Drăgan, Aurel — După cum bine aţi tru buna desfăşurare a — cum ne spunea Elena La
munei. Up lucrător asigură Bulz. Tot ce culegem cîn- văzut, a fost o zi plină, campaniei agricole de Costea — contabila şefă unităţi aşteaptă să fie li £1 rcc
Vor c.
paza sediului şi răspunde tărim şi transportăm la ba toamnă. Ca să avem mîi a unităţii — 100 tone vraţi peste 200 tone. • Să caract-
la telefon. Ceilalţi lucră ză. Să nu se piardă ni în cele patru cooperative ne o zi bună do muncă, o cartofi şi primele tone de fie declanşat, în toate uni tul va
tori, în frunte cu membrii mic. şi în cele nouă sate ale pregătim temeinic acum, porumb. Recolta este sor tăţile din comună, culesul nord-\
biroului comitetului comu La C.A.P. Rişca se lu noastre au participat la seara... tată cu grijă din cîmp, porumbului, întrucît sînt le şi
kin/h.
nal de partid, ai biroului cra pe mai multe fronturi. nnmcă în cîmp peste 800 GH. I. NEGREA fiind încărcată în mij multe lanuri coapte.