Page 15 - Drumul_socialismului_1986_09

Pag. 3
. 8 959 • VINERI, 5 SEPTEMBRIE, 1986

Originea, unitatea şi continuitatea poporului

/IZIUNE îngrijiţi cu dragoste
român în spaţiul carpato-danubiano-pontic

nai şi răspundere j
ul a! III-lea
enMor muncii în multimilenara sa istorie, bista, întemeietorul, şi apoi său, Dacia a devenit una teriale şi spirituale, superio­
a in «co­ poporul român a luptat cu a urmaşului său, legendarul dintre problemele-cheie în ritatea sa numerică, faptul
legendară hotărîre pentru Decebal, statul dac atinge planurile expansioniste ale că de mii de ani locuia în Y,Fiecare zi aduce schim­ Cu macaragista Gheor- j
daşa mun-
î (color). a-şi păstra fiinţa, pentru a-şi un înalt grad de organizare, Romei. După cele două aceeaşi vatră. Pe aceste te­ bări în înfăţişarea oraşului. ghiţa Bucur am avut pri- -
muncitoreşti asigura continuitatea pe te­ iar societatea geto-dacică războaie daco-romane din meiuri s-a realizat şî asi­ Iar părinţii voştri sint cei lejul să purtăm un dialog. !
mondial (co- anii 101-102, 105-106 şi milarea unei părţi a grupu­ care, prin muncă, contri­ — Geanina este al treilea
omânia în. a- ritoriul in care s-a născut şi înregistrează o dezvoltare şi
ernaţional al dezvoltat, în ciuda vicisitu­ o înflorire la nivelul marilor cucerirea unei părţi a Daciei rilor migratoare, care au buie la frumuseţea cartie­ copil al meu îngrijit in a- I
dinilor istorice. Nimeni şi civilizaţii ale timpului. în de către romani, în socie­ rămas pe aceste meleaguri relor, a străzii..." ceasta unitate. Băieţii sint )
tl marilor »n- Dacia a avut loc o remar­ tatea dacică s-au produs după alungarea din zonele ...Ochii micuţilor privesc acum şcolari. Ei, toţi trei, \
revoluţiona- nimic n-au putut urni pe
ica ceauşescu înaintaşii noştri din vatra cabilă înflorire a producţiei modificări structurale, în respective a principalelor lor ţintă la chipul educatoa­ sint marea noastră bucurie l
nai. lor strămoşească, ei apărîn- materiale, demonstrată, între domeniul politic, economic, forţe militare. rei Floarea Cazan, sorbin- şi nimic, nici o greutate nu «
du-şi cu neasemuită bărbă­ altele, de o viguroasă acti­ cultural, etno-lingvistic şi mi­ Evoluînd pe o cale mereu du-i cuvintele. Acum, după poate să stingă imensa 1
ţie ogorul, limba, obiceiurile, vitate meşteşugărească, co­ litar. Cele două mari civi­ ascendentă, în scopul apă­ ce au ascultat lecţia „Ce bucurie de a-i creşte să- ţ
întreaga existenţă. mercială şi edilitară. Prin lizaţii — romană şi dacă — rării şi dezvoltării obştilor ştim despre oraşul nostru", nătoşi şi cuminţi. Este şi a I
După cum atestă mărturii­ hărnicia şi spiritul creator al s-au împletit, influenţat reci- săteşti, acestea s-au unit şi în curtea grădiniţei cu pro­ fost un ajutor deosebit pen- )
le trecutului, din neamurile constituit în uniuni de obşti. gram prelungit nr. 1 din tru noi că avem in oraş \
tracice, care în decursul 600 de ani de la urcarea pe tronul Ele au cuprins anumite zone Brad se încolonează doi această grădiniţă cu pro- i
TI 1: 0,00 Ha­ timpului s-au organizat în geografice şi economice, pe cite doi pentru a vedea pe gram prelungit. Ştiindu-i -
li dimineţii ; Tarii Româneşti a lui Mircea Voievod \
de ştiri; 6,30 uniuni politice puternice, de văile rîurilor sau pe ariile viu ce se mai petrece în ocrotiţi, in vreme ce sin
zilei în agri- sine stătătoare, s-au detaşat închise de lanţuri muntoa­ cel mai nou cartier al ora- tem la muncă, avem linişte, ţ
00 Radio jur- se ori deluroase şi au pri­ Ir, nfu c rltp. nu înwnfn mirii 1 aici! i
iispuns comu- dacii, strămoşii direcţi ai poporului s-a intensificat proc, căpătînd caracteristi­ şului, ce lucrări se execută In plus, cite nu învaţă
ilor tovarăşu- românilor de azi. Ei erau or­ exploatarea zăcămintelor de ca şi spiritul latin cu care mit denumirea de „ţări", în pe şantierul de construc- ...Am avut prilejul să ve- )
ic Ceauşescu. ganizaţi in numeroase triburi aur, argint , fier, cupru şi poporul român a străbătut accepţiunea de organizaţii fii, '„pentru a se familia- dem multe lucruri învăţate ţ
forţele pentru politico-administrative (Ţara riza cu realităţile cotidie- aici de cei mici. Am ad- ţ
itegrală a sar- sau uniuni de triburi şi sare, s-au ridicat aşezări, secolele ce au urmat.
ilan şi a pro- concentraţi în jurul unor s-au construit durabile dru­ Retragerea aureliană de la Haţegului pentru zona noas­
iplimentar de centre economice, militare, muri. Cultivarea cerealelor, 271 e.n. a lăsat pe terito­ tră, Ţara Loviştei ş.a.). Des­ î
dustrialâ; 8,00 politice şi religioase, pe care creşterea animalelor, albi­ coperirea şi cercetarea în
»ei ; 8,to Flori riul Daciei un stat neorga­ COPIII - BUCURIA VIEŢII, TINEREŢEA
omâncsc; 0,00 le numeau „dave". Drepţi, nă ritu I şi viticultura erau în­ nizat. Poporul român s-a acest an la Haţeg, pe malul
3 ştiri ; 0,05 paşnici, dar iuţi la mînie şi deletniciri de bază ale popu­ adaptat noilor condiţii isto­ sting al Rîului Mare, a unei Şl VIGOAREA NAŢIUNII
ascultătorilor; ageri la minte, de o vitejie cetăţi de pămînt, cu val şi
in de ştiri ; laţiei. Concomitent cu dez­ rice şi a dus o îndîrjită luptă
ivers într-un fără seamăn, daco-geţii şi-au voltarea vieţii materiale şi împotriva populaţiilor migra­ şanţ de apărare, datînd din ne, cu munca părinţilor lor mirat tot ceea „ce pot face
10,15 l’ublici- iubit cu ardoare plaiurile; în strînsă legătură cu a- toare, pentru a-şi apăra secolele X—XII reprezintă ex­
0 IJuletin de lovind fără cruţare în inva­ presia materială a organiză­ pentru crearea frumuseţilor două miini dibace" : tablo- ^
i5 Caleidoscop ceasta, pe teritoriul Daciei fiinţa, pentru a-şi asigura oraşului" — după cum con- uri confecţionate din peta- |
•nesc ; 11,30 datori. a înflorit din plin cultura continuitatea pe teritoriul rii pe plan militar, prin du- cretiza educatoarea Euge- le de Hori şi din frunze «
le muzică u- Pămîntul stăpînit de stră­ spirituală. Mărturii din di­ în care s-a născut şi for­ rarea unei puternice fortifi­ directoarea u- adunate spontan, or/ de j
10 Buletin de moşii noştri a constituit ţinta verse surse antice şi urme caţii, a uniunilor de obşti nia Mirza,
Din comoara mat. Satele devin, în noile din Ţara Haţegului în vede­ nităţii. cite ori le-au găsit in dru­
12.40 For- unor acţiuni de jaf şi cuce­ materiale scoase la iveală de împrejurări, celulele de bază meţiile lor prin împrejuri- V
de laureate ; riri din partea a numeroase cercetările arheologice evi­ ale organizării militare, ale rea apărării terenurilor şi a — Azi - completează e- mile oraşului, însoţiţi de A
la 1 la 3 popoare sau populaţii. Rind denţiază că geto-dacii po­ căror forţe asigurau apăra­ avutului în faţa invadatori­ ducatoarea Floarea Cazan,
•nai; 15,00 A- lor. Acestea reprezintă etape am încercat să facem cu­ educatoarele Elena In- ţ
fi radio-ty» ; pe rînd, puternice oşti con­ sedau remarcabile cunoştin­ rea comunităţilor respective. noştinţă cu împrejurimile drieş, Anastasia Nitrache; ţj
e frumoasă, duse de Darius, Alexandru ţe şi preocupări în domenii­ Dovezi şi argumente istorice fireşti ale dezvoltării econo­ Viorica David şi Florica t-
* T scris ; Macedon sau Lisimali au le medicinei, astronomiei, mice, sociale şi politice a oraşului, dar programul co­
Jui 16,15 incontestabile arată că ceea societăţii româneşti pe un piilor este mult mai com­ Antanas. Lucrări cu care *
; Îftysj Tineri trebuit să bată in retragere filozofiei, arhitecturii etc. ce a determinat ca poporul plex. Acţiuni diferite cum grădiniţa a luat un loc I; ţ
nu/.ică uşoară; în faţa dîrzeniei geto-daci- Pentru apărarea teritoriului, român să obţină victorii în drum ascendent ce are ca patru locuri II şi pairu »•
a patrie; 17,40 ior, deoarece, aşa cum îl Burebista şi ceilalţi regi daci confruntarea cu popoarele finalitate organizarea state­ ar fi îngrijirea plantelor şi
ilicatelor; 18,00 lor feudale româneşti. florilor din curte, a spaţiu­ locuri III la faza judeţeană
★ Congresul avertiza Dromihete, condu­ au durat în piatră puternice migratoare a fost nivelul ri­ lui de joacă, cînteceie şi a concursului cu această \
al consiliilor cătorul geţilor, pe Lisimah, fortificaţii. Complexul de dicat al civilizaţiei sale ma­ Dr. IOAN ANDRIŢOIU tema. In aceste lucrări f
muncii; 18,20 regele macedonean al Tra- cetăţi dacice din Munţii poeziile ' din ciclul „Copiii
‘rnaţlonal al cintă pacea lumii", vizio­ copiii au adunat toată J
Muzică, infor- ciei, păminturile .getice sînt Orăştiei — adevărate lucrări narea de diapozitive cu frumuseţea şi gingăşia fIo- 1
că; 19,00 Hule- „meleaguri in care orice de artă şi puternice edificii rilor, toată dragostea lor ţ
; îs w Sport ; oaste străină nu poate afla militare — sînt o edifica­ scopul de a cunoaşte în­
e şoferi, aten- scăpare sub cerul liber". noirile localităţilor patr’ei, iară margini, aducind astfel f
! ★ Meteo; toare mărturie a potenţia­ diferite jocuri şi activităţi mulţumiri părinţilor care )
jurnal ; 22,00 în secolul I î.e.n. cînd lului constructiv al dacilor. i-au răsădit in viaţă şi i-au ţ
oră * Radio- spre Dunărea de Jos se în timpul domniei lui De­ recreative, cit şi drumeţiile
£ \
3,00 Moment îndreaptă flamurile Romei, fac parte din programul învăţat primii paşi. in ace-
0 Publicitate ; cebal, care a intrat în con­ unei săptămini. Încercăm, timp, ei aduc mulţum
rnă muzicală; geto-dacii, în urma unui în­ ştiinţa poporului român ca
cu y,,
Hulet in de delungat proces de dezvol-'- un erou legendar, ca simbol şi reuşim, să fie un pro­ şi celor care se ocupă
tare, se organizează în­ al neînfricării şi spiritului de gram cit mai divers, atrac­ răbdare şi atenţie de edu- y
tr-un puternic stat centra­ jertă în apărarea indepen­ tiv şi instructiv. caţia lor, întregului colec- ţ
lizat. în vremea lui Bure- denţei şi neatîrnării statului ...Un sprijin real in or­ tiv al grădiniţei, intre care i
ganizarea acestor acţiuni cadrele medii sanitare El- J.
de gospodărire a unităţii, vira Mcltiş şi Eli Năstăsoiu, j
după cum ne relata edu­ harnicele bucătărese şi in- ţ
Aventuri la catoarea Floarea Cazan, îl
grijitoare Sinziana Cor, Vîo-
ră — seriile -- - —_------- , grijnoare pmziana Lor, vio- r
; Contraban- dau ş, părinţii, intre care „- co 6orzo> CaroUna GlavcJi \
?anta rai ci a tamiha loan si Ghcorghita . _ . . _ , . 1
IUNEDOARA: Bucur, ea macaragista şi el J 5° Zahlu ’ P ^asch,va \
F orl
)lauze (Mo- arin- In 1111 MO Innlnn.l! AnCaŞ şi Victoria Braica, ţ
sudor la U.U.M.R., inginerii
Ultimul mo-
*««•- - H) ; © „Start spre viitor", fost deosebit de util pon- Cornelia şi Marcel Lung, dar şi întreprinderii pa- ţ
•ăra) ; La concursul republican tru activitatea pionie- de la I. M. Barza, Mircea tronatoare, U.U.M.R., care î
locilu. (Arta); dc creaţie tehnieo-ştiinţi- rească viitoare, la reuşita
: Pruncul, şi Lizica Ignat, oameni ai au contribuit la crearea »
îrdelenii (Pa- fi că „Start spre viitor", lui o contribuţie merito- muncii la U.U.M.R. şi, res- unui climat adecvat edu- ţ
îblă depăşire desfăşurat la Cluj-Napo- rie- avînd comandantul pectiv, fabrica de industrie călii şi dezvoltării viitoa- ţ
ie); Prieteni ca, pionierii hunedoreni de detaşament Marius
Unirea); r/U- au fost prezenţi cu 15 lu- Bold, de la Baia de Criş, şi prestări servicii, Maria- relor vlăstare ale vieţii. »
ul meu vecin na şi Petru Ignat, încadraţi )
ile r-11 (Cul- crări realizate în cercu- şi eleva Adina Cor, de I.P.r,. Deva, secţia Nălaţi. Şeful ile formaţie montaj, la I.M. Barza. ESTERA ŞINA I
JUCAN: Al rile de profil din casele la Ribiţa. (I. Coţoi, co- Constantin Italica, face ultimele verificări la mobilierul
ivi lîngă de- pionicrilor şi şoimilor respondent).
(Fuceatarul) ; produs aici.
rofetul, aurul patriei şi din .şcoli, în
(Minerul) ; anul do învăţămînt înclic- • întreceri artistice,
: In numele iat. Opt dintre lucrările Pentru elevele de la Casa
Muncitoresc);
'Joi, cel din prezentate în etapa fina- de fete din Oriîştic va-
* seriile 1-TI lă au cucerit locuri fru-n- canţa acestei veri a ofe- SĂPTĂMÎNA VIITOARE LA TELEVIZIUNE
BRAD : Nea taşe pe ţară. Pe locul I rit multe şi variate ac­
rdar (Steaua s-au situat trei lucrări : ţiuni DUMINICĂ, 7 SEPTEMBRIE zare după un roman dc Barbara VINERI, 12 SEPTEMBRIE
ŞTIE : Pădti­ recreativ-edueative. Taylor Bradford. Producţie a stu­
pa tria); Vară „Mina anului 2001“ (rea­ Drumeţiilor în oraş şi în
(Flacăra); lizată de pionierii do la împrejurimile acestuia — • 11,30 Telex • 11,35 Lumea co­ diourilor engleze. Premieră pe ţară • 20,00 Telejurnal • 20,20 Actua­
Al; Sper să C.P.S.P. Vulcan). „Ceas pentru cunoaşterea reali­ piilor. * Telefilmoteca de ghiozdan. (color). Episodul 1 • 21,50 Telejur­ litatea în economie • 20,40 Din hro­
im (Casa de „Vizitatorii" (color) • 12,40 Din nal. nicul de glorii. Cîntece şi versuri
AŢEG : Aşa electronic" (C.P.S.P. O- zărilor econo-mico-sociale
epot (Dacia); răştie), „Generator de din ultimii ani —, orelor cununa cîntecului românesc. Muzi­ • 20,50 Cadran mondial (color) •
manile cu- biologie" (Şcoala generală recreative pe malul rîu- că populară • 13,00 Album dumi­ MARŢI, 9 SEPTEMBRIE 21,10 Timp al marilor înfăptuiri re­
*\N ; Super- nical (parţial color) * Noutăţile dis­ voluţionare. Epoca Ceauşescu. De
Casa de euI- nr. 1 Orăştic). Locul III lui, jocurilor dc club, li • 20,00 Telejurnal • 20,20 Actua­
’AU A ; Din a revenit lucrărilor „Moa­ s-au adăugat îndrăgite cului. Cîntă grupul vocal-instru- patru ori locul I • 21,25 Serial
.ă dragoste ră cu ciutură" (C.P.S.P. întreceri artistice. „A- mental „Savoy“ * Melancolie în sep­ litatea în economie • 20,35 R.P.D. ştiinţific. „Din tainele mărilor" (co­
fLIA : Rămă- tembrie. Moment poetic-muzical * Coreeană. Trepte ale dezvoltării lor) • 21,50 Telejurnal.
ina); GHE- Deva), „Panou sinoptic" cestca au fost mult apre­ Cotidianul în 600 de secunde * Me­ (color) • 20,50 Teatru Tv. „Tren de
îtul Iui Ba­ (C.P.S.P. Hunedoara), iar ciate de elevele noastre
ni). menţiuni au obţinut „Re­ — ne spune prof. Adria­ lodiile tinereţii * Telesport * Melo­ plăcere" de IX. Caragialc • 21,35 SÎMBĂTA, 13 SEPTEMBRIE
prezentarea ariilor senzi­ na Gelu — pentru că, pe dii cu Mihaela Oancea * Vedete ale R. P.- Bulgaria. Secvenţe contempo­
tive", „Glandele endo­ lingă conţinutul lor edu­ animaţiei * Din frumuseţile patriei rane (color) • 21,50 Telejurnal. • 13,00 Telex • 13,05 La sfîrşit de
crine" (ambele la C.P.S.P. cativ, au relevat şi nume­ * Lumea minunată a filmului * săptămînă (parţial color). Din su­
Hunedoara) si „Sursă roase talente. Dacă la Dans... dans... dans • 14,15 Septem­ MIERCURI, 10 SEPTEMBRIE mar : * Ilai, feciori cu toţi la joc!
stabilizată automatizată" recitări întrecerile au fost brie în Bulgaria. Imagini, cîntece Melodii populare * Gala desenului
: Vremea va (C.P.S.P. Brad). cîştigate de Silvia Gîţu, şi dansuri (color) • 14,45 Cetăţile • 20,00 Telejurnal • 20,20 Actua­ animat * Trecut de glorii — strălu­
, cu cerul Oltului. Reportaj (color) • 19,00 litatea în economie • 20,35 Sub
ros. Vor că- • Schimb de experienţă. ia cântece s-au bucurat citor prezent * Mircea cel Mare —
3 le cu carnc- de un binemeritat succes Telejurnal • 19,20 Ţara mea azi. semnul de pace al viselor noastre. 600 de ani * Făgăraş * Ca o adiere
ă în Crişana La Ribiţa a avut loc un Epoca Ceauşescu (color) • 19,40 Versuri şi cîntece • 20,45 Tribuna
restul zonei, apreciat schimb de expe­ Mihaela David, Vasilica Cîntarea României (color) • 20,20 Tv. Emisiune de dezbateri politico- de vînt... în paşi dc dans * Anotim­
îifla moderat, rienţă între detaşamentele Plorică, Nataşa^ Kaşlarov Film artistic. „Povestea unei or- ideologice. Epoca Ceauşescu • 21,05 puri. Moment poetic * Ziua pompie­
-
intensificări
i locale de de pionieri ale claselor (care e abia în clasa a chcstre" (color). Producţie a stu­ Film serial : „Căpitanul Fracasse". rilor * Telesport * Sub cupola cir­
din nord- a VII-a B, de la Şcoala Il-a), Cristina Keresturi diourilor bulgare. Premieră Tv. • Ultimul episod (color) • 21,50 cului * Farmecul muzicii * Tablouri
raturilc mi- generală Baia de Criş, şi şi altele". Dar elevele de 21,35 Mamaia ’8G. Concursul naţio­ Telejurnal.
cuprinse în- din Galeria Naţională. „Peisaje" de
grade, iar a VII-a de la şcoala ge- aici s-au remarcat, în nal de creaţie şi interpretare de Nicolae Grigorcscu * Autograf mu­
î între 19 şi nerală din localitatea gaz- această vacanţă, şi prin muzică uşoară românească (color) JOI, 11 SEPTEMBRIE zical • 14,45 Săptămînă politică •
du a manifestării. Orga- hărnicia cu care au par- • 21,50 Telejurnal. 19,00 Telejurnal • 19,20 Teleeneiclo-
, vremea va • 20,00 Telejurnal • 20,20 Actua­
cer variabil, nizat cu sprijinul coman- ticipat, zilnic, la acţiu- pedia (parţial color) • 19,50 Mamaia
•lol locale cu LUNI, 8 SEPTEMBRIE litatea în economie • 20,40 De din ’8G. Concursul naţional de creaţie
aversă. Vîn- danţi.lor instructori — nile utilitar-gospodăreşti vale de Rovine... Mircea cel Mare.
din sectorul prof. Violeta Fărcaş şi organizate la Casa de • 20,00 Telejurnal • 20,20 Orizont 600 de ani • 21,00 Invitaţie Ia ope­ şi interpretare de muzică uşoară
i viteze loca- românească. Selecţiuni (color) • 20,35
are do 70—30 prof. Rodiea Leucean — fete. tehnico-şliinţific (color) • 20,35 Te­ retă (color) • 21,35 Prefaţă Ia noul
schimbul de experienţă a LUCIA LICIU zaur folcloric (color) • 20,55 Roman an şcolar. Reportaj • 21,50 Tele­ Film artistic. „Adevărata dragoste"
foileton. „Preţul succesului". Ecrani­ jurnal. (color) • 22,20 Telejurnal.