Page 18 - Drumul_socialismului_1986_09

Pag. ■> DRUMUL SOCIALISMULUI

| Patria ds l i t v f a t e Stindarde
13.00 T<
( Poemul meu c sărbătoare Peste ieri şi peste azi 13.05 Li
ni
, Poemul meu e steagul tricolor, cresc pădurile de brazi 15 In
1 Prezentul şi vremea viitoare şi din tot ce nc-a fost jar, ci a
ţ Epoca de Aur, Bravul ei Condu ăl ir. creşte trunchiul de stejar. CC
14.15 S£
Peste azi şi peste mîine 10.00 Tt
| Poemul meu c fapta ce rămîne, tot stindardele de pîine, * Ci
\ Poemul meu c înălţător şi bun, al
1 II pacea şi floarea Limbii române, tot cu astre pe sub glie 19,30 Ai
no
| Plaiul Mioriţei străbun. ori cu scrierea pe-o ie 19,45 K<
Autenticitatea limbajului t Poemul meu e rostui din gînd, într-o limbă ce ne vine m
Si:
im
i Poemul meu nu e intîmplare, nu din creionări străine, 20.15 Fi
creaţiei plastice hunedorene 1 K suflet din suflet arzînd, ci din templul unui neam .,1
ţ Patria de libertate, de lumină aşezat şi suveran. fii
1 creatoare. sl
B.
Inaugurarea Galeriilor de Festivalul naţional „Ciuta- luri de ei. tineri. care } MIRON TIC NUTA CRĂCIUN 21,55 Ti
22.05 M
artă din Deva constituie, rea României". Filiala caută o modalitate de ex­ St
fără îndoială, un eveniment Deva -Petroşani a U.A.P., primare. în lucrarea Evei cu
au urmări dintre cele mai mai ales după expoziţia Siito — „Pasărea măiastră" cr
re
fericite asupra creaţiei de grup deschisă în Bu­ este redat un cald mesaj Cum altfel i-am putea ales, aşteplăm cartea sau de ei sintem cind difuzea­
hunedorene, stimuiînd acti­ de pace ce trebuie su ca­ numi pe lucrătorii librării­ revista dorită. Alături de ză manualele şcolare. Bi­
vitatea plasticienilor, ofe­ cureşti, este o asociaţie racterizeze întreaga lume; lor şi bibliotecilor, care iţi ei sintem in momentele de blioteca judeţeană se mută
rind deopotrivă condiţii recunoscută şi apreciată". Tiberiu Fazakaş în „Peisaj mijlocesc cu o clipă moi sărbătoare cu prilejul lan- in aceste zile intr-un sediu
optime de expunere a lu­ Cea dinţii expoziţie găz­ industrial" exprimă forţa devreme apropierea de fru­ pe măsură, un adevărat
crărilor .şi de receptare a duită de noile galerii de museţea artistică sau ri­ palat cultural cum numai ijuci
mesajului lor de către artă devene reuneşte lu­ industriei hunedorene, iai goarea şi ‘încărcătura de in marile oraşe ale ţării in- dioprof
iubitorii de artă. crări de pictură, sculptură. Nicolae Aclam în „Fertili­ informaţie ştiinţifică a cu- O a m e n i i tilnim. Sutele de mii de 6,15 Sfi
vintului tipărit, decit oa­
Spaţiu) amplu de expu­ tate" sugerează metaforic meni ai cărţilor ? li reve­ volume sînt transportate cu Fa onl
cultură
nere oferă posibilitatea bogăţia acestui părnînt. dem aproape zilnic, ii sim­ elort şi sudoare. Se spune 7,:)o iii
deschiderii atît a unor CRONICA PLASTICĂ Li sc adaugă cu lucrări ţim oameni de lingă noi, cărţilor că o altă bibliotecă a ape­ chemai
lat intr-un asemenea mo­
Nicolae
expoziţii personale cit şi a izbutite în plan artistic, prieteni de taină pentru ment la cititorii săi, rugin- toate 1
unora de grup. punind mai apreciate de public pentru că lor le mărturisim, chiar du-i să împrumute liecare Uzarea
bine în evidenţă munca de grafică, artă decorativă ce mesajul lor Mircea Bâtcă. lată să vrem, cunoştinţele un anumit număr de cărţi nil or i
gramul
ansamblu a artiştilor liune- exprimă- atît de sugestiv Elena Bianu, Tiron Budiu noastre intr-un domeniu sării unor volume in pre­ pe care, după lecturare, so produc
Revista
doreni cât şi a celor din spaţiul hunedorean, melea­ Simonel Bucur. Eugen Ben- sau altul. Aveţi cartea cu­ zenţa autorilor, la saloa­ le aducă in noul sediu. Oa­ de cînt
tare, nu mai reţin autorul,
afara judeţului. guri de nepieritoare istorie, cău, Aurel Florea. Adrian e vorba despre... şi une­ nele şi medalioanele lite­ menii cărţilor - oameni de i)e Ia
jurnal;
Aşa cum menţiona criti­ loc al unor măreţe împli­ rare, recitalurile de poezie suflet. Cind ne aplecăm a- mieru
cul de artă Ghcorghe Vida niri umane şi materiale ale Mateescu, Ion Pîrvan. ori ne oprim la jumătatea patriotică, maniiestârile cu supra paginilor scrise, să Şlagăre
— „Creaţia plastică huno- anilor socialismului. Ei Ghcorghe Pogan, Adrian frazei. Aşteptăm să fim carleo dedicate marilor le trimitem şi lor un gînd 15,30 D
16.00 H
doreană, prin seriozitatea aduc un călduros omagiu Samson, Ernest Novac s. ajutaţi cu discreţie şi, ma' evenimente politice. Alături Irumos ! *' *m" \
, 1
meşteşugului şi talentul epocii de glorie deschisă Ion Şeu, Marcel Breileanu. . eiă;
reprezentanţilor săi, prin de Congresul al lX-lea al losif Tellmann ş.a. şiiri ;
autenticitatea limbajului, partidului — „ E p o c a O expoziţie apreciată, un M e s a g e r i a i f o l c l o r u l u i l o c a i dresa *
serii
prin bogatele sale valenţe Nicolae Cenu.şeseu". Reţin preludiu al unor viitoare Ion al
estetice şi militante merita în mod deosebit atenţia expoziţii pe care le vm P l i n multitudine:! acţiu­ mentişti de muzică popu­ nilor i
inform;
un astfel de spaţiu, care lucrările „Transfăgărăşa- găzdui cu certitudine ga­ KVA SOrii: „Pasărea nilor pe care ie cuprinde. lară precum şi a dansa­ Buletin
va deveni o adevărată nul — Ctitorie a Epocii leriile devene. măiastră 11 (grafică). Festivalul naţional „Cin- torilor nu atras aprecierea Radio |i
22.20 r
carte de vizită a calităţii Nicolae Ceau.şescu" sem­ tarea României" se consti­ juriului festivalului precum populai
şi mesajului ei iz.vorît din nată de pictorul Ion Cârjoi. MINEL BODEA © tuie intr-n amplă manifes­ şi a publicului care i-a zii a d' |
peisajul industrial atît de „Peisaj industrial hunedo­ tare de promovare a valo­ aplaudat cu m u l t ă căldură 21.00 II
puternic al Hunedoarei rean " de Lucia Mărginean. rilor spiritualităţii de pe pe mesagerii folclorului
Artiştii din judeţ s-au a- întreg cuprinsul ţării. Sub hunedorean pentru specifi­
...August" de Ion Tengheru, citatea creaţiei valorificate
firmat în plan naţional, egida „Gin tării României"
cu prilejul expoziţiilor „Moment liotărîtor" de s-au organizat ele euiând scenic o adevărată f.oure
losif Matyas. în cununa ( i n t e r u l u i româ­
interjudeţenc. a tabereioi festivalul iie interjudeţenc n e - . împletită la Tulcea. l)i;v .t
de creaţie şi a saloaneioi Ampla expoziţie a reunit găzduite de oraşele Tulcea Ansamblu! de' obicei fol­ Marea
1-iJ (Fi
naţionale precum şi în că­ creatori cu experienţă,; şi Curtea de Argeş la care cloric „Bucura" al Casei til Şî ii L
lăii, amplei manifestări —- membri ai U..A.P. şi ală- au fost invitate să paitici- de cultură Iluteg a fost la (A r t a]
Aplau/i
; pe două ansambluri folclo­ r î n d u l său oaspetele Festi­ derii -
7 rice de prestigiu din jude­ valului -concurs iniei jude­ liiean
1 luiinct
ţul nostiu „Doina Mu ţean .Girpaţi". a f l a t la a lua înn.'
CRONICA LITERARA leşului" al Casei le cul­ Vi-a ediţie, găzduit de im: 1 UO
tură Orăştie şi „Bucura" oraşul Curtea do Argeş pai rol u
mu);
ion Lâncrânjan al Casei cio cultură Haţeg. (judeţul Argeş). i * i a g i
(7 IN Oii
Ansamblu! de cînteee şi in confruntarea cu ecie
dansuri din Orăştie, parti­ 2ă de ansambluri prezente
In recentul sau roman, rinţe, cuprinde infinite po­ cipant la ediţia a Xl-a a in festival, artiştii itaţe- umil),
., l'oanmă fierbinte", apărut ticniri şi rătăciri, dar şi Festivalului in Ier judeţean gttni au prezentat obiceiul oarcadt
pan ulo;
ia Editura Militară în lâiiii. fascinante luminişuri, ur­ „Cununa cântului româ­ folcloric „Nedeo haţeg anii" IX)NK \
irozatorul Ion Lâncrănjnn mate iar de întunecate şi nesc" organizat ia Tulcea. cu care de fapt sînt lau­ şi an ie
cia, dintr-un alt unghi, labirintice cărări ale as­ una dintre cele mai presti­ reaţi ai Festivalului naţio­ ANI NO
intr-un alt registru şi cu censiunii spre „muntele" gioase manifestări de gen nal „Cintarea României" Papei i
i:im \■
dte mijloace, tematica a- dorit. Un spectacol care prezintă linia in
oordatâ cu patru ani în în ciuda unei anumite- din ţară. a fost alcătuit tot ce are mai frumos fol­ (Reteza
armă în „Cuvînt despre monotonii, alimentată în­ din orchestra dirijată de clorul Ţării ilaţcgu.ui in Mă nu
Ciorogaru.
Iliuţă
roşie) ;
formaţia
Transilvania" (Ed. Sport deosebi de reveniri şi re­ de dansuri mixte pregătită ciut şi dans. Premiul a- rea ucu
Turism, 1982). petări de situaţii. întîm- de coregraful Vâsle Popa, cordat este expresia apre­ senii im
Apeiînd aproape pe tot plări, gînduri şi obsesii, din câţiva cunoscuţi solişti cierii de care s-a bucurat i ÎEOACJ
mai
ne
.paţiul ccioi' 239 de pagini dezbaterea cucereşte şi de muzică populară, cu colectivul artistic, a ambiţiei cultură)
ia tehnica dialogului şi a incită interesul cititorului, toţii oameni ai muncii în sale de a intra cit mai bunic,
monologului interior, Ion detcrminîndu-1 să urmă­ cutând in rîndul forma­ BRAZI
rate ;
i.ăncrănjan ne oferă un rească cu atenţie sporită unităţi economice locale — ţiilor de tradiţie, cu o bo­ poliţist i
romnn-dezbntere, ai cărui evoluţia şi finalul acestei l.C.O.', ş.a. Ei au gată carto de vizită. tură);
protagonişti sînt ţăranii ; temerare şi interesante adus pe scena tulceana cîn- „Doina Mureşului" .şi prea
(Mureşi
lonu lui Omătă român confruntări pe o temă atît tece vechi autentice precum „Bucura" — două colective şaguj t
şi Gyuri ungur, amîndoi de vitală. şi cunoscutele haţegane. artistice, doi mesageri ai LARI:
membri ai C.A.P. clin sa­ Departe de finalurile ba­ bătute, învîrlite care fac folclorului hunedorean, ce chus (;
tul Uiejdea, situat undeva zate pe conformism şi fală folclorului coregrafic fac mai bine cunoscută
convcnţionnlitate facilă, în- creaţia spirituală a aces­
între valea Mureşului şi al zonei Valea Mureşului. tor frumoase meleaguri.
Munţii Sebeşului eu fru­ tîlnite în atitea subproduse Calitatea interpretării so­
literare. ion Lăncrănjan
moasele masive Cindrelu. oferă cititorului un dez- liştilor vocali şi instru- B. CĂTĂLIN Rezi
Şurianu şi Vîrfui tui Patru nodămînt răscolitor, ce din 5 s
Extr.
Dezbaterea lor. vehemen­ invită la profundă şi ste­ ţa — se organizează logic pen­ 1. 76, 1
tă şi dureroasă, e o pro­ nică meditaţie umană cu POŞTA REDACŢIEI CRONICA FILMULUI tru că acumulărilor de fapte Extr.
iecţie retrospectivă asupra privire la conştienta şi nu le urmează şl o acumulare 13, 62,
Fond
—
Crăciuncscu
Andoanc
toamnei fierbinţi, de grea dreapta înţelegere a con­ Livadin. Gînduri frumoase, 0 „lectură' cinematografică a stării emoţionale. Aici este, 1 128 073
probabil,
vulnerabil
punctul
şi sîngeroasă cumpănă pen­ vieţuirii tuturor neamu­ dar scrisul dumneavoastră al filmului care putea deveni
tru Ardealul răpit de Un­ rilor din pămînlul tran- nu întruneşte calităţi poe­ „mare", nu doar „interesant". contribuţiile
Sînt
de
remarcat
garia horlistă în 1930 — si Ivan. tice. îndrăzneaţă de înalt nivel ale operatoru­
Gliibu,
şi asupra dezbinărilor o- în contextul acestui fina‘1 Fiecare Ulm de rezistentă spaţii distincte — realul, tea­ lui călin Georgescu, scenografului
Oragoş
compozi­
Pentr
trăvitoare pe care propa­ de tragedie antică, lonu Adina Lancrăm — De­ s-a sprijinit pe consistenta şi trul, măcelul, lumea „figuri­ torului Cornel Ţăranu. Distri­ fi frum
ca
ganda şovinistă de -odi­ lui Omătă pare un glas al va. Din cele două creaţii coerenta scenariului. Lecturile lor care trec mai umbre pe buţia, numeroasă (Ion Cara- chiar r
pereţi,
cu
atît
cu
palide
ale
cinematografice
Mărginennu,
lîemus
operelor
mitru,
nioară lo-a întreţinut în­ pămînluiui românesc, care rare ni le trimiteţi, a literara nu fac excepţie. Ou cît sînt mal multe". Vladiniir Găitan, George Con­ mi neţ ii.
tre românii şi ungurii din se fruinîntă. rabdă, judecă doua ni se pare mai izbu­ „întunecare", regizorul Ale­ îndrăzneţ ca lectură, fluent stantin, Tnnla Fllip ş.a.) este riabil,
noaptea
scenaristul
xandru
Tatos
Transilvania. Lunga şi şi iartă. făcînd dovada tită pentru că şi metafora Petre Sâlcudeanu şl reuşesc tu­ în idee, cu „întunecare" de are mo­ o manevrată abil, pcnlru a crea Vîntul
structură
aparenţă
forfă
răscolitoarea discuţie a pro- înaltei nobleţi a păsto­ e mai bine stăpinită. Aş­ rul de „apologii al a transformării zaic, realul suferă o perma­ memorabile fiinţe cinemato­ moderat
grafice.
dic. Te
unei
învinşilor"
în
tagoniştiloi are loc pe ale­ rului mioritic, iar Gyuri o teptam de la dumneavoas­ intr-o severă judecată u în­ nentă lunecare neîncetată imaginar, Alexandru Tatos se numără ine vor
o
existînd
pendu­
goricul urcuş ce înaintează conştiinţă zguduită din tră o poezie cu nuanţe vingătorilor. Romanul lui Ce­ lare obiectlv-subiectiv. Abun­ printre regizorii care caută A şi 9
depresii
greu spre muntele în care toate temeliile de spectrul patriotice. zar Petrescu, avînd ambiţii de denta tlash-bock urilor, iuser- mereu altceva. Filmele sale deal ma
sînt „filme de autor". „întu­
maxime
ei trebuie să ajungă. Urcu­ hidos al u n u i trecut de­ frescă, prelucrat, devine me­ turile documentare, construc­ necare" este filmul său cel mai 23 de f
dramei
filmul
şul acesta, trudnic şi isto­ finitiv' revolut, nedrept şi Ghcorghe Banei u — tafora n-a dramei unei nimic omeniri ţia inversă a Imaginea — persona­ nmldţios şi mai muncit, în local se
care
din
învăţat
cu
începe
vitor, simbol al epocilor de sîngeros. Brad. Poezia nu întruneşte măcelul prin care a trecut şî jului principal înghiţit de ne­ care a uvut puterea - să se ţă. I zoi
căutări şi bîjbîieii, de ne­ condiţiile necesare» publi­ se îndreaptă, inconştient că­ cuprinsul verzui-transparent al reprezinte mai puţin pentru deal şi
condiţii
tre altul, pe ecran se mate­ mării şi retrăindu-şl ca pe a reprezenta mai mult.
numărate dureri şi sufe­ Prof. DUMITRU SUSAN cării. rializează, în teritoriul a trei un „vis al morţii' eterne" vla- VERONICA PALADE ducerii