Page 2 - Drumul_socialismului_1986_09
P. 2
Pag. DRUMUL SOCIÂLISMULU
CONSFĂTUIRILE CADRELOR DIDACTICE activitatea de cercetare în
şcoală s-a finalizat prin se Respectarea graficelor
siuni de comunicări, unde
Analize temeinice, metodico-ştiinţifice elevii din licee au prezen de execuţie L2
tat 370 lucrări, din care
peste 100 au primit premii
ale activităţii şcolare • şi menţiuni. (Urmare din pag. 1) prevederile „strînse" din 10,00
graficele de execuţie şi, în
Problemele dezbaterilor acelaşi timp, pentru a re 10,15
din plenul consfătuirilor, — Constructorii din bri 20,25
Moment de referinţă în şi pentru integrarea orga gresului ştiinţei şi învăţă ca şi cele pe specialităţi au găzile nr. 61, 62 şi 63 se cupera cît mai multe ma
viaţa şcolii hunedorene, nică în procesul instruc- mântului" — tema dezba fost strîns legate de pre află la vremea... recoltă teriale din vechile con 20,30
consfătuirile cadrelor di tiv-educativ a temelor, o- terilor din plenarele con darea disciplinelor, cu ac rii roadelor toamnei, la strucţii am aplicat — şi
dactice din învăţămîntul rientărilor şi ideilor cu sfătuirilor — a relevat lo cent pe formarea la elevi mijloc de octombrie, adică continuăm să folosim —
preşcolar, primar, gimna prinse în opera conducă cul şcolii hunedorene în a concepţiei ştiinţifice, ma- un avans de 45 de zile, re tehnologii originale, de 21,50
zial, liceal, profesional şi torului partidului nos munca de formare a tine terialist-dialectice şi isto găsit în posibilitatea des mare productivitate, cum
de maiştri se desfăşoară, tru, tovarăşul Nicolae rei generaţii. Au fost evi rice despre lume şi viaţă, chisă începerii, de pe acum, ar fi spargerea betoane-
în aceste zile, în şase cen Ceauşescu. denţiate preocuparea uni prin obiectele de studiu şi a execuţiei fundaţiei la lor cu^,.sonda, demolarea li
tre din judeţul nostru: la Actualele consfătuiri au tăţilor preşcolare din O- prin activitatea politico- noua staţie de sortare. construcţiilor înalte prin
Petroşani, Deva, Hunedoa fost precedate de studie răştie, Brad, Haţeg, Vul educativă realizată împreu — Să sperăm că toamna -răsturnare dirijată ş.a. nu
ra, Orăştie, Brad şi Ha rea şi dezbaterea în uni can, Beriu, Ghelari, Baia nă cu organizaţiile revolu aceasta bogată va fi şi cu Avem în vedere concen diopi
ţeg. Avînd loc în anul tăţile de învăţămînt, de de Criş, unde procentul de ţionare de copii şi tineret. timp frumos... trarea de forţe umane de 0,15 :
cînd poporul nostru a a- către cadrele didactice, a cuprindere a copiilor în aşa manieră îneît să per La (
—
în
pregătiţ,
niversat şase decenii şi c u v î n t ă r i i tovarăşului grădiniţe a fost mai mare Desfăşurate în climatul paralel, Ne-am pentru vremea mită buna desfăşurare a cultu
7.30
şi
jumătate de la făurirea Nicolae Ceauşescu la Con decît media pe judeţ, stră generos de angajare şi răs întregului volum de lu RevI
partidului, în atmosfera de gresul ştiinţei şi învăţă daniile din învăţămîntul pundere faţă de înalta de iarnă, încheind, do pe crări de investiţii din C.S. rieru
legitimă mândrie patrioti mântului, a cuvîntării to general pentru scăderea misiune ce revine şcolii acum, lucrările de organi Hunedoara, activitatea la Bule
pune
că pentru marile înfăptuiri varăşei Elena Ceauşescu pierderilor de elevi şi îm din documentele Congre zare ale şantierului primei noul furnal fiind doar o 10,00
din cei 21 de ani care au la încheierea acestui fo bunătăţirea frecvenţei a- sului al Xlll-lea şi ale etape. Aceasta înseamnă parte din lucrările la care 10.05
trecut de la Congresul al rum, precum şi a cuvântă cestora. S-au relevat rezul Congresului ştiinţei şi în- asigurarea spaţiilor de pro este angrenat colectivul rifor
Iară;
IX-lea, consfătuirile din rilor tovarăşului Nicolae tatele meritorii privind văţămîntului, actualele con-.- ducţie şi anexelor sociale întreprinderii noastre'. Nu 11,00
această toamnă exprimă Ceauşescu la Adunarea so promovabilitatea în învăţă sfătuiri ale cadrelor didac pentru oamenii din brigăzi, pot încheia fără să remarc 11.05
hotărîrea slujitorilor şco lemnă consacrată aniver mîntul hunedorean (95 la tice au stabilit măsuri care alimentarea punctelor de deplina înţelegere a aces 11,25
dans
lii de a transpune în viaţă sării a 65 de ani de la sută), peste 45 la sută din vizează dezvoltarea şi uti lucru cu energie electrică, tei necesităţi, hărnicia şi 12,00
sarcinile ce revin învăţă făurirea partidului şi la elevi promovînd cu medii lizarea la maximum a ba gaz de furnal, oxigen, apă dăruirea cu care muncesc 12.05
mântului din documentele Plenara C.C. al P.C.R. din între 7—10 — o creştere zei didactico-materiale a curentă şi industrială, de pe locul de ridicare a nou Din
13.00
celui de-al Xlll-lea Con iunie a.c. de două procente faţă de fiecărei discipline, realiza pozite de materiale etc. lui furnal de 1 000 mc Avai
gres al partidului pentru „Activitatea desfăşurată anul şcolar precedent şi de rea în procesul instructiv- — întoreîndu-ne la zi constructorii din formaţii 15.15
formarea şi educarea tine şi rezultatele obţinute în cinci procente la calitate. educativ a unei strînse le lele însorite de acum, care le conduse de maiştrii Pe Eug<
consideraţi că sînt „expli
rei generaţii. Analizînd anul şcolar 1985/1986, mă A fost diminuat fenome gături a cunoştinţelor cu Aton
nai;
critic şi autocritic activi surile ce se impun pentru nul de mediocritate la cla practica, cu viaţa, perfec caţiile" avansului conside tru Uzun şi Ilie Anghel, tlcc;
executa
tatea desfăşurată de ca ridicarea continuă a nive sele I—IV, promovabilita ţionarea întregului sistem rabil cîştigat în impresionant instalatorii coordonaţi de (iei
rea
acestui
drele didactice pentru pre lului de pregătire ştiinţi tea la învăţămîntul gimna de pregătire a forţei de maistrul Iştvan Szocs, lă că i
de ş
gătirea multilaterală şi e- fică şi profesională a ele zial a crescut cu trei pro muncă în consens cu ce volum de lucrări ? cătuşii din subordinea ta
ducarea patriotică, revolu vilor pentru educarea ma- cente faţă de anul şcolar rinţele prezente şi viitoare — Aparent, demolările maistrului Dumitru Bă-
ţionară a preşcolarilor şi terialist-ştiinţifică şi uma- trecut, iar la treapta a ale judeţului, cu obiecti şi eliberarea amplasa dcscu. Lor li se vor ală 18.00
Anu
elevilor, consfătuirile ge nist-revoluţionară a aces doua de liceu cu 2,5 la vele economiei naţionale, mentelor pot fi conside tura noi forţe, care vor dl;
neralizează experienţele sută. La concursurile pe pentru ca şcoala hunedo- rate lucrări uşoare în com semna actul de naştere al 19.05
'înaintate şi stabilesc mă tora, în lumina orientări discipline de învăţămînt reană să-şi releve eficienţa paraţie cu cele de con încă unui nou obiectiv un
19.30
suri concrete pentru înlă lor şi sarcinilor stabilite au fost cucerite cu 30 pre strucţie propriu-zisă. Am de pe harta economică a vlgo
turarea neajunsurilor sem do documentele Congresu mii şi menţiuni mai multe în formarea generaţiei pen spus doar aparent. Pentru tre;
nalate la unele discipline, lui al Xlll-lea şi ale Con decît în anul precedent, tru mîine. a ne încadra întocmai în Hunedoarei socialiste. 20.15
Iul
sugt
Intr-
poet
muz
letir
Wk_
'V-<\
Chiai daca participarea cel", la coasă. Pînă la zi,
ucipara ia muncă nu era aşa marc ca în zi în depozitul de furaje s-au trau
Dl
lele anterioare, cînd s-au strîns 430 tone de fibroa (Pai
(Urmare din pag. 1) Traian Rus, lucrător la strîns cartofii de pe 15 ha se. La rîndul lor, mecani ţloa
(Ari
balastiera din Săuleşti, n-a din cele 25 de ha culti zatorii Ovidiu Gheara şi Apl;
participat la întreţinerea vate, se muncea şi la re Ştefan Pop au executat a- deri
hlca
culturii de porumb. în coltarea cartofilor. Maria rături, ridicînd la 30 de tunt
încă elev al liceului agro schimb, la cules a fost Cibu, preşedintele coope ha suprafaţa pregătită pen mul
industrial din Ilia, dar ca printre primii. A strîns re rativei, ţinea să evidenţie tru însămînţări. Prui
re dovedeşte multă hărni colta de pe o suprafaţă ze pe cooperatoarele Au Şi pentru cooperatorii dele
depi
cie şi pricepere. Printre cei de teren, dar ştiuleţii nu relia' Stanciu, Lucreţia A- din Roşcani duminică a Han
mai. vrednici cooperatori i-a dus la sediul unităţii postol, Maria Şuiaga, Lu fost zi plină. Mobilizaţi şi \”Et'
(Cu!
ce au încheiat deja recol ci la el acasă (!). Fapta lui creţia Crişovan şi altele. coordonaţi de Petru Mir treb
tarea suprafeţelor reparti a fost însă descoperită, iar Cum nici o zi, nici un cea, preşedintele coopera făni
zate — Kiss Emefik, Fe- organele de stat locale au ceas nu trebuie pierdute, tivei, oamenii au partici taxi
renez Andor, Toma Len- luat măsurile ce se impu duminică s-a continuat c- pat la transportul finului NO.
ghel şi alţii. neau. fectuarea arăturilor pen recoltat de pe pajiştile na pat
CAI
— Astăzi — ne spunea C.A.P. Simeria, tarlaua tru însămînţări. Pctrişor turale. Transportul se e- (Rei
Crîsnic, Gheorghc Şi mode,
Savu Vinţan, ce împreună „între linii", unde lucrea Sabin Căpătău şi Nicolae xecuta cu remorcile (me »frur
roşi
cu Teodora Vinţan, soţia ză brigada din Simeria Ciosa sînt cei care au e- canizatorii Oliviu Andră- 9-le;
sa, lucrau cu multă hăr Veche, condusă de Maria imi. ....... xecutat lucrarea pe 58 de şesc şi Ionel Petraşc) şi cu Fau
nicie şi atenţie să nu lase Crăciunescu. Stăm de vor hectare. atelajele (cooperatorii Ro (Fio
nici un tubercul nestrîns bă cu Minodora Costea, se ... ...SS ... man Lupaş, Ghcorghe An- BAI
Brai
— încheiem recoltarea a- cretarul organizaţiei de ’• Cooperativa -agricolă din drăşesc, Siminic Muntea- HA'
cestei tarlale şi ne mutăm de partid din sat. Răduleşti nu aro cartofi în nu I ş.a.). Au fost puse la el el
în tarlaua de lingă şo — Azi, la recoltarea car cultură, iar porumbul nu adăpost peste 660 tone de Och
LAI
seaua naţională. tofilor sîntem foarte mulţi este încă în stadiul de re fibroase. Alţi cooperatori
1
Cartofii adunaţ în urma — ne spunea interlocutoa coltare. Aceasta însă nu lucrau la strînsul mere cult
cla.
înseamnă că duminică cei
maşinii erau sortaţi cu rea. Oamenii muncesc cu de aici au stat cu mîinile lor. Preşedintele unităţii, reşv
grijă, cîntăriţi în cîmp şi grijă să nu rămînă nici un în sîn. A fost organizată o preciza că au fost livrate lecti
transportaţi cu cea mai tubercul în urma lor. Aş Ritm intens la recoltarea cartofilor şi la C.A.P. Hărău. amplă acţiune pentru re peste 7 tone de mere şi LAI
(Mi
mare operativitate la lo evidenţia hărnicia dovedi evidenţia, printre alţii, pe
tă de Melania şi Manole coltarea finului rămas ne
curile de depozitare. A- Cozac, Adriana Maier, Ana cosit pe aproximativ 15 ha, Gheorghe Stănilă, Sevas-
ceastă activitate se realiza în zona montană. Aşa că, tian Marica şi Leorean Pe y
Medrea, Smaranda Mun Toţi locuitorii satelor mobilizaţi traşc.
cu mijloacele mecanice ale tean, Mariana Popa, Mi- dis-de-dimineaţă, un mare
Mecanizatorii
Siminic
cooperativei agricole, dar nerva Bota şi alţii. Trea număr de bărbaţi din sa Munteanu II şi Ionel Lun- tras
N
şi cu căruţe din sat, în a- ba ar merge mai cu spor la strînsul recoltei tele Răduleşti şi Bujoru, 31 i
ceastă activitate evidenţiin- însă. vedeţi, scoatem car în frunte cu Adrian Sele- can au muncit la efectua E;
du-se cooperatorii Petru tofii din pămînt cu sapa (Urmare din pag. 1) 10 ha. In grădina de le şan, preşedintele unităţii, rea ogoarelor, rcalizîhd lu 4, '
Popa, Petru Pîrva, Remus deoarece azi n-a venit ma gume se lucra la recolta au urcat în „Poiana Mun- crarea pe 80 do hectare. E:
tul
vinetelor.
şi
ardeilor
Măgurean, Traian Gîrlişcă şina de dislocat. Avem o formaţie de trac întîlnim la lucru pe ace 14,
E
şi alţii. Tarlaua „La ogrăzi", tot toare la arat în brigada leaşi harnice cooperatoare 3, î
C.A.P. Tîmpa, tarlaua a C.A.P. Simeria. Aici lu Abucea, mecanizatorii Lu care zilnic, de dimineaţa LA VOIA ÎNTÎMPLĂRII E;
cian Josan, Ion Moraru şi
„Sidef . Dorel Pop şi Ni crează brigada din satul Iacob Popa, cei care se pînă seara, se află aici, ia 21,
1
colae Bodea scoteau car Cărpiniş, condusă de Eli- află cu plugurile în braz datorie. Adică pe Letiţia Recoltarea cartofilor a aceste condiţii, cooperato 15. E:
tofii din pămînt. în urma sabeta Crişan. La recolta dă, rotunjind la 50 de ha Oprean, Angelica Dorea, început şi în brigada Bă- rii veniţi la lucru fără sape E
maşinilor de recoltat un rea cartofilor se află coo arăturile pentru însămîn- Otilia Stăniş, Marişca Stan ieşti a C.A.P. din Pui. Dar, nu puteau interveni pentru 41, Fi
mare număr de coopera peratorii Maria Tudor, An ţări. De asemenea, se ca şi altele. Nu lipsea nici datorită slabei - organizări a recolta toţi cartofii, iar 119
brigadierul
Şindea,
Ion
tori — printre cei mai gola Colcer, Elena Poenar, munceşte la recoltarea car care preciza că de aici se a lucrului şi a lipsei de maşina de dislocat era
harnici numărîndu-se Ionel Maria Cioană şi mulţi al tofilor şi a legumelor. Am livrează zilnic unităţilor supraveghere, activitatea se purtată dintr-un loc în al
livrat, pînă azi, la fondul
Butnilă. Dănilă Pop, Vio ţii. Şi aici tuberculii se de stat peste 100 tone de I.L.F. între 4—5 tone de tul, după bunul plac al u- §1
rica Popelca, Adelia Ciz- scoteau tot cu sapa, deoa cartofi şi însemnate canti legume. desfăşoară la voia întâm
maş, Ioan Anicolesei, Toa- rece maşina de recoltat era tăţi de legume. Şi la C.A.P. Lăpuşnic plării. Astfel, ieri, 1 sep nor cooperatori. P
der Pavel şi mulţi alţii. defectă. Cartofii se recoltau în s-a lucrat, duminică, pe tembrie a.c., la tarlaua Se impune ca atît con II
Se lucra organizat, cu — Ar fi bine să se ia tarlaua „La tei". Se aflau mai multe fronturi. Sub unde se executa recoltarea siliul- popular comunal, cît noa
rul
spor, Ioan Floroiu, pre măsuri pentru ca maşina în cîmp mecanizatorul Ni conducerea brigadierului cartofilor nu se afla nici şi comitetul comunal de tul
şan
şedintele unităţii, îie spu de recoltat să fie reparată colae Lungu, cu maşina de Graţian Moise, formaţia un specialist sau cadru de partid, să ia toate măsu cu
nea că brigada din satul cît mai repede — spunea recoltat şi numeroşi coo special constituită, trans conducere din unitate. In rile pentru o bună or Vîn
porta nutreţurile din cîmp.
Totia, condusă de Viorica Maria Toader — întrucît peratori, din rîndul cărora Era compusă din mecani ginerul şef se afla la pre ganizare a muiyâi, pen mo.
i-am notat pe Emilia Sele-
Apostol, a început recol p^mintul e tare şi cu sapa şan. Olivia Josan, Floare zatorul Vasile Rusu şi coo gătirea terenului pentru tru întărirea ordinii şi nor
rile
tarea porumbului şi aici e greu de lucrat şi pier Sicre, Tiberia Mihuţ, Pe peratorii Mircea Cibu, Moi prii
înregistrîndu-se o puterni- dem şi timp mult. Or, tru Neagu, Maria Andră- se Marina, Oliviu Gostaie, însămînţări, iar preşedin disciplinei. O asemenea si de.
tre
oâ mobilizare' de forţe u- timpul e bun şi e păcat şesc. Pînă duminică au Adrian Gavrilă şi Ioan tele C.A.P., Francisc Vlă- tuaţie nu trebuie să se mai Cei
mane, O singură excepţie: să nu-1 folosim din plin. fost strînşi cartofii de pe Şuiaga. doane era de... negăsif. în repete !