Page 20 - Drumul_socialismului_1986_09
P. 20
DRUMUL SOCIALISMULUI NR, 8 960 @ SIMBĂTĂ, 6 SEPTEMBRIE 1986
Lucrările celui de-a! ISi-Sea Congres al oamenilor muncii in industrie
si alte sectoare economice
După momentul solemn consiliului ştiinţific ni In oamenilor muncii de la ta apreciere pe care oanfe- conomico-socială a ţării. sporirca mai accentuată a
al realegerii tovarăşului stitutului central de cerce Centrala industrială de nii muncii, întreaga naţiu în lumina importantelor productivităţii muncii, ex
Nicoiae Ccauşescu in înal tări metalurgice, Gheorghe cauciuc şi prelucrare a ma ne o acordă activităţii stră sarcini şi a înaltelor exi tinderea exportului, întări
ta funcţie de preşedinte al Oprea, preşedintele consi selor plastice Bucureşti. lucite desfăşurate de tova genţe cuprinse în cuvânta rea autoconduccrii şi auto-
Consiliului Naţional al Oa liului oamenilor muncii de MalilcI Balassy, vicepre răşul Nicoiae Ceauşcscu în rea tovarăşului Nicoiae gestiunii, pdntru obţinerea
menilor Muncii, congresul la Combinatul siderurgie şedintele comitetului sindi fruntea partidului şi sta Ceauşcscu, participanţii la unei eficienţe economice
şi-a continuat lucrările cu Reşiţa, judeţul Caraş-Se- catului de la întreprinde tului. rolului său determi dezbateri au examinat, în cît mai mari.
dezbaterea problemelor În verin, Richard Winter, pre rea textilă „Oltul" din nant în fundamentarea spirit critic şi autocritic, în numele milioanelor de
scrise pe ordinea ele zi. şedintele- consiliului de Sfîntu Gheorghe, judeţul şi înfăptuirea marilor obi activitatea depusă şi rezul oameni ai muncii din in
Au luat euvintui tovară conducere al Ministerului Covasna, Gheorghe Mihă- ective ale dezvoltării ţării, tatele obţinute, precum si dustrie şi alto sectoare o-
şii Ion Ui'su, prim-viccprc- Industrial izării Lom n u lu i icscu, preşedintele consiliu perfecţionarea organizării lipsurile manifestate, pre conomice. vorbitorii "Tiu ex
şedinte al Consiliului Na şi Materialelor de Con lui oamenilor muncii dc la şi conducerii tuturor dome zentând măsurile întreprin primat voinţa de a face
ţional pentru Ştiinţă şi strucţii. Combinatul de lianţi si az niilor vieţii economico-so- se pentru realizarea i n d i totul pentru îndeplinirea
Tehnologie, Marin Ncdci- După pauză, lucrările au bociment Fieni, judeţul ciale, adâncirea continuă a catorilor de plan, perfec ritmică, integrală, a pla
cu, preşedintele consiliului lost conduse de tovarăşul Dîmboviţa, Marin Andrics- democraţiei noastre socia ţionarea continuă a pro nului pc acest an şi pe în
de conducere al Ministe Mihalachc Niculcscu, Erou cu, preşedintele consiliului liste, ridicarea permanentă ducţiei şi a muncii, lărgi tregul cincinal, pentru în
rului Industriei Construc al Muncii Socialiste, pre oamenilor muncii de la în a nivelului de trai mate rea bazei energetice şi de făptuirea exemplară a o-
ţiilor de Maşini, Alexandru şedintele consiliului oame treprinderea „Azur" Timi rial si spiritual al poporu materii prime, mobilizarea ricntărilor şi indicaţiilor
Orzaţă, prim vicepreşedin nilor muncii dc la între şoara, Constantin Ud rea. lui, în desfăşurarea cu suc mai puternică a tuturor re secretarului general al
tele consiliului oamenilor prinderea de maşini-unelte prim-vicepreşedintele con ces a vastei opere do edi surselor şi valorificarea lor partidului, pentru realiza
muncii de In întreprinde şi agregate Bucureşti. ciliului oamenilor muncii ficare a socialismului şi co superioară, creşterea nive rea hotărârilor ce le va a-
rea de aluminiu Slatina, în continuare, au luat de la întreprinderea „Elec- munismului pe pământul lului tehnic şi calitativ al doptn congresul. pentru
judeţul OU, Una Ciobanu, cuvântul tovarăşii Constan troputerc" Craiova. judeţul patriei, în afirmarea dem produselor, reducerea con progresul multilateral al
preşedintele Consiliului tin Dăscălescu, prim-minis Dolj. nă a României în r â n d u l sumurilor si n ehclluieliloi ţării.
Central al U n i u n i i Gene tm al guvernului, Nicodim în cursul după-amiezii. naţiunilor lumii, în promo materiale, utilizarea cu ma I .ucrările congresului
rale a Sindicatelor din Roşea, prim-viceprc.şedin- lucrările s-au desfăşurat varea politicii dc pace, dez x i m u m dc randament a continuă.
România, Umil l l u k l u . pre tele consiliului oamenilor în cele opt comisii, precum armare, înţelegere şi largă fondurilor de investiţii (Agerprcs)
şedintele consiliului oame muncii de la întreprinde şi în cadrul Congresului al colaborare- internaţională.
nilor muncii de la Combi rea mecanică Cugir, jude VlII-lea al cooperaţiei de Participanţii la dezbateri
natul minier Rovinnri. ju ţul Alba, Nicoiae Ibănescu. producţie, achiziţii şi des şi-au manifestat deplina (Urmare din pag. 1) tru a fost primit cu deo
deţul Gorj. Teodor Copil, prim-secretar al Comitetu facere a mărfurilor şi - al satisfacţie faţă de realege sebită satisfacţie şi pro
preşedintele comitetului lui judeţean Iaşi al P.C.R., Congresului al Vll-lea al rea tovarăşului Nicoiae răsunat, din nou. minute f u n d ă mîndric patriotică,
sindicatului şi a! adunării Gheorghe Dimoiu. prinv cooperaţiei meşteşugăreşti. Ceauşcscu în funcţia dc în şir. însufleţite aplauze, fiind subliniat cu înde
generale a oamenilor mun vicepreşedintele consiliului în timpul dezbaterilor, preşedinte al Consiliului urale si ovaţii. S-a acla lungi aplauze
cii de la întreprinderea de oamenilor muncii de la în în plen, pe comisii şi în Naţional al Oamenilor mat leu înflăcărare Atmosfera vibrantă în
vagoane din Araţi. Adrian treprinderea de construcţii cele două congrese vorbi Muncii, subliniind că u- „Ceauşcscu P.C.R. !“. care s-a desfăşurat reale
Stoica, preşedintele consi navale Constanţa, Aurelia torii au subliniat importan ccasta reprezintă garanţia „Ccauşescu şi poporul !", gerea tovarăşului Nicoiae
liului de conducere al Mi Bratu, preşedintele consi ţa excepţională a cuvântă sigură a înaintării neabă „Stima noastră şi mîn- Ceauşcscu în înalta func
nisterului Industriei Petro liului oamenilor muncii de rii rostite dc tovarăşul tute a ţării pe calea pro clria, Ccauşescu — Româ ţie de preşedinte al Con
chimice, Măriţi Antal, pre la întreprinderea de con Nicoiae Ceauşcscu în des gresului şi civilizaţiei so nia „Ceauşcscu — pa s i l i u l u i Naţional al Oa
şedintele consiliului oame fecţii şi tricotaje Bucureşti, chiderea lucrărilor marelui cialiste. ce !". menilor Muncii a pus
nilor muncii de la între Marin Enachc. preşedintele forum al oamenilor muncii, Vorbitorii au evidenţiat întâmpinat cu cele mai pregnant în l u m i n ă u n i
prinderea de tricotaje din consiliului de conducere al document programatic ca deosebita stimă şi preţui alese sentimente dc tatea strânsă, indestructi
Miercurea Ciue. judeţul Ministerului Industriei Me re jalonează, pe baza unei re de care se bucură to dragoste şi stimă, a bilă a întregii naţiuni în
Harghita, Constantin Pă- talurgice, Zamfir Stancu, analize profund ştiinţifice, varăşa Elena Ccauşescu luat cuvântul tovarăşul jurul partidului, al secre
trăşcanu, preşedintele con preşedintele consiliului oa direcţiile generale de ac pentru contribuţia impor NIC O L A E C E A U S E S C U, tarului său general, hotă
siliului oameni loi muncii menilor muncii do la Cen ţiune pentru îndeplinirea, tantă la elaborarea şi secretar general al Parti rârea de neclintit a t u t u
de la Trustul antrepriză trala industrială de rafină în cele mai bune condiţii, transpunerea în viaţă a po d u l u i Comunist Român, ror cetăţenilor patriei dc
generală de construcţii- rii şi petrochimie Ploieşti, a planului pe acest an, a liticii interne şi externe a preşedintele Republicii a urma, cu credinţă şi de
montaj Botoşani, Venerica judeţul Prahova. Alexan obiectivelor actualului cin partidului şi stalului nos Socialiste România, pre votament, pe eroicul con
Pătru, prim-secrctac al Co drina Găinuşe, preşedinte cinal. pentru realizarea tru, .la orientarea activită şedintele Consiliului Na ducător al partidului şi
mitetului judeţean Vîlcea le consiliului de conduce neabătută a istoricelor ho ţii de cercetare, înfăptui ţional ai Oamenilor M u n statului nostru. în tot ce
al P.C.R., Mihail Piesa, re al Ministerului Indus tărâri ale Congresului al rea revoluţiei tehnico-ştiin- cii. întreprinde spre gloria
maistru la Schela de pro triei Uşoare, Florea Voi- XIII-len al partidului. ţifice, înflorirea continuă fi Cuvîntul cald şi însu- României socialiste, spre
ducţie petrolieră Videle, nea, secretar al C. C. al Cei care au luat cuvân ştiinţei, învăţămîntului şi fleţitor al conducătorului binele şi fericirea pope: u-
judeţul Teleorman. Corne U.T.C., Alexandra Gruic.s- tul au exprimat, de la tri culturii şi creşterea apor partidului şi statului nos- lui român.
li u Rizescu. preşedintele cu, preşedintele consiliulir buna marelui forum. înal tului lor la dezvoltarea c-
oaraa Kfsxsa «arai a BH3S3 ES&K3 ESSS9 IS%3 UtSiJSJ tmLBD gggw IH&JJ ISMStiT
Schimburi de mesaje
I
între preşedintele României a menţionat vorbitorul, po liminarea imediată a arme încărcături nucleare. Du
I i
şi şefi de stat şi guvern aflaţi la Harare s liţia regimului de apartheid lor chimice americane din pă cum relevă agenţia As
a aruncat în spatele gra
R.F.G.,
sociated Press, poziţia Con
reducerea
forţelor
s tiilor aproximativ 11 000 de armate şi armamentelor siliului de conducere al o- \
HARARE 5 (Agerprcs). — legaţiei române la conferin \ persoane, sute de patrioţi convenţionale, precum şi raşului a fost adoptata in \
Ba Harare, nu avut loc ţă, Ioan Totu, ministrul a- Sg ATENA. - Primul mi sud-africani au pierit fără diminuarea cheltuielilor mi cadrul unei şedinţe spe \
schimburi dc mesaje dc faccrilor externe, le-a avut \ nistru al Greciei, Andreas urmă. Preşedintele C.N.A. litare. ciale şi ea decurge din \
prietenie între tovarăşul cu şefi de stat şi dc gu \ Papandreu, s-a pronunţat a adresat şefilor de sta! hotărîrea luată în 1982,
(Nicoiae Ceauşcscu. pre vern din ţările menţionate, t pentru retragerea armelor şi de guvern, participanţi cînd Amsterdam a fosi de \
şedintele Republicii Socia precum şi cu preşedintele î nucleare americane de pe la conferinţa la nivel înalt ^ NAŢIUNILE UNITE. - clarat oraş liber de arme S
liste România, şi şefii dc Comitetului Executiv al i teritoriul ţării. într-o alo a ţârilor nealiniate, apelul Secretarul general al nucleare. \
O.E.P. de a crea o comisie spe O.N.U., Javier Perez de
stat şi guvern care parti cuţiune rostită în faţa mem Sursa menţionată adau f
cipă la lucrurile celei de-a De asemenea, şeful dele brilor Comitetului Central cială pentru cercetarea cri Cuellar, a luat cunoştinţă gă că o flotilă formată
VlII-a Conferinţe ia nivel gaţiei române s-a întâlnit \ al Mişcării Socialiste Pan- melor comise de guvernul cu indignare de atentatul din 24 nave ale N.A.T.O. \
înalt a ţărilor nealiniate. cu vicepreşedintele Siriei, \ elene (P.A.S.O.K.) — parti de la Pretoria faţă de comis în Liban, în care trei ar urma să rămînă in por \
Din partea tovarăşului Abdel Halim Khaddam, dul de guvernâmînt - el a populaţia majoritară, cri membri ai contingentului tul Amsterdam între 20 şi l
me săvîrşite sub „acoperâ-
Nicoiae Ccauşescu au fost \ declarat că „a informat mintul" stării excepţionale francez din cadrul UNIFIL 27 septembrie, în cadru S
1
transmise preşedintelui primul ministru al Repu \ personal S.U.A. că Grecia decretate de autorităţile ra (Forţa Interimară a O.N.U.
Botswanci, Quett Masire, blicii Populare Bangladesh. \ in orice moment poate ce siste. în sudul Libanului) şi-au manevrelor denumite ..Nor \
preşedintelui Republicii Ca Mizanur Chowdhury, pri re Washingtonului să-şi pierdut viaţa - a declarat thern Wedding" şi la care \
pului Verde, Aristides Pc- mul ministru al Republicii retragă de pe teritoriul elen un purtător de cuvînt al participă 150 de nave şi \
nucleare".
armele
Primul
reira, regelui Nepalului, Sri Lanka, Ranasinghc Prc- \ ministru — relatează agen H BONN. - La alegerile Naţiunilor Unite. 35 000 de. persoane. \
ol
general
Secretarul
Birendra, preşedintelui madasa, primul ministru al s ţia TASS — a menţionat că de la începutul anului vii O.N.U. a condamnat cu \
tor pentru Bundestag, P.C.
R.D.P. Yemen. Aboli Bakr Nigerului, Harnici Algabid, \ ţara sa doreşte lichidarea German va sprijini repre asprime acest atentai, ce Sg BEIRUT. — O unitate
Al-Attas, primului ministru primul ministru al Zairu \ arsenalelor nucleare din zentanţii organizaţiei de pune în evidenţă condiţiile israeliană formată din cir S
Peninsula
Balcanică
al Indiei Rajiv Gandhi, lui, Kengo Wa Donclo. si. \ transformarea acesteia în şi mocratice „Listă în sprijinul de insecuritate în care îşi ca 100 de militari, spriji t
precum şi preşedintelui Co prim viceprim-ministrul \ tr-o zonă denuclearizatâ. păcii", care desfăşoară o desfăşoară activitatea mili niţi de blindate, a pătruns \
luptă activă pentru pace şi
mitetului Executiv al Or guvernului irakian. Talia Guvernul elen, a precizat dezarmare - se arată în- tarii din UNIFIL. Totodată, în localitatea libaneză Cha- \
ganizaţiei pentru Eliberarea Yassin Ramadban, şefii de \ Andreas Papandreu, este Perez de Cuellar a hotă rit baa, la 133 km sud-est de \
[Palestinei, Yassei Arafat. legaţiilor ţărilor lor la con \ gata să sprijine orice pro tr-un document programa ca misiunea O.N.U. pentru Beirut, în aşa-numita zonă
tic adoptat de conducerea
înfăptuirea
punere
vizind
cele mai bune urări de să ferinţă, care au rugat să \ acestui ţel, în cadrul ini P.C.G., care determină plat Orientul Mijlociu - care, de securitate declarată u- s
nătate şi fericire persona se transmită tovarăşului ţiativei lansate dc ţările forma electorală a parti iniţial, urma să viziteze re nilaleral de Israel, şi a \
lă, de progres, pace şi Nicoiae Ccauşescu expre balcanice. dului. \
prosperitate popoarelor res sia sentimentelor lor de 1 Documentul se pronunţă giunea săptămîna viitoare deschis focul asupra locui \
torilor, omorînd unul şi ră
— să se deplaseze imediat
pentru încetarea imediată
pective. stimă şi respect. t gj HARARE. - Autorită şi interzicerea deplină a în Liban, a precizat pur nind alţi doi, transmit a-
La rândul lor, aceştia au în cadrul întâlnirilor şi ţile rasiste de la Pretoria experienţelor nucleare, ne- \
a d r e s a t preşedintelui convorbirilor au fost abor i încearcă să escamoteze admiterea militarizării spa tătorul de cuvînt. genţiile internaţionale de \
presă citind poliţia liba
Nicoiae Ceauşcscu cordia date probleme ale. dezvol amploarea represaliilor îm ţiului cosmic, înlăturarea neză. \
potriva populaţiei majorita
le urări de sănătate şi fe tării raporturilor bilaterale re din ţară - a declarat şi distrugerea racheteloi B HAGA. - Primarul o- \
ricire personală, de pace, pe plan politic, economic i la Harare, în cadrul unei nucleare amplasate în raşului olandez Amsterdam \
bunăstare şi progres po şi în alte domenii de inte i conferinţe de presă, Oliver R.F.G. şi pe întregul con a anunţat că administraţia I
porului român prieten. res comun, precum şi une Tambo, preşedintele Con tinent european, relatează municipalităţii se opune a- I
Schimburile de mesaje le probleme ale vieţii in s gresului Naţional African agenţia TASS. De aseme costării în port a unor na
au avut loc cu prilejul în ternaţionale actuale, aflate \ (C.N.A.). în ultimul timp, nea, P.C.G. cheamă la e ve militare ale N.A.T.O. cu !
tâlnirilor pe care şeful de în dezbaterea conferinţei. i
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Ciocleî, Dumitru Gheonea, Tiberiu îstrate (redactor şef)» Lucia Elena Licîu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicoiae Tîrcob DSiîD
REDACŢIA 51 ADMINISTRAŢIA: 2 700 Deva, str. Dr\ Petru Groza, ar. 35. Telefoane j 11275, 12157, 11585. Telex: 72288. TIPARUE: Tipografia Deva, str. 23 Aug ust, nr.275