Page 21 - Drumul_socialismului_1986_09
P. 21
ORGAN Al COMITETULUI JUDtTtflM HUNEDOARA fll P.E B;
SI Al C O I N S I I I U L U I E1PUIAR J U D E Ţ E A N
întreprinderea de tricotaje Hunedoara, secţia tricotat. Asigurarea calităţii superioa
Anul XXXVIII, nr. 8 961 DUMINICĂ, 7 SEPTEMBRIE 1986 4 pagini - 50 bani re a produselor constituie euvîntul de ordine pentru toţi lucrătorii unităţii.
Foto NICOLAE GHEORGHIU
încheierea lucrărilor celui de-al IIMea Congres al oamenilor muncii
din industrie si alte sectoare economice
Sub preşedinţia tova în înalta funcţie de pre ca, prim-secretar al Comi
răşului Nicolae Ceauşescu, şedinte al Consiliului Na tetului judeţean Dolj al H O T Â R Î R E A
secretar general al Parti ţional al Oamenilor Mun P.C.R., Gligor Urs, prim-
dului C o m u n i s t Ro cii, garanţie sigură a mer vicepre.şedintele consiliului
mân, preşedintele Repu sului ferm al României pe oamenilor muncii de la cu privire la adoptarea cuvintării tovarăşului
blicii Socialiste România, drumul făuririi societăţii Combinatul metalurgic —
preşedintele Consiliului Na socialiste multilateral dez Cîmpia Tur zii, judeţul
ţional al Oamenilor Mun voltate şi al comunismului. Cluj, Jenică Bălan, pre Nicolae Ceauşescu-rostită la Congresul al III-lea
cii, sîmbătă, 6 septembrie, Totodată, în telegrame, şedintele Uniunii judeţene
au continuat lucrările ce oamenii muncii îşi expri a cooperativelor meşteşu
lui de-al III-lea Congres mă adeziunea deplină faţă găreşti Vrancea, Eugenia
al oamenilor muncii din de ideile de inestimabilă Leonhard, preşedintele con al oamenilor muncii-ca program de muncă şi acţiune
industrie şi alte sectoare valoare cuprinse în magis siliului oamenilor muncii
economice. trala cuvântare a tovarăşu de la întreprinderea tex
T o v a r ă ş u l Nicolae lui Nicolae Ceauşescu, ros tilă Cisnădie, judeţul Si al tuturor oamenilor muncii, al întregului popor
Ceauşcscu, tovarăşa Elena tită de la înalta tribună a biu, Ioan Avram, preşedin
Ceauşescti. ceilalţi tova congresului — larg şi re tele consiliului de condu
răşi din conducerea parti prezentativ forum al de cere al Ministerului Ener Cei i 1 000 de participanţi la lucrările tarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu con
dului şi statului au fost mocraţiei noastre socialis giei Electrice, Alexandru Congresului al III-lea al oamenilor mun stituie un amplu şi însuflcţitor program
întîmpinaţi — şi în aceas te — şi se angajează să ac Gagu, prim-vicepreşedinte. cii, reprezentau! clasa muncitoare, inte de acţiune pentru trecerea la dezvoltarea
tă zi — la sosirea în sală, ţioneze cu toate forţele, ne le consiliului oamenilor lectualitatea tehnică, pe toţi oamenii mun intensivă a economiei naţionale, organi
cu multă căldură şi însu precupeţind nici un efort, muncii de la întreprinde cii din patria noastră, dau cea mai înal zarea şi conducerea întregii activităţi pe
fleţire. pentru îndeplinirea exem rea „Progresul" Brăila, Io- tă apreciere cuvântării tovarăşului Nicolae baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi
Prima parte a şedinţei plară a planului pe anul sif Szasz, prim-secretar al Ceauşescu, secretar general al Partidului tehnicii, dezvoltarea şi întărirea, proprie
de dimineaţă a fost con în curs, a prevederilor cin Comitetului judeţean Har Comunist Român, preşedintele Republicii tăţii socialiste, aplicarea fermă a princi
dusă de tovarăşa Maria cinalului 198G—1990, a in ghita al P.C.R., Elena Socialiste România, preşedintele Consiliu piilor autoconducerii muncitoreşti şi a
Bradea, prim-secretar al dicaţiilor, sarcinilor şi o- Savu, preşedintele consiliu lui Naţional al Oamenilor Muncii, la des noului mecanism economico-financiar, ri
Comitetului judeţean Satu rientărilor date de secre lui oamenilor muncii de chiderea lucrărilor acestui important fo dicarea nivelului tehnic şi calitativ al pro
Mare al P.C.R., care a tarul general al partidului. la întreprinderea texti rum al democraţiei muncitoreşti, revolu ducţiei, creşterea eficienţei întregii eco
spus : Vă propunem, stimaţi to lă „Dunăreană" Giur ţionare — document programatic de o ex nomii, garanţia cca mai sigură a înde
„Mult stimate tovarăşe varăşi, să fiţi de acord să giu, Ion Stan, pre cepţională valoare politică şi ştiinţifică, plinirii neabătute a obiectivului strategic
Nicolae Ceauşescu. adresăm cele mai calde şedintele consiliului oame cuprinzînd idei, teze, orientări clarvăză privind trecerea României intr-un stadiu
mulţumiri tuturor pentru toare, cerinţe de maximă importanţă pen nou, superior dc dezvoltare economico-so-
Mult stimată şi iubită telegramele trimise congre nilor muncii de la între tru dezvoltarea multilaterală, pentru pro cială, a transformării ei, în perspectiva
tovarăşă Elena Ceauşescu, prinderea de sîrmă şi pro
sului nostru". duse de sîrmă Buzău, Ioan gresul necontenit al economiei naţionale, anilor 2000, într-o ţară socialistă multi
Stimate tovarăşe. în sală răsună puternice Păşcuţă, preşedintele con menite să asigure mobilizarea largă a e- lateral dezvoltată, în care se vor mani
Stimaţi tovarăşi. şi vii aplauze, participanţii siliului oamenilor muncii nergiilor creatoare ale naţiunii în vederea festa cu tot mai multă putere principiile
Pe adresa Congresului la congres alăturîndu-se, de la întrepinderea de ar îndeplinirii exemplare a obiectivelor isto comuniste de muncă, de repartiţie, dc
n o s t r u , a tovarăşului din toată inima, gîndurilor mături industriale din fon rice stabilite de Congresul al XlII-lea al viaţă, de etică şi echitate revoluţionară.
Nicolae Ceauşescu, secre şi sentimentelor de neţăr tă şi oţel Zalău, judeţul Partidului Comunist Român. Congresul dă o vibrantă expresie sen
tar general al partidului, a murită dragoste, stimă Sălaj, Petre Răducanu, Profund convinşi că, prin aplicarea c- timentelor de neţărmurită dragoste şi a-
sosit un marc număr de şi recunoştinţă pe ca preşedintele consiliului oa xemplară în viaţă a orientărilor şi cerin leasă recunoştinţă pe care comuniştii, în
telegrame din toate jude re oamenii muncii, în menilor muncii de la în ţelor exprimate de secretarul general al treaga naţiune le nutresc faţă de tovarăşul
ţele ţării, din partea orga treaga naţiune le reafir treprinderea „23 August" partidului, ţara noastră va străbate eu Nicolae Ceauşescu, cel mai iubit fiu al
nelor şi organizaţiilor de mă, în aceste telegrame, Bucureşti, şi Ton Radu, succes o nouă şi importantă etapă pe ca poporului, eminent revoluţionar şi patriot
partid, a consiliilor oame faţă de conducătorul iubit prim-secretar al Comitetu lea progresului şi civilizaţiei socialiste şi înflăcărat, ctitorul României moderne,
nilor muncii, a colective al partidului şi statului lui judeţean Braşov al comuniste, participanţii Ia Congresul oa luptător neobosit pentru edificarea unei
lor de muncitori, maiştri, nostru, pentru tot ceea ce P.C.R. menilor muncii HOTĂRĂSC, ÎNTR-O DE înalte civilizaţii socialiste şi comuniste
tehnicieni şi ingineri din a făcut şi face spre binele La dezbateri, în plen şi PLINA UNANIMITATE, ADOPTAREA pe pămîntul patriei, pentru o lume a pă
unităţi aparţinînd tuturor ţării şi al poporului ro CUVINTĂRII TOVARĂŞULUI NICOLAE cii, înţelegerii şi colaborării. Congresul dă
ramurilor economiei naţio mân. în consiliile pe ramuri de CEAUŞESCU CA PROGRAM DE MUN glas liotărîrii unanime a eroicei noastre
nale. Au fost reluate, apoi, activitate, au luat cuvân CA ŞI ACŢIUNE AI, TUTUROR OAME clase muncitoare, a tuturor oamenilor
Oamenii muncii de pe ' dezbaterile în plen - asupra tul 607 tovarăşi. Apreciind NILOR MUNCII, AL ÎNTREGULUI PO muncii, de a acţiona cu toate forţele, în
întregul cuprins al patriei problemelor înscrise pe că în cadrul dezbaterilor POR. spirit revoluţionar, pentru transpunerea
îşi manifestă pe această ordinea de zi. au fost abordate pe larg Prin ideile, tezele şi orientările de in exemplară în viaţă a Programului parti
cale sentimentele lor de Au luat euvîntul tovară toate problemele înscrise estimabilă însemnătate teoretică şi prac dului, a măreţelor obiective şi programe
înaltă satisfacţie, profundă şii Cornel Pacoste, vice- pe ordinea de zi, luînd cu- tică pe care le cuprinde, prin modul ma dc dezvoltare intensivă a economiei na
mîndrie patriotică şi aleasă prim-ministru al guvernu vîntul reprezentanţi din gistral şi clarviziunea profund ştiinţifică ţionale şi realizare a unei noi calităţi a
recunoştinţă pentru reale lui, Titus Crudu, prim- toate ramurile şi domenii în care sînt fundamentate sarcinile majo muncii şi vieţii întregului popor, pentru
gerea mult stimatului nos vieepreşedintele consiliu le activităţii economice, re ce revin consiliilor oamenilor muncii, ridicarea necontenită a României socia
tru conducător, secretarul lui oamenilor muncii de la Congresul a aprobat sista clasei noastre muncitoare, oamenilor de liste, liberă, suverană şi independentă, pe
general al partidului, pre întreprinderea de utilaj rea discuţiilor. ştiinţă, tuturor făuritorilor dc bunuri ma culmile luminoase ale progresului, civili
şedintele Republicii, tova chimic „Griviţa Roşie" — teriale şi spirituale în actuala etapă de zaţiei şi bunăstării, pentru înfăptuirea vi
răşul Nicolae Ceauşescu, Bucureşti, Gheorghe Stoi (Continuare în pag. a 4-a) dezvoltare a societăţii româneşti, cuvân sului de aur — comunismul.
Cu sentimente de adîncă în vederea înlăturării ar
mândrie patriotică şi neţăr H O T Â R Î R E A melor nucleare, pentru sal
murită încredere în viito varea Europei, a întregii
rul socialist şi comunist al omeniri de la distrugere,
I patriei, cel de-al III-lea celui de-al III-lea Congres al oamenilor muncii pentru apărarea dreptului
Congres al oamenilor mun suprem al oamenilor la e-
cii dă o înaltă apreciere xistenţă liberă şi demnă,
con tr ibu ţ iei remar cabi le, din Republica Socialistă România cu privire ia reducerea la viaţă, la pace.
iniţiativelor şi demersuri în lumina aprecierii
lor stăruitoare ale tovară cu 5 la sută a armamentelor, efectivelor şi cheltuielilor profund realiste a secreta
şului Nicolae Ceauşescu, rului general al partidu
secretarul general al Parti lui, preşedintele Republi
dului Comunist Român, militare şi organizarea unui referendum cii, privind necesitatea tre
preşedintele Republicii So cerii, în cel mai scurt
cialiste România, pentru militează pentru înlătura tru împlinirea idealurilor ror popoarelor lumii, care înţelegerii internaţionale, timp, la măsuri concrete,
oprirea cursei înarmărilor, rea primejdiei nucleare, de înţelegere, colaborare ilustrează în modul cel mai marele forum al democra efective de dezarmare, prin
pentru înfăptuirea dezar pentru făurirea unei lumi şi prietenie între toate na elocvent consecvenţa ini ţiei muncitoreşti, revolu adoptarea de către unele
mării, în primul rînd a mai bune şi mai drepte pe ţiunile lumii, ca un mare ţiativelor şi eforturilor sale ţionare susţine şi aprobă state, inclusiv socialiste, a
dezarmării nucleare, pen planeta noastră, tovarăşul şi neobosit Erou al Păcii. pentru reluarea politicii cu deplină satisfacţie şi unor măsuri de reducere
tru apărarea dreptului su Nicolae Ceauşescu, iniţia Congresul dă cca mai de destindere, pentru asi înaltă mîndrie patriotică unilaterală a efectivelor,
prem cil oamenilor, al po torul şi promotorul politi înaltă apreciere magistra gurarea păcii, înţelegerii noua şi strălucita iniţiativă armamentelor şi cheltuieli
lei cuvântări rostită de to
poarelor la pace, la viaţă, cii externe a României so varăşul Nicolae Ceauşescu şi colaborării între toate de pace prin care tovară lor militare, cel de-al III-
la existenţă liberă şi dem cialiste, apărătorul dîrz şi şi îşi exprimă deplina a- naţiunile lumii. şul Nicolae Ceauşescu, de lea Congres al oamenilor
nă. neînfricat al dreptului sa deziune faţă de noile pro Dînd expresie voinţei la înalta tribună a Con muncii din România susţi
Prin acţiunile sale de cru al popoarelor la dez puneri de pace ale con nestrămutate a întregului gresului, adresează şefilor ne, în unanimitate, apelul
larg răsunet internaţional, voltare liberă şi indepen ducătorului partidului şi popor român de a-şi făuri de state şi guverne, oame adresat tuturor statelor din
pătrunse de cea mai înaltă dentă, la progres şi bună statului nostru, pătrunse cutezătoarele sale planuri nilor politici, tuturor po Europa de a trece la o re-
răspundere faţă de soarta stare, s-a impus în con de cea mai mare respon şi programe de dezvoltare
Umanităţii, prin consecven ştiinţa întregii omeniri ea sabilitate pentru destinele economico-socială, de a poarelor chemarea de a
acţiona, împreună cu toate
ţa şi tenacitatea cu care un strălucit luptător pen poporului român, ale tutu trăi într-o lume a păcii şi forţele iubitoare de' pace, (Continuare in pag. a 4-a)