Page 22 - Drumul_socialismului_1986_09
P. 22
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
Oamenii muncii hunedoreni au primit cu
CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA
* Tele
puternic entuziasm şi angajare, cu bucurie • »
IN SPIRITUL SARCINILOR CUPRINSE ÎN CUVÎNŢAREA TOVARĂŞULUI 7 SK1
DIJ1
realegerea tovarăşului Nicolae Oeauşescu NICOLAE CEAUŞESCU LA CONSFĂTUIREA CU ACTIVUL DE PARTID 11,30 Telex
11.35 Lume;
în înalta funcţie de preşedinte SI DE STAT DIN AGRICULTURĂ fini <
motoc
„Vizit
12,40 Din c
lui ro
al Consiliului National ai Oamenilor Muncii Măsura reală a hărniciei legumicultorilor Mu zic
J 13.00 Al hun
(părţi
cantităţile de produse livrate 14,15 Sepiei
ALĂTURI, CU GÎNDUL SI CU FAPTA, «aria
— Pînă acum legumicul tăţilor de creştere a pro în vederea obţinerii unor Imagi
DE MINERUL DE ONOARE AL TĂRII torii din fermele A.K.S.C.IT. ducţiei la hectar la toate randamente maxime la <lan.su
Deva au livrat la fondul culturile. Ca argument al fiecare cultură. Şeful fer 14,45 Cetăţi
Avem şi noi, cei ce mun au trecut din acest prim an înlăturarea grabnică a tutu dc stat şi la fondul de hărniciei şi priceperii stă mei aprecia şi sprijinul lor)
cim la Mina Ghelari, din al cincinalului 1986—1990 : ror neajunsurilor, calea si autoaprovizionare terito faptul că la cultura de substanţial primit din par HT,00 TClCji
cadrul întreprinderii miniere depăşirea sarcinilor de pro gură spre îndeplinirea exem rială peste 4 000 tone le tomate, de pildă, faţă dc o tea Comitetului municipal 19.20 Ţara
lor),
Hunedoara, ortaci care ne-au ducţie cu 5 740 tone mine plară a mobilizatoarelor sar gume. Această cantitate re producţie planificată de 19 de partid Deva, îndeosebi stanţa
reprezentat la marele forum reu de fier, a randamentelor cini ce ne revin din istori prezintă — ne spunea di tone la hectar, s-au reali cu forţă de muncă în partid
al democraţiei muncitoreşti în abataje cu 3,6 la sută şi cele documente ale celui de rectorul'unităţii, ing. Radu zat, pînă acum, aproape perioadele de vîrf, când 10,40 Cîntar
revoluţionare din România. pe total mină cu 6,2 la sută, al XIII-lea Congres al parti Bolog — mai mult dc 50 la 30 de tone, cstimîndu-se ca s-a remarcat participarea (color
Au dus cu ei, ca mandat de îndeplinirea indicatorului pro dului. sută din prevederile pla recolta medie să depăşeas l u c r ă t o r i l o r de la 20.20 Film ;
„Tovc
onoare, expresia celor mai ductivitatea muncii în pro Garanţia deplină a viitoa nului anual. Estimăm ca că 40 de tone la hectar. I.C.I.T.P.L.C.I.M., T.R,E„ chestr
alese sentimente de dra cent de 102,06 la sută. relor împliniri ne este confe şi în acest an să livrăm De asemenea, la ardei se Direcţia judeţeană de poştă a slut
goste şi preţuire ce le nu Ne-au emoţionat profund rită de actul prin care re suplimentar cel puţin 1 000 va ajunge la circa 20 de şi telecomunicaţii, coope «are
trim cu- toţii faţă de condu aprecierile elogioase pe ca prezentanţii oamenilor mun tone legume, cu o contri-. tone la hectar, ' recolte rativele „Progresul" si 21.35 Mama
C.'oncu
cătorul iubit al partidului şi re t o v a r ă ş u l Nicolae cii la Congresul al lll-lea au buţic meritorie la realiză bune fiind prevăzute şi la „Mureşul", B.J.A.T.M., de ci
al ţării, tovarăşul Nicolae Ceauşescu le-a făcut în cu rile de pînă acum înscriin- celelalte culturi. Aici sînt LP.I.C.C.F. şi al unor şcoli li retar
Ccauşescu, dorinţa noastră prinsul magistralei cuvîntări dat expresie dorinţei unani du-se toate fermele. Acum permanentizate formaţii’ de din municipiu. uşa) ar;
Select
fierbinte de a fi reales în la deschiderea lucrărilor me a celor ce muncesc în ne aflăm într-o perioadă legumicultori cu expe Aflat în cîmp să preia 21.50 Teleju
inalta funcţie de preşedinte Congresului al III-lea al oa întreaga Românie - de a-l dc vîrf de lucrări, în rienţă, detaşîndu-se cclc un transport de produse
al Consiliului Naţional al avea în continuare în frun priiri-planul preocupărilor concluse de Petru Ciorbă şi pentru Valea Jiului, şo LUNI, X
Oamenilor Muncii, garanţie menilor muncii la adresa re te, ca preşedinte al Consiliu situîndu-se recoltarea şi Petru Sana. Cu multă în- ferul Ioan Văraru. de la 20.00 Teleju
a îndeplinirii şi în această zultatelor şi activităţii desfă lui Naţional al Oamenilor valorificarea produselor — demînarc lucrează Vasilc I.T.A. Deva. îşi exprima 20.20 Ori zoi
nouă etapă, calitativ supe şurate de cei ce muncesc în Muncii pe .cel mai destoinic ne preciza interlocutorul. Mureşan. Gheorghe, Trina, nemulţumirea pentru fap Vtiinfi
rioară, a generoaselor pro industrie, investiţii, transpor muncitor al ţării, pe harni Zilnic strîngem şi valori Ana şi Ion Solbmon. Du tul că nu există suficiente 20.35 Tczau
turi, circulaţia mărfurilor şi lor) :
grame de dezvoltare econo- finanţe în cincinalul 1981 — cul bărbat care şi-a închi ficăm peste 100 tone pro mitru si Grigore Boboi, ambalaje, iar o parte din * Fortul
mico-socială a patriei, do 1985 şi în perioada care a nat întreaga viaţă şi muncă duse : tomate, ardei, vine Dumitru şi Gheorghe Feier. acestea sînt deteriorate, * cinice
creştere a bunăstării şi feri revoluţionară binelui şi feri te, fasole şi altele. In pa Ion Zele. Maria şi Gheor ceea ce creează greutăţi
cirii întregului nostru popor. trecut din acest prim an al cirii poporului, prosperităţii ralel, pregătim baze te ghe Oros. Alături de ci se la manipulare şi pierdere 20,5\. omii
Totodată, ca răspuns concret celui de-al 8-lea plan cinci necontenite a patriei, tova meinice recoltei viitoare, aflau cei trei copii — de timp la transportul o- lor) :
la îndemnurile şi orientările, nal. în acelaşi timp, în vi răşul Nicolae Ceauşescu. avînd însămînţate 25 dc ha Petru. Ghiţă şi Vnsile Cior perativ al produselor. Dacă sului*
formulate în repetate rînduri brantele chemări adresate cu spanac, la care se vor bă —, împreună cu mama s-ar face mai multă ordine după
Barba
de către Minerul de Onoare clasei muncitoare din ţara COSTACHE TRIFAN, adăuga alto 20 de ha cu lor, Irina. De cum sc face si în această privinţă . ar fi Bradfo
al ţării, ortacii noştri au noastră, în orientările de o miner, şef de brigadă ceapă verde şi salată. De ziuă şi pînă se lasă întu atît în folosul' producăto studio
raportat succesele obţinute de deosebită claritate cuprinse la Mina Ghelari, asemenea, pe suprafaţa a- nericul ei sînt în cîmp, rilor de legume, cât şi al Premi
i;piso<
oamenii muncii de la Mina în cuvîntare, avem jalonat întreprinderea minieră menajată se continuă iri unii reuşind să adune chiar consumatorilor. 21.50 Teleji
Ghelari în cele gpt luni care drumul , cgre ne va permite Hunedoara garea culturilor. şi peste o tonă de roşii O activitate rodnică sc 22.00 Indii*
Zilnic, în toate fermele pc zi. Laude merită şi desfăşoară şi în fermele i ului
GENEROS ÎNDEMN LA ACŢIUNE REVOLUŢIONARĂ se lucrează cu forţe sporite. tractoriştii Francisc Bozo conduse de ing. Nistor
Da ferma nr. 2. condusă şi Gheorghe, Nica, care Giura Dorin, Goorgeta
în consens cu întregul po şul Nicolae Ceauşescu, con bine că nimic din toate a- dc ing. Ioan Făgădaru. se execută cu multă răspun Vlad, Mircea Cristea. pre
por, siderurgiştii hunedoreni duce destinele ţării şi ale cestea nu ar fi existat fără acţionează pe un front larg, dere. la un înalt nivel ca cum şi la cele două ferme ItAP
au primit cu puternic entu poporului din mijlocul căruia muncă asiduă, fără fapta în spirit de ordine şi dis litativ, toate lucrările. A- de solarii ale asociaţiei.
ziasm şi satisfacţie deplină s-a ridicat ca stegar al luptei revoluţionară la care ne-a ciplină. Referindu-se la semenea lor. economistul Grija faţă de soarta cul
realegerea tovarăşului Nicolae noastre pentru progres, feri îndemnat, în timpul fiecărei modul cum se transpun în Alexandru Căndroi şi • lu turilor, dc respectarea den BUCURI*
Ceauşescu, cel mai iubit fiu cire şi bunăstare. vizite de lucru în combinat, viaţă cerinţele noii revolu crătorii permanciîţi ai fer sităţilor şi de aplicarea cu lualitatca
al naţiunii, în înalta funcţie Urrnînd acest drum glorios iubitul nostru conducător. ţii agrare formulate de se mei Florin Dayid. Delia rigurozitate a tehnologii * Radioju
presei ; 8,i
de preşedinte al Consiliului de transformări revoluţiona Confirmate de practică, in cretarul general al parti Gîmpeanu, Violeta Hodosiu lor dă certitudinea că lu nul satelo
Naţional al Oamenilor Mun re, siderurgia românească a dicaţiile şi orientările formu dului, tovarăşul Nicolae r şi Monica Junie depun crătorii din cadrul asocia duminical
cii. In acelaşi timp ei dau cunoscut importante creşteri late de secretarul general Ccauşescu, şeful fermei ne strădanii ca rezultatele să ţiei, îşi îndeplinesc cu pentru toi
jurnal;
13
cea mai înaltă apreciere ma cantitative şi calitative ale al partidului au însemnat tot spunea că in centrul preo fie cit mai bune. Retri cinste sarcinile de pro /inul temi
gistralei cuvîntări rostite de producţiei. O demonstrează atîţia noi paşi spre calitate cupărilor 1 egurn i cultori lor buirea muncii în acord ducţie si angajamentul a- da veselă
secretarul general al parti din plin şi noua ipostază a şi eficienţă sporită în mun a stat şi stă în continuare global reprezintă un factor sumat in întrecerea socia alese din
Revista
m
dului la Congresul al lll-lea Oţelăriei Siemens-Martin nr. ca noastră, lată de ce acum, valorificarea cit mai efi decisiv pentru stimularea listă. 1.0,00 Bu
al oamenilor muncii — stră 1, din Combinatul siderurgic in aceste momente de pu cientă a tuturor posibili eforturilor legumicultorilor NICOLAE TIRCOB 16,05 Vâri
lucită sinteză a drumului de Hunedoara. Cea mai veche ternică vibraţie patriotică, 17
S. Illv.,
împliniri pe care România oţelărie din „Cetatea de foc" revoluţionară, de puternic Atins cui
socialistă l-a parcurs, prin include în procesul de ela entuziasm, generate de re dio jurnal;
munca neobosită a oamenilor borare a şarjelor, cu fiecare alegerea tovarăşului Nicolae te ; 20,20
drumul al
săi, în anii cincinalului 1981'— an care trece, noi şi noi Ceauşescu în înalta funcţie Ioana eră
1985 şi in perioada care a mărci de oţeluri cu caracte de preşedinte al Consiliului iteul mel<
trecut din acest prim an al ristici tehnice dintre cele mai Naţional al Oamenilor Mun dio jurnal
mic spori
celui de-al 8-lea plan cin pretenţioase. Remarcabil este cii, ne angajăm să sporim citate ;
cinal, care ne-a umplut ini faptul că, în cele opt luni neîncetat producţia de oţel, poetic ;
mile de bucurie. Am avut din anul în curs, în condi să-i sporim faima în lume. muzicală
Buletin <1
viu în faţă impresionantul ţiile permanentei înnoiri a Avîndu-I în frunte pe cel mai
tablou al dezvoltării econo calităţii producţiei am reu iubit fiu al naţiunii noastre,
mice a ţării în această pe şit obţinerea suplimentară avem -garanţia sigură a în
rioadă integrată armonios sarcinilor de plan a peste deplinirii în continuare a mă
în anii de prefaceri înnoi 3 000 tone oţel. reţelor obiective prefigurate Ml
toare, fără precedent în Oţelurile aliate şi înalt a- de istoricele hotărîri ale
multimilenara noastră istorie, liate obţinute aici sînt soli celui de-al XI11 - lea Congres DEVA :
pe care cu aleasă cinstire, citate de ramurile de vîrf ale al partidului, a mersului ne Marea N<
şi recunoştinţă îi numim „E- economiei româneşti, sînt abătut al României spre co I-II (Fati
poca Nicolae Ceauşescu". utilizate la construirea cen rn unism. cliştli dii
(A r t a);
Rezultatele bune obţinute au tralelor atomoelectrice, în Aplauze,
demonstrat încă o dată jus aeronautică, în construcţiile SIMION STOICA, dern —
teţea deplină a politicii parti do maşini, la fabricarea in prini-topitor la O.S.M. 1, hican
întunecai
dului nostru, clarviziunea şi strumentelor chirurgicale şi Combinatul siderurgic Toamna
măiestria cu care primul sapelor de foraj la mare Hunedoara PETROŞz
dintre comuniştii ţării, eroul adîncime etc. Noi, oţelarii petrolul
ring);
între eroii neamului, tovară Hunedoarei, ştim cel mai (7 Nolcil
fără gra
Organizarea muncii lasă în continuare de dorit PENI : 1
Sam —
A.L'.S.C.H. Deva, ferma tural);
patrulea
Revenim la nota intitu din cele 65 planificate. Co la... cartofi. în plus, o nr. 2. Sc acţionează cu for barcader
lată „La voia întîmplării", operatorii nu- sînt supra parte din trifoi nu este ţe sporite la recoltarea Şi LONEA:
publicată în ziarul nostru vegheaţi la recoltat, din încă recoltat. Menţionăm valorificarea tomatelor. şl ardeii
nr. 8 950, din 2 septembrie care cauză mai rămîn car că aici nu a început nici PETRII./
bătrîneţe
a.c., în care era criticată tofi neadunaţi, iar sortarea recoltatul porumbului. ANINOA
conducerea C.A.P. Pui pen nu se face în mod cores Aşteptăm un răspuns Papei re
punzător. Tot la brigada concret din partea condu URICAN
tru slaba organizare a linia înt.
muncii în campania agri din Băieşti, seara, la locul cerii C.A.P. privind mă (Retezat)
de depozitare a recoltei s-a
Mărin
colă de toamnă. în conti constatat o slabă organiza surile ce le va întreprinde roşie); n
nuare, aici, se constată o re a activităţii, o parte pentru înlăturarea deficien Evadare;
ţelor semnalate.
l l A
seric de neajunsuri ce gre din cartofi fiind striviţi sub { ANUNŢ O nebună Ş
vează asupra bunei desfă roţile mijloacelor de trans D asemenea, este nece- IMPORTANT sentimer
şurări a lucrărilor de se port. Neglijenţele la recol sai ; şi comitetul comu GEOAGl
mai
ne
zon. Cadrele de conducere tat se manifestă ţ:e fondul nal de partid, împreună j. Studenţii şi elevii ca- I cultură) ■
din unitate se deplasează unei slabe preocupări, a cu Consiliul popular comu 1 re sînt înscrişi în unită- ' bunic, a
nal Pui, să intervină ener
de la un loc la altul, fără dezinteresului conducerii gic în vederea impulsionă ' ţile de învăţământ din g BRAZI :
rate :
să ia însă măsuri pentru C.A.P. faţă de soarta re rii ritmului lucrărilor de | municipiul Cluj-Napoca * poliţistul <
în lăturarea neajunsurilor. coltei. Numai aşa se ex v să se prezinte la sediile I tură); i
Astfel, pînă ieri, deşi uni plică de ce şi acum pe sezon, pentru întărirea spi j| acestora în ziua de joi, ", prea
(Mureşu
tatea dispune de trei ma câmp se mai află mari ritului de ordine şi disci 5 11 septembrie, pînă la i şagul (l
şini dc recoltat cartofi, pro cantităţi de furaje netrans plina la toţi factorii răs ţi ora 10,30. LARI: 1
ducţia nu a fost strînsu portate, „motivîndu-se" că punzători de soarta pro CllUS fit
decît de pe 22 de hectare forţele sînt concentrate ducţiei agricole.