Page 23 - Drumul_socialismului_1986_09

8 961 9 DUMINICĂ, 7 SEPTEMBRIE 1986 Pag. 3

Mircea ce\ Mare — I • La începutul acestei
IUNE \ Obsesia iui Columb sa şansă a stat în inter­ săptămîni, elevul Florian
sectarea acestui destin cu
în izvoare de arhivă \ acela al Isabelei — me­ Bărbulescu, din clasa a
11l-a la Liceul pedagogic
\ morabil interpretată de Deva, a fost operat de
A, Acest Cristofor Columb — tate adversarii săi. Nu Faye Dunaway — această apendicită. A doua zi,
Jiîii: care şi-a aflat interpretul meschinii, nu invidioşii, --nu regină mîndră şi tandră,
deşi sînt în vacanţă, l-au
ideal în profesorul englez, obscurantista fanatici — lucidă dar nu lipsită de un vizitat la spital, cu bu­
s necunoscut pînâ acum, Ga-
lor (par- aceştia nu intră în discu­ salutar grăunte de nebu­ cheţele de flori şi jucă­
Telefil- briel Byrne — acest Columb, ţie - ci adversarii de bună-
;liioztlan: \ deci, a fost obsedatul de nie, care, înainte de a se rii, mai mulţi colegi şi
(color) o viaţă al unei singure credinţă ; aceia care nu stinge, îl cheamă pe Co­ prieteni - toţi de la a-
CÎIltCCU- \ negau sfericitatea Pămîn- lumb spre a-i revela ceea ceeaşi şcoală. Un gest
c: (color) idei. Navigator prin voca­
ularâ \ ţie, nutrind nostalgia per­ tului, dar susţineau, pe ce încă, se pare el nu în­ frumos, emoţionant, pe
linical f petuă a nemărginirilor, me- bună dreptate, că nu se ţelesese deplin : că titlurile care Florian nu-l va uita
or) ditind asupra drumurilor de putea ajunge în India prin de amiral şi vicerege pe niciodată. Bravo, copii !
în lîul- \ apă vegheate de stele, al­ care le rivnise nu însem­ Nota 10 la purtare • La
> \ Livezeni a fost dată în
ntece cătuind hărţi căutate de nau nimic, erau nişte.lu­ folosinţă o staţie de pro­
I corăbierii timpului, el a cruri derizorii în compara­
ului (c*o- ajuns sedusul ideii fasci­ ţie cu amănuntul esenţial ducere a asfaltului, cu o
ţ nante şi răscolitoare ds is­ capacitate de circa 30
\ torie, anume aceea că în şi epocal că descoperise tone pe oră. Deci, mai
il/.L (eo­ vest pur şi simplu din cau­ o cale care deschidea o- multă materie primă ne­
ni Con­ \ India se poate ajunge şi za distanţei enorme ; nici menirii o nouă vîrstă. Ma­ cesară reparaţiei şosele­
tul 05 al navigind spre vest. Pînă rele, nepreţuitul merit al
\ o corabie nu putea cu­ lor din zonă • Unitatea
aici nimic neobişnuit, de Isabelei a fost acela de a de frizerie amplasată lin­
mâniei \ vreme ce atitea şi atîtea prinde proviziile necesare fi intuit forţa şi valoarea gă restaurantul „Transil­
\ dintre marile descoperiri şi unui asemenea drum, ceea gîndirii libere. •
(color): ce însemna că, dincolo de vania", din Deva, a Coo­
unei or- \ invenţii ale omenirii sînt Prin destinul lui Columb, perativei „Mureşul", a fost
Producţie consecinţe ale unor ase­ o anumită depărtare, chiar serialul acesta abia înche­ renovată şi igienizată, o
or l»u I -
\ menea obsesii de o viaţă. şi întoarcerea devenea iat a vorbit despre însăşi ferind în prezent servicii
1
(color) Ciudăţenia stă însă în faip- imposibilă. Şi, ţinînd seama condiţia umană din toate de calitate © La Oficiul
naţional s tul că obsedatul navigator de capacitatea corăbiilor timpurile. Cu execuţia sa stării civile al Consiliului
iiuer- de atunci, aveau dreptate : popular municipal Petro­
m uzi ca \ a învins altfel decît îşi ima­ impecabilă, de !a distri­
îuncascu. t 1 ginase, adică nu aruneîn- dacă nu exista bariera buţie, veritabilă constelaţie şani, a fost înregistrată
du-şi ancora la ţărmul Americilor cu insulele din actoricească, pînă la mu­ I cea de a 250-a căsătorie
Indiei, ci descoperind o largul lor, Columb ar- fi zica - în limitele genului,
Mimii: l Lume Nouă. Ciudăţenia fost pierdut. Izbînda lui magnifică — a lui Riz Or-
\ mai stă şi in aceea că el se datoreşte unei erori de tolani, el merită aşezat E C R A N
linico- a învins cu răbdare, cu apreciere : îşi imagina glo­ printre preţioasele noastre
olor) t încredere, cu încăpăţînare, bul pămîntesc mult mai teleamintiri, alături de
cu un superb orgoliu, cu mic ** decît e în realitate. Forsyte Saga, de Linia de Io inceputul anului • i
imam \ părul aibindu-i prin ani, dar Oricum însă', măreţia des­ maritimă Onedin, de Leo- Tînăra artistă amatoare I
intirii avînd dreptate numai pînă tinului său stă în credinţa nardo da Vinci si Verdi. Olga Steţi, din Petroşani, \
\ c of|a la un punct. Dincolo de pe care omul a avut-o în a deschis — la „Muzeul I
s acest punct aveau drep­ puterea minţii lui. Iar marea RADU CIOBANU mineritului" din oraş - 1
tOFw .CO- 0 nouă expoziţie perso- |
ll succe- \
rani/are nală de pictură, după ■
mau tic cele din 1984 şi 1985, I
ylor vernisate de ea tot la ‘
Dciucţie a Un document de danie
engleze. „Muzeul mineritului" • i
i tara. Magazinul universal din '
„VENEŢIA
pentru Mănăstirea Cozia ORIENTULUI" Ţebea işi iniîmpină cum- !
părătorii afumat, murdar, ]
urogra- Mulţi călători au supra­ în neorînd'. Vinzăto- '
Mare diplomat, iscusit motive geometrice şi flo­ numit llaagUokul — „Vene­ rul Gheorgne lemneak |
conducător do oşti. Mircea rale. Toate acestea sînt ţia Orientului". In bună zicea că u... . / o l , ae .
cel Mare a fost şi un dovada nivelului la care măsură, această denumire cînd lucreu.ui aici, ma- I
se
i
capitalei
şi
foarte „bun hospodar" a ajuns arta sculpturii tliailandcze. potriveşte Intr-adevăr, gazinul n-a văzut cum a- ,
după cum il apreciază un în epoca lui Mircea cel solul oraşului suferă de rată varul. Ar fi cazul să j
istoriograf al epocii. Pe Mare. Se mai găsesc la mai multă vreme un pro­
bună dreptate, viaţa eco­ mănăstirea Cozia eîtcva ces de scufundare lentă. 1 se pregătească o... spo- I
7,00 Ac- Nivelul său a coborît, po­ iălă pe cinste. Mag.azi- !
e minute nomică a ţării în vremea pisanii care dau date pri­ trivit măsurătorilor efec­ nului, fireşte ! • Zilele |
Revista sa a cunoscut o adevă­ vind construcţia mă­ tuate de specialişti, eu
omagazi- rată înflorire,, dar în e- năstirii, dar ce atrage pînâ la zece centimetri pe trecute a venit la redacţie ■
Magazin gală măsură a fost un este mormîntul cehii care an. Un raport guverna­ pensionarul Axente Şte- j
De toate mental arată că, în caz că fănescu, din comuna Ba- -
0 Ratlio- maro preţuitor al cultu­ a fost marele Mircea. nu vor fi luate măsurile
iliomaga- rii. Construcţiile militare Sarcofagul săpat în pia­ adecvate, oraşul va coborî ru. Ne-a adus, intr-o co- '
14.00 Un- realizate în vremea sa tră. după moda apuseană cu circa doi metri înainte livie improvizată, din car- |
Pagini de sl'îrşitul mileniului nos­ ton, un porumbel-voiajor .
:te; 15,00 sînt o dovadă a gradului a secolelor al Xlî-lea si tru. Raportul are la bază (pui), care „aterizase" I
uşoare ; ridicat al măiestriei meş­ al XV-lea, este acoperit un studiu elaborat de In­
de ştiri ; terilor încurajaţi de dom­ cu o piatră dc mormînt. stitutul asiatic de tehno­ flămînd, obosit şi dezo- ,
olclorice; Ctitoriei sale, care avea logic, cu sediul la Bang- rientat din misiunea sa i
V0 nie. în acelaşi timp, kolc. în capitolul rezervat de zbor, in ograda omu- I
«; ,15 Mircea a încurajat con­ să devină şi locul mor­ concluziilor, studiul preci­
20,0», Ka- struirea unor mănăstiri, mântului său, Mircea i-a zează că oraşul şi provin­ lui. „Am venit cu o oca- '
Publicita- cia învecinată, Sainut Pra- zie, pentru că nu vreau |
îtecul pe adevărate opere de artă, acordat multe moşii şi karn, constituie „zone cri­ să se prăpădească a- 1
artistice. caro incintă şi astăzi sate, după obiceiul vremii. tice".
>1,00 Tur- ochiul. Documentul pe care îl ceastă vietate înţeleaptă" j
22.00 Ra- Dintre ctitoriile lui prezentăm este o astfel — s-a exprimat Axente ,
Pauora- Ştefănescu. în scurt timp I
30 Publi- Mircea so detaşează cea de danie. Mircea, vo­ O ORIGINALA a sosit şi secretarul Aso- \
Moment de la Cozia. lăcaş unde ievodul Ţării Româneşti, CARTE DE TELEFON...
Nocturna se află şi astăzi mormîn- dăruieşte mănăstirii Nucet ciaţiei columbofile din i
1 — 21,00 ...a fost întocmită de Deva, subinginerul loan I
tul marelui voievod. Este (aşa s-a mai numit mă­ oficiul poştal din Insulele
situată pe valea Oltului năstirea Cozia) mai .multe Bermunde. Despre ce este Ispas. I l-am predat pe '
între munţi înalţi, pe un bălţi la Dunăre şi porun­ vorba ? Alături de numele „micul sportiv", care este |
tăpşan lat. cu ferestrele ceşte slujbaşilor săi să de familie ale din abonaţilor, înregistrat cu nr. 105312 '
telefonic
ghidul
arhi­
k chiliilor care dau spre respecte drepturile mă­ pelagul atlantic indică şi - R.S.R. - 1986. Păguba- ]
apa Oltului. Exteriorul năstirii. Astfel de danii diverse... porecle. Aceasta şui il poate ridica de la ■
bisericii este realizat prin a mai primit mănăstirea mai ales în cazul abona­ Asociaţia columbolilă din i
acelaşi
mturi la alternanţă între cărămida atit dc la domn, cît şi de ţilor care a au putea fi nume, Deva © La mai multe Io- I
mai
pentru
— seriile aparentă şi mortar apoi la unii boieri din jurul lesne deosebiţi. Aşa se face curi de muncă din ca- J
loutraban- chenarele ferestrelor rea­ domnului. Beneficiind-de’ că, în dreptul numelui drul secţiei a Il-a mase |
:a Lucia plastice, de la I.C. Orăş- J
[EDO AHA: lizate din piatră neagră. întinse moşii şi alte pri­ Smith, de exemplu, în car­
ze (Mo- Aceste chenare au orna­ vilegii, mănăstirile din tea dc telefon cu pricina tie, producţia realizată, |
timul mo­ mente în formă de aco­ timpul lui Mircea,'cît şi se poate citi : Smith- de multe ori peste cea .
li — li) ; Uungtmlil ,Smith-NorocosiU, planificată, este rezulta- j
(Flacăra) , ladă, cu vulturul cu cele de mai tîrziu âu Smitli-Tlmidul. şi mulţi
lor (Arta); două capete (stema Ţării avut un rol important în alţi Smith, deosebiţi prin tul eforturilor şi hărniciei ,
Pruncul, Româneşti) deasupra - fe­ . viaţa economică şi cul­ anumite particularităţi, mal Noul pătrunde tot mai mu It şi in arhitectura comune­ unor lucrători ai aceloraşi I
ilcnil (Pa- mult sau mai puţin măgu­ lor noastre, înfrumuseţîndu-le. In imagine, centrul civic al familii. Citeva exemple de J
i depăşire restrelor. în sfîr.şit o turală a epocii. litoare. De la Smith, la...
Prieteni bogată ornamentaţie cu Prof. MIHAI CERGHEDEAN Smith. comunei Dobra. familii fruntaşe: Gavrilă i
irca); LU- Magdău şi fiul său Mi- I
raeu vecin
I-II (Cul- hai, Josin şi Raveca Si-
:an : ai bişan şi fiica lor Mihae-
lingă dc- O VINI) Tnunus 17 M. Simc- ® PIERDUT adeverinţă nr. mai aud, iar dragostea cu ca­ la, Simina şi Gabriela
iceafărul> ; ria, Cucului, 10, telefon 60G79, 8858 şi dovadă nr. 58UG, elibe­ re ne înconjura este de neîn­ © CU profundă durere,
ctul, au: _j Gycngc. (12550) rate de C.C.A.I.C. Orăştie, la locuit. Familia. (12598) prietenii şi cunoscuţii a- Marian, Elena şi Olga
(Minerul) ; © VIND Dacia 1300. Deva, 1 august 198G, pe numele Co- • CU aceeaşi nemărginită nuiiţu încetarea din viaţă Turdăşan, Ernest şi Dorel
creţe fără telefon 13080, zilnic. (12578) dreanu Iosif, din Renghct. Le durere amintim împlinirea a 3 a scriitorului
incitore.se); © VIND boxe R.F.T. 50 W. declar nule. (12G05) ani de cînd LASLAU MART A NICUŢA TÂNASE Florian, Nicolae şi Nico-
In numele Ilermann Gerahl, Deva, bule­ ne-a părăsit pentru totdeauna. Ininormuitarcn', în Bucu­ lae II Ducoi • Concursul
incitore.se); vardul Decebal, bloc R, scara Familia Albert. (12595) reşti. profesional dotat cu
, cei din ANIVERSARE E, apartament Gl, orele 18— COMEMORĂRI • FAMILIA îndurerată n-
crille I-II 20. (1258G) ttuttţă că se împlinesc cinci „Trofeul minerului", des­
IAD: Nea © VIND Dacia 1300. Hune­ © AZI so împlinesc cinei ani săptămîni de la dispariţia © FAMILIA Ivan loan I făşurat la Petroşani, la
ir (Steaua © CU prilejul zilei de’ naş­ doara, telefon 1G905. (9/7259) de la trecerea în lumea veş­ prematură a celui care a fost este alături de familia care au participat repre­
[ABARZA t tere urâm dragului nostru fiu, nicei tăceri a dragului nostru GKOŞAN PETRU (PIKICU). Tomoaic Petru la încer­
i n e r u l ) ; Pâcurarîu loan cătălin Adrian, ÎNCHIRIERE POPA ALEXANDRU. (1/7201) carea grea pricinuită (Ie zentanţi din întreprinderi­
î: Pădurea multă sănătate şi „Ca mulţi Soţia, fiicele, nepoatele, gi­ încetarea din viaţă a dra­ le miniere ale Văii Jiu­
ia); Vară ani i“. (12601) 9 l’RIMESC elev în gazda. nerii, fratele, rudele îl vor păs­ gei lor lui, şi-a desemnat câştigă­
(Placăra): tra mereu în sufletele lor. DECESE VIORICA.
: Sper să Deva (piaţă), telefon 13081, fa­ (1222G) Sincere condoleanţe în­ torii. in ordinea locurilor
milia Gropcanu. (12G03)
(Casa do VINZĂRI © CU acelaşi dor nestins, tregii familii. (12G02) ocupate, ei sînt: Ion Dra-
l'EG : Aşa păstrăm în suflet tristeţe la
ot (Dacia); PIERDERI împlinirea unui an de ui tre­ © SOţ’IA Elconora a- goş (I.M. Vulcan), Vasile
nîinllo cu- 9 VIND apartament două cerea în nefiinţă a iubitului luinţă cu adîncă durere 9 COLEGII de la Pintoa (I.M. Lonea), Emil
după
f : Super- camere, cărămidă (boxă), preţ ® PIERDUT legitimaţie de nostru soţ, tată şl bunic, ma­ încetarea din viaţă, a eelui I.C.R.T.I. Deva sînt ală­
o
suferinţă
lungă
sa do cul- convenabil sau schimb cu serviciu, pe numele Zărnescu ior (r) TRICU S1MION, lăsînd turi do Igreţ Snlvina, la Marinescu (I. M. Dilja),
IA t Din casă (prefer şoiinuş, Sîntu- GUcorghe, eliberată de E.M. durere şi lacrimi în căminul ce a fost SAVU AUREI., greaua încercare pricinui­ Gheorghe Cosma (I. M.
dragoste halm, Cristur, ’ Slmeria). Deva, Certej. O declar nulă. (1259G) părăsit. (29/7211) de G7 ani. Inmormîutn- tă de încetarea din viaţă
(A : Rămă- telefon 22925. (12G00) @ PIERDUT legitimaţie de 9 ADUNAM trăirile de-o rea azi, 7 septembrie, a fiului ei Lonea) şi Aurel Boancă
1); GHK- • VIND casă (grădină). serviciu, pe numele Gâldean viaţă intr-un pios omagiu a- CALIN — student. (I.M. Aninoasa).
ora 15, cimitirul Caiu-
i] Iul Bn- Cliergheş, comuna Cîrjiţi. De­ Sabina, eliberată de întreprin­ dus regretatei noastre mame găreni, Deva. (12597) (12001)
). va, telefon 1SG28, duminica. derea „Vidra" orăştie. O de­ CLARA ENESCU, la un an de
(12599) clar nulă. (1/72G0) cînd glasul şl paşii el nu se