Page 31 - Drumul_socialismului_1986_09
P. 31
NR. 8 963 ® MIERCURI, 10 SEPTEMBRIE 1986 Pag. 3
Coordonare atentă, permanentă In prim-plan - realizarea ritmică, integrală a sarcinilor de producţie
E53HBB3HEB
riZfUNE
a activităţii educaţionale (Urmare din pag. 1) gresului al III-îea al oa dier Iulian Doţa. Orientă Nicolao Ceauşescu, sccrc-
Hotărîr.ea specială a Con
rile date ia congres sînt
[lill menilor muncii privind programe clare de acţiune tarul general al partidului,
:atea In e- era bine, că ne vom de că omul este autorul prin
Coniuna Zain, consti ţenii întreabă, specialiştii păşi ritmic planul — ară r e a l e g e r e a tovarăşu pentru noi, iar dovada an cipal al tuturor realizări
ituim hoturî- tuită din 13 aşezări săteşti, răspund", Tribuna ideilor, ta maistrul minier Con lui Nicolae Ceauşescu în gajării pentru materializa lor, oricît de evoluată ar
ngrc^alui al colocvii de istorie, dezba stantin Sicoc, preşedintele înalta funcţie de preşedin rea lor o constituie reali
al oamenilor solicită o coordonare aten fi tehnica, oricît de mo
r tă. permanentă a activită teri, expuneri ş.a. Comitetului sindicatului de te al Consiliului Naţional zările bune pe care le ob derne ar fi utilajele. A-
nnul de pa<’<ţ ţii educaţionale desfăşura Este elocvent modul , în la Sectorul minier Deva. al Oamenilor Muncii, tre ţinem în producţie". ceasta presupune însă per
ilor noastre Folosind metode de ex când de îndată la materia
Versuri •>» te de către aşezămintele care evenimentul politic Aşa cum aveam să a- fecţionarea continuă a pre
culturale, sarcină co revi este situat în centrul ac ploatare de mare randa lizarea preţioaselor indica flăm, să constatăm în tim gătirii profesionale a ca
t Tv. Kmisi u- ne consiliului de conduce tivităţii cultural-cducative ment şi mijloace tehnice ţii date de conducătorul pul documentării, în toate drelor. ordine şi discipli
dezbateri po- şi artistice. Anul 198G, bo moderne, am reuşit să a- partidului şi statului refe nă. dăruire şi responsabi
eologiee. re al căminului cultural sectoarele şi brigăzile se
enţele noii de centru. Spre realizarea gat în evenimente de im tingem un indice de me ritor la modalităţile ele dă aceeaşi atenţie majoră litate — atribute pe care
i agrare acestui obiectiv şi-a în portanţă majoră din viaţa canizare a lucrărilor do 94 acţiune vizînd perfecţiona documentelor adoptate dc organul colectiv de condu
orial. ,,răpi- partidului şi poporului nos la sută, ne depăşim con rea autoconducerii şi auto- cere al Minei Deva se
racaşse" (co dreptat atenţia şi consiliul congres, în p,rim-plan si-
lţi mul episod comunal do educaţie poli tru, a prilejuit organiza stant prevederile producti gestiunii muncitoreşti, mo- tuîndu-sc, aşa cum a in străduieşte să le imprime
iar. tică şi cultură socialistă. rea unor manifestări de vităţii muncii, ajungînd la bilizarea în producţie pen dicat expres tovarăşul continuu în conştiinţa oa
rea progra „Am urmărit în acest sens, dicate împlinirii a G5 de 18—19 tone de minereu pe tru realizarea prevederilor Nicolae Ceauşescu, realiza menilor. Dovada reuşitei
no relata tovarăşul Ale ani de la făurirea Parti post. iar prin atenţia pe de plan. aplicarea fermă a -- şi realizările în produc
xandru Boşea,, secretar ad d u l u i Comunist Român, 21 care o acordăm recuperă principiilor noului meca rea sarcinilor dc producţie. ţie în cele opt luni şi a-
junct cu probleme de pro de ani de la Congresul al rii şi revalorificării unor nism economico-financiar. Activitatea minerilor şi proapc o decadă din an i
pagandă a! comitetului co IX-len ai partidului, des materiale refolosibile spe „Avîndu-1 în continuare în preparatorilor este susţinu 115 la sută la producţia
cifice domeniului nostru fruntea Consiliului Naţio tă, ni s-a spus, de dărui marfă, 114 la sută la pro
rea exemplară în muncă şi
şi
ducţia
marfă
vîndută
ri i: 6, nu ita* CĂMINUL CULTURAL - CENTRU AL do activitate, ne asigurăm nal al Oamenilor Muncii a colectivelor atelierelor încasată, lll,G la sută la
materiale
unele
necesare,
l dimineţii ; EDUCAŢIEI PATRIOTICE, REVOLUŢIONARE pe iubitul conducător al electromecanice — de la
. medicului ; ne realizăm beneficiile pla partidului şi statului, a- productivitatea muncii, ex
inea zilei in nificate, care pe opt luni vem garanţia împlinirii tu Sectorul minier Deva .şi de tragerea suplimentară a
7,00 Kadio- munal de partid, ca o par chizătorul unei perioade sînt depăşite cu opt mili la uzina de preparare. Se peste 50 000 tone mine
Azi in ţară; turor aspiraţiilor noastre
presei; 8,io te clin membrii consiliului de adinei si măreţe pre oane lei". în muncă şi în viaţă, a cretarul comitetului de reuri, extracţia în plus a
lodiilor; 0,00 do educaţie politică să in faceri in viaţa poporului partid de la uzină, tova unor însemnate cantităţi
t»ri; 9,05 1 {as tre şi in componenţa con român, cu mîndrie numită Minerii .şi preparatorii mersului ferm al ţârii spre răşul Traian Roşea, ne de cupru, plumb, zinc etc
cultător ilor ; de la Deva au primit cu edificare multilaterală, a-
de ştiri ; siliului de conducere al „Epoca Nicolae Ceauşescu". entuziasm şi însufleţire firma cunoscutul briga spunea că, alături de pre
bărbătească căminului cultural. în fe Dintre aceste acţiuni pot paratori, cei care exploa
;ol“ din Ti- lul acesta ci sînt mai di fi menţionate simpozioa tează, întreţin şi repară
,25 Solişti şi O experienţă
L-lorice de la rect implicaţi, participă nele: . „P.C.R. — stegar al ANUNŢ IMPORTANT agregatele şi instalaţiile se
Publicitate ; efectiv la realizarea actu luptei pentru apărarea in străduiesc să-şi facă exem
in de ştiri ; bună
noara folclo- lui do cultură. Mă gîn- dependenţei si suveranită Studenţii şi elevii care sînt înscrişi în unităţile de plar datoria, să asigure
le la i la 3; desc în primul rînrl la di ţii naţionale", „P.C.R. — învăţămînt din municipiul Cluj-Napoca să se pre ritmicitate în realizarea
•emieră ra- rectorul şcolii coordona conducătorul- înţelept al zinte la sediile acestora în ziua de joi. 11 sep planului, să dovedească, (Urmare din pag. I)
15 Opereta toare şi implicit la parti poporului nostru în împli nsn cum sublinia tovarăşul
lunarii" de tembrie. rână la ora 10.30.
ariu — sele.e- ciparea cadrelor didactice, nirea marilor idealuri re efectuează la comanda
Mloriţa. Ke- voluţionare", „Congresul al consiliului popular proiec
igrafie şi fol- la secretarul cu probleme IX-lea al P.C.R. — eveni
jurnal ; de propagandă al comite te şi devize de lucrări.
tului comunal al U.T.C.
V V'<V 16,25 ment de excepţională în Meseriaşii cu profil de con
şi re- caro este, în acelaşi timp, semnătate în viaţa patriei". strucţii îi folosim la lu
Kv, *oment „România şi dezideratul
10 Buletin de director adjunct al cămi crări de întreţinere şi re
:oordonatn e- nului cultural. Pentru a păcii", „Lupta poporului paraţii la şcoli, creşe, gră
7,30 l-'otlial: deveni efectiv un orga român pentru eliberare diniţe.
Austria în socială şi naţională".
european ; nism do conducere, con — Pe şantierele deschi
i de ştiri o siliul căminului cultural Au fost omagiate eveni se în acest scop de consi
irmaţil; 20,00 mentele politice prin spec liul popular au acţionat
20,30 Agri- do centru se întruncşţe o tacolele sub genericul „Cin
21,00 La su- dată pe săplătnînă, pentru pînă acum cu multă răs
>2,00 O zi in- a analiza activitatea des stire ţării şi preşedintelui pundere C.S. Hunedoara,
»:i,00 Moment ci", recitalurile de poezie secţia de producţie indus
!*»• licitate ; făşurată şi a gîndi modul patriotică, evoluţiile dc
nă muz’cală: de organizare a acţiunilor ansamblu alo formaţiilor trială a I.A.C.R.S.I-L, I.M.
Buletin de pentru perioada urmă artistice participante ţa Hunedoara, întreprinderile
toare" ampla manifestare a spi comerciale, sera de flori a
Gîndind astfel în per ritualităţii româneşti — combinatului — ne mai in
spectivă. consiliul do con festivalul naţional „Cînta- formează tovarăşul Vasile
ducere al căminului cultu r-ea României". Flori cel.
ral ponto mobiliza din Prin modul in care au După cum se Vede, Con
■'atu au .»c.'n timp factorii implicaţi în siliul popular al munici
atria); Noap- fost gîndite şi organizate, piului Hunedoara face, cu
le smarald organizarea acţiunilor, mai prin bogatele valenţe edu
UNKDOAHA : ales in satele în care nu caţionale ce !e-au cuprins, bune rezultate, o expe
mită dragos- rienţă organizatorică des
— A); Dublă fiinţează şcoli generale — acţiunile iniţiate au făcut tul de complexă. Cei ce
odern — 13) . Sălciva, Almăşel, Tămâ- din căminele culturale
soare (FJa- şoşti. Aici, ca şi in cele ce-şi desfăşoară activitatea au conceput-o s-au gîndit
•să Infernală la toate posibilităţile ofe
rnoşANi: o lalte localităţi au loc lu la . nivelul comunei Zam rite de lege. N-ar fi rău
i grădinari — nar intîlnjri cu membrii -însemnate contre ale edu
(Parîng); Ora brigăzii ştiinţifice, dialo caţiei. patriotice, revoluţio ca din această experienţă
îembrie); Si Aspect «le pe linia «le îmbuteliere u sucurilor de la depozitul Haţeg. să înveţe cit mai multe
' dra- guri cu locuitorii desfăşu nare. consilii populare.
.’KNl: rate sub genericul „Cetă MINEL BODEA
ş>re ţCulîu-
?AN:. Han «ai
farul); l ,0-
iC tineri (Ml- in întîmpinarea Zilei pompierilor La Costeşti — pe cărările istoriei
rniLA: MIJ1-
e (Munelto-
vOASA: Cap Tabăra de la Costeşti permanente de tabere De torii", ae aesen — „Va
iu r-ierâ (Mtiti- Cu rezultate tot mai bune Faza judeţeană este, în aceste zile, gazda va — şi membrii subredac- tra fericirii noastre", de
JFIICA NI: în pionierilor de pe litoralul ţiei „Tot înainte" Hune cîntece — „Din toată ini
?zat>; BRAD: a concursurilor
(Steaua ro- Ziua de 13 septembrie, minimum pagubele . mate mării (din Constanţa, co doara, constituiţi într-un ma, un cîntec ţârii", cit
CAHZA: Un Ziua pompierilor din ţara riale în raza lor de acti profesionale munele Limanu, „23 Au colectiv de creaţie litera şi recitalul de poezie „U-
ei (Minerul) ; noastră, este întîmpinntă vitate. Comisia' tehnică de gust" şi „Cuza Vodă"), cit ră. Sînt prezenţi, printre niţi în crez, uniţi în fap
Pan • Wolod- Duminică, pe • stadionul te". Materialele- realizate
•rtile I-1J (Pa- cu rezultate tot mai bune p.s.i. din cadrul I.U.M. şi a celor din Fălticeni şi alţii, Cristian Popa, Cris
vise^ale tine- în activitatea de prevenire Petroşani (preşedinte ing. „Corvinul" din Hunedoara Suceava. Cu toţii s-au în- tian Zăinescu, Nagy Fe- vor fi înmănuncheate îrt-
ra); GKOA- şi stingere a incendiilor. Nlcuşor Vulpe şi şef ăl s-a desfăşurat faza jude tilnit aici cu ozonul şi soa renez. Adriana Ghiociu, Ce- tr-o plachetă întitulată
îgţgmatul (ca-. ţeană a concursurilor pro rele, iar prin acţiunile pio „Bună dimineaţa, patrie".
iră);. JIAT1 •<*: Sub conducerea organelor formaţiei civile de pom fesionale ulc formaţiilor ci rasela Mastaloşi, Diana
şfciî din San- şi a organizaţiilor de pieri sing. Marius Bălei) niereşti la care participă, Lupu. De pe agenda tor în foto: pionierii subre-
*eia); BRAZI: desfăşoară o rodnică şi vile de pompieri. Primele în mod deosebit drumeţii de lucru am notat con dacţiei „Tot înainte" în-
ie; CAL AN: partid, conducerile unită permanentă activitate de locuri au fost ocupate, în le la cetăţile dacice, tră tr-un popas la Cetatea
decisivă (râ ţilor economice, : comisiile ordine, de către formaţiile cursurile de reportaje - Costeşti.
ură).; SIMK- tehnice de p.s.i. şi forma propagandă cu tematică iesc momente de adine fior ,,Un singur ţel, o singură
jlerdut un c- ţiile civile dc pompieri au specifică. Pe lingă filmele din localităţile Haţeg, Bur- patriotic, de respect faţă v o i n ţ ă " , de poezie - IOAN VLAD,
reşul); ILIA: ce sînt prezentate şefilor juc, Ghelari. Orăştioara de de istoria străbună. „Urmaşi ai unei vechi Pot» N 'OVESCU
(L a m hi a) ; depus Strădanii susţinute Sus, Simeria şi Vaţa de
Madona pă de compartimente şi sec — La cetăţile Blidaru şi
rul) . pentru a-.şi îndeplini cu toare, săptămânal prin sta Jos, iar pe obiective for Costeşti, unde fiecare pia
cinste atribuţiile ce le sînt ţia de radioficare a uni maţiile de la I.E.C. Min tră şi fir de iarbă vorbesc
încredinţate în ceea ce tăţii sînt aduse la cunoş tia, I.M. Lonea, C.S.V. Că- parcă despre istoria stră
TACOLE priveşte apărarea avuţiei tinţa personalului munci lan, I.P.I.L.F. Haţeg, Pro-, bunilor — ne spunea pio
obşteşti, preîntâmpinarea tor diferite aspecte ale paraţia Coroeşti, I. M. O- niera Aura Văsilica, din
pagubelor de bunuri ma răştie şi Mina Ţoben."
i. Teatrul Nn- teriale, ce ar putea fi cau activităţii dc p.s.i., accen clasa a V111 - a a Şcolii ge
C rai o va pro- tul fiind pus pe ridicarea Pe primele locuri nerale din comuna „23 Au
:ena Casei de zate de incendii. calitativă a întregii munci gust" (Constanţa) - am
Deva, la ora Merită evidenţiată, în în întrecerea trăit clipe de neuitat. Nu
tcolul cu pie specifice pregătirii forma
ii enigme* u* u , deosebi, activitatea desfă ţiei pentru intervenţie. A- voi uita niciodată aceste
liţlstă de .'fa- şurată dc către comisiile semănător sc procedează patriotică plaiuri hunedorene de le
tehnice dc p.s.i. şi de că şi în numeroase alte uni La formaţiile pe localităţi gendă şi adevăr.
tre formaţiile civile de tăţi economico-sociale. primul ’ loc pe judeţ şi lo „fn acelaşi timp, cei
pompieri din cadrul C.S. Conştienţi de necesita cul III pe ţară a fost o- peste 200 de pionieri a-
Hunedoara, I.E.C. Mintia, tea asigurării unei 'noi ca cupat de formaţia civilă (laţi în ultima serie de ta
I.C., I.M. şi U.F.E.T. O- lităţi în întreaga activita dc pompieri din comuna bără aici, la Costeşti -
: vremea de- răştie, I.L.P.P. Deva, Cen te de p.s.i., comisiile teh Baia de Criş, locul II de după cum ne spunea prof.
)ătoarc. Cerul trala minereurilor Deva. nice şi formaţiile civile formaţia din oraşul Haţeg Silvia Căstăian, comandant
-ii, cu înnou-
tes în a doua Direcţia judeţeană pentru sînt preocupate să-şi îm si comuna Băiţa, iar locul instructor de unitate - sînt
i intervalului, agricultură, U. J. C. M., bunătăţească permanent III de formaţiile din ora antrenaţi şi la manifestări
/or cădea ploi munca, să nu precupeţeas şul Brad şi comuna Sar- politico-ideologice, la seri
ea şi caracter I.U.M. Petroşani, I.M. Lu-
Vîntul va su peni, I.M. Uricani şi al că nici un efort pentru a- ihizegetusa. Pe obiective, cultural-distractive, acţiuni
nă la modc- tele. De asemenea, s-au părarea integrităţii avuţiei formaţia dc la I.U.M. Pe de muncă patriotică şi ex
torul sudic la remarcat prin intervenţii obşteşti. troşani a ocupat locul I, cursii de cunoaştere a ju
>oi din vest. cele de la C.S. Hunedoara deţului - la Deva, Brad,
ile m i n i m c prompte şi eficiente for
rin se între 10 maţiile civile din localită Cpt. IOAN GHEJU, şi U.F.E.T. Orăştic — lo Ţebea etc.".
, Jnr cele ma- ţile Baia de Criş, Haţeg, Grupul judeţean cul II şi cele de la I.C. O- Tot la Costeşti se află -
19 şl 24 do
Siineria, Ilia şi altele, ca de pompieri răştie şi I.E.C. Mintia — cu sprijinul Administraţiei
re au reuşit să limiteze la Hunedoara-Deva locul III.