Page 33 - Drumul_socialismului_1986_09

Vizita de prietenie în ţara noastră

a primului ministru al Republicii

Elene, Andreas Papandreu

SOSIREA ÎN CONVORBIRI ÎNTRE TOVARĂŞUL
CAPITALĂ NICOLAE CEAUŞESCU Şl PRIMUL MINISTRU
AL REPUBLICII ELENE, ANDREAS PAPANDREU
OBfifllil Al; COMITETULUI JUDETtflM HUNEDOARA Al P C.R. Da invitaţia preşedintelui
Ut AR J U D E Ţ E A N Republicii Socialiste Româ­ La Palatul Consiliului dc rării multilaterale dintre
nia, Nicolae Ceauşescu, şi Stat au început, miercuri, România şi Grecia.
a primului ministru al 10 septembrie, convorbiri Cu această convingere,
guvernului român. Constan­ între preşedintele Republi­ p r e ş e d i n t e l e Nicolae
Anul XXXVIII, nr. 8 964 JOI, 11 SEPTEMBRIE 1986 4 pagini - 50 bani tin Dăscălescu, miercuri, cii Socialiste România, to­ Ceauşescu şi primul minis­
a sosit în Capitală primul varăşul Nicolae Ceauşescu, tru Andreas Papandreu au
ministru al Republicii şi primul ministru ai Re­ efectuat, în prima rundă
Elene, Anclreas Papandreu, publicii Fleno, Andreas dc convorbiri, o analiză
Oamenii muncii Itunedoreni au primit cu care efectuează o vizită de Papandreu. statului român a cuprinzătoare a stadiului
Şeful
perspectivelor
şi
relaţiilor
prietenie în România.
Noua vizită a premieru­ adresat premierului elen româno—elene, precum şi
puternic entuziasm şi angajare, cu bucurie lui elen în ţara noastră un călduros bun venit, a unor probleme actuale
subliniind că vizita sa in
ale vieţii internaţionale.
a
reprezintă
expresie
o
bunelor relaţii statornicite România sc înscrie ca un în cadrul convorbirilor,
moment important în dez­
România
Grecia,
şi
realegerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu între evoluţiei ascendente a voltarea relaţiilor tradi­ s-a dat o deosebită apre­
dintre
ciere
raporturilor
a
ţionale
tradiţionalelor raporturi de ţări. dintre cele două cele două ţări, care au
în înalta funcţie de preşedinte prietenie şi dintre colaborare Primul ministru Andreas cunoscut, în ultimii ani, o
mereu
evoluţie
ascendentă
popoa­
multilaterală
şi
rele noastre, a dorinţei Papandreu, a exprimat în spiritul orientărilor cu
calde mulţumiri pentru in­
acordurilor
stabilite
al Consiliului National al Oamenilor Muncii comune de a le conferi vitaţia de a vizita Româ­ ocazia dialogului la nivel
noi dimensiuni. în acelaşi
timp, vizita şi noul -dia­ nia. pentru deosebita os­ înalt, de la Bucureşti si
log la nivel înalt vor con­ pitalitate cu care a fost Atena. Au fost evidenţiate,
PERMANENT ÎN ATENŢIE - PERFECŢIONAREA FERMITATE tribui la întărirea conlu­ întîmpinat. în acest sens, progresele
ORGANIZĂRII Şl CONDUCERII PRODUCŢIEI Şl HOTĂRÎRE PENTRU crării româno—elene pc Preşedintele României şi însemnate înregistrate in
plan internaţional pentru premierul Republicii Elene promovarea conlucrării pe
întreprinderea de piese tru îndeplinirea integrală, REALIZAREA dezvoltarea relaţiilor dc şi-au manifestat satisfac­ plan politic, economie,
de schimb şi reparaţii uti­ în condiţii de înaltă cali­ SARCINILOR bună vecinătate în regiu­ ţia de a se reîntîlni, do a tchnico-ştiinţific, cultura!
laj minier Deva fiind cea tate şi eficienţă a prevede­ nea balcanică, pentru avea un nou schimb de şl în alte domenii. Tot­
mai tinară unitate econo­ rilor de plan din acest CE NE REVIN păreri în probleme bila­ odată, pornindu-se de la
balcanilor
mica din municipiul reşe­ prim an al cincinalului transformarea a convieţuirii terale şi internaţionale ele bunele relaţii existente,
zonă
într-o
dinţă de judeţ, delegaţia .1986—1990, aşa cum ne-a împreună eu întregul po­ paşnice, fără arme nucle­ interes comun, dc a con­ de la posibilităţile pe care
noastră a reprezentat pen- indicat.conducătorul parti­ por, oamenii muncii din tinua dialogul prietenesc lc oferă creşterea dina­
Iru prima dată colectivul dului şi statului, aşa cum cadrul cooperativelor de are, pentru pace şi securi­ la nivel înalt, factor esen­ mică a potenţialului eco­
de aici la un mare sfat al prevăd documentele adop­ producţie, achiziţii şi des­ tate în Europa şi în lume. ţial în întărirea continuă nomic al României şi Re­
ţării, cum a fost Congre­ tate de congres. facerea mărfurilor din lo­ Premierul elen este înso­ a relaţiilor româno—elene, publicii Elene, a fost re­
sul al III-lca al oameni­ De altfel, noi ne-arn pre­ calităţile hunedorene îşi ţit în această vizită de în aşezarea lor pe baze tot levată hotărî rea comună
lor muncii. Am fost cu to­ zentat: la congres cu un exprimă şi cu acest prilej Karolos Papoulias, minis­ mai trainice. de a asigura un ritm şi
ţii impresionaţi de modul bilanţ pozitiv de realizări pe totala adeziune la ideile, A fost afirmată încrede­ mai susţinut colaborării
profund democratic în ca­ cele opt luni din an: obţi­ orientările şi îndemnurile trul afacerilor externe, de rea că noua întîlnire, înţe­ reciproc avantajoase.
re s-au desfăşurat lucrările nerea suplimentară a unei cuprinse în magistrala cu­ alte persoane oficiale. legerile la care se va a- S-a stabilit ca membrii
J
înaltului forum munciţo producţii marfă dc 4,1 mi­ vântare pe care secretarul junge vor conferi dimen­
rose, de tezele şi ideile de lioane Iei şi a unui volum general al partidului, tova­ (Continuare în pag. a 4-a) siuni şi mai largi colabo­ {Continuare în pag. a 4-a)
inestimabilă valoare teo­ de reparaţii peste plan de răşul Nicolae Ceauşescu,
retică şi practică din ma­ 13,8 milioane lei — bilanţ a rostit-o în plenul înaltu­
gistrala cuvântare a secre­ pe care îl vom majo­ lui forum muncitoresc. Fă-
tarului general al partidu­ ra lună de lună, zi de cînd o amplă analiză a
lui, tovarăşul Nicolae zi. pînă la sfîrşitul anului. remarcabilelor realizări do- ÎN ZIARUL DE AZI : Patriei — cit mai
Ceauşescu, veritabil docu- în prezent sin tom preocu­ bîndile de ţara noastră în
menl-program pentru în­ paţi dc asimilarea blinda- perioada 1981—1985, a di­ ■ in noul an de învâ-
treaga noastră clasă mun­ recţiilor principale de ac­ ţămînt politico-ideolo- f multe minereuri!
citoare^ AUREL TULBACEAN, ţiune pentru înfăptuirea gic - studierea pe un
întorşi la locurile de mun­ secretarul comjtetului plan superior a poli­
că, ne-atn reanalizal posi­ de partid, preşedintele ALEXANDRU VOICULESCU, ticii partid hui Productivităţi sporite în
bilităţile tehnice, materiale consiliului oamenilor muncii preşedintele U.J. Coop. SS 600 de ani de la ur­
şi umane din întreprinde­ de la I.P.S.R.U.M. Deva Hunedoara - Deva carea pe tron a lui
re şi am holărit să ne mo­ Mircea cel Mare abataje — chemare cu amplă
bilizăm mai energic pen­ (Continuare în pag. a 2-a) (Continuare in pag. o 2-a)
rezonanţă în munca minerilor
CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNĂ din Poiana Ruscăi
Minerii, ceilalţi oameni dică plusul producţiei rea­
lizate de 1a începutul a-
Cu toate forţele la strîmterea recoltei, la ai muncii din Poiana Rus­ cestui an la 5 740 tone. Se
au
căi
cu
primit
entu­
ziasm. cu sentimente de detaşează, prin aportul la
pregătirea îusămîuţării păioaselor! profundă stimă şi dragos­ ces, sectorul IV — platfor­
suc­
acestui
înregistrarea
te
fierbinte
realegerea
conducătorului partidului ma mina centrală, condus
TOT SATUL, vor intra miine plugurile şi statului, t o v a r ă ş u 1 de ing. Horia Rain şi sec­
la pregătirea terenului.
CU MIC, CU MARE, BRIGADA „FULGER" PE OGOARE — Care este stadiul pre­ Nicolae Ceauşescu, col mai torul I — platforma mina
est, condus de ing. Dan
gătirii însămînţării orzu­ iubit fiu al poporului ro­
LA CULESUL mân, în înalta funcţie dc Sîrbulescu. Dar sectoarele
lui şi griului V si abatajele înseamnă, în
PORUMBULUI Petre Sasu, inginerul şei tă cu această cultură ur­ TRAIAN BONDOR, preşedinte al Consiliului primul rînd, oamenii, mi­
ai cooperativei, sublinia : mează să o însămânţăm VALENTIN NEAGU, Naţional al Oamenilor
— Ne grăbim cu recol­ cu cereale pfrioa.se. Pînă în Foto NICOLAE GHEORGHIU Muncii. în bătălia pentru nerii. în conştiinţa cărora
Marţi, pe ogoarele C.A.P. mereu mai multe mine­ sporirea eforturilor pentru
Jeledinţi s-a lucrat din tarea porumbului, întrueît prezent am eliberat tar­ reuri patriei, ei se mobi­ a da patriei tot mai mult
plin la recoltat. în tar­ întreaga suprafaţă ocupa­ laua „1-Iotaru Mic" unde (Continuare in pag. a 2-a) lizează puternic pentru a minereu reprezintă o che­
laua „Lazuri" stăm dc vor­ obţine producţii superioa­ mare ale cărei ecouri se
bă cu cooperatorul Pavel fac simţite în munca lor
Vinczc, care. împreună cu re, pentru a amplifica bu­ dc fiecare zi.
Viorica Vinczc, încărcau nele rezultate pc caro re­
ştiulcţii de porumb intr-un prezentanţii minerilor hu- Simt multe brigăzile care
car. nedoreni le-au raportat au înscris semnul plus în
— Am terminat de cules înaltului forum al demo­ dreptul realizărilor dc plan
porumbul de pe suprafaţa craţiei noastre revoluţio­ pc cele opt luni ale anu­
ce o avem repartizată în nare — Congresul al 111- lui în curs : 601 a şi 609,
această tarla ne spune lea al oamenilor muncii. din sectorul 1, conduse de
interlocutorii!. Am tăiat Aceste sentimente şi minerii şefi de brigăzi
şi co.cenii. gînduri înălţătoare, una­ Costachc Trifan (plus 4 638
Alexandru Zudor, pre­ nima hotărîre de a înde­ tone) şi Ghcorghc Harbuz
şedintele cooperativei, a- plini întocmai mobilizatoa­ (plus 2 568 tone). 904 b şi
răta că pînă marţi. din
cele 157 ha ocupate cu rele sarcini ce revin co­ 901, sectorul IV, , conduse
porumb a fost strînsă re­ lectivului de aici în acest dc Dumitru Sava (plus
colta de pe 30 de ha, prin­ prim an al cincinalului 2 408 tone), şi Iosif Belei
tre primii cooperatori ce 1980—1990 animau pc toţi (plus 2186 tone), 701, sec­
au ieşit la cules numărîn- oamenii muncii de la Mina torul II. condus dc Con­
clu-se Aclam Fercncz, Mar­ GheTari, cu care am dis­ stantin Crî.şmăriuc (plus
gareta Niculescu, Iosif Fe- cutat. Suportul trainic 2198 tone) ş.a. Şefii a-
renez. Ecluard Farcaş, Emil al mîndriei ce răzba­ cestor brigăzi explicau re­
Itu, Francisc Tigri şi mulţi tea din cuvintele fie­ zultatele bune obţinute ca
alţii. în fiecare zi ies la cărui interlocutor îl con­
lucru, practic, toţi oame­ fiind efectul direct al a-
nii apţi de muncă din sat. stituiau rezultatele obţi­ plicării în practică a mă-
Transportul recoltei din nute în muncă: un spor
oimp se face, în exclusi­ C.A.P. Jeledinţi. Coone raiorii Viorica şi Pavel Vincze încarcă stiuleţii de porumb de 977 tone minereu de MIRCEA DIACONU
vitate, cu atelajele mem­ pentru a fi transportaţi la locul de depozitare. fier extras peste prevede­
brilor cooperatori. rile lunii august, care ri­ (Continuare în pag. a 2-»)