Page 34 - Drumul_socialismului_1986_09
P. 34
DRUMUL SOCIALISM!
^9- *?
Oamenii muncii hunedoreni au primit cu Geoagiu-băi—pe o curbă ascendentă
puternic entuziasm şi angajare, cu bucurie Consiliul judeţean al rile subacvatice — reu- '■■* unor servicii' de calitate
sindicatelor, în colabora nite într-o policlinică de-V’' atît celor veniţi la odih şi 20.00 Telej
cit
şi
nă
tratament,
realegerea tovarăşului Mae Ceauşescu re cu Oficiul judeţean de servită de medici şi cadre turiştilor, fapt ce a si 20,20 Actul
ionii
în
medicale auxiliare, ca şt
turism,
a
organizat,
staţiunea" balneo-climate- factorii naturali de cură, tuat staţiunea pe locul I 20,10 De d
vine..
rieă Geoagiu-Băi. un util cum sînt apele minerale pe ţară între unităţile * M
în înalta funcţie de preşedinte schimb de experienţă pe mezoterntale, bicarbona- de profil în ceea ce pri — 60
DOCU
tema recuperării forţei late, calcice, magneziene, veşte gradul de ocupare. 21.00 Invit;
de muncă şi tiraj bunei- » hipotnnc, nămolul de S-a reliefat, totodată, ne (colo
ai Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii colaborări între factorii tratării oferă posibilitatea cesitatea mai bunei uti 21,05 Vreţi
turbă
şi
ju
repartizării
lizări
şeola
de răspundere, în vede
afecţiuni
unor
rea creşterii numărului reumatismale cronice şi dicioase a biletelor de 21,50 Telej
FERMITATE Şl HOTĂRiRE PENTRU PERMANENT de oameni ai muncii hu degenerative, poliartroze, tratament în toate ano 22.00 Indii
nedoreni care să petrea timpurile, instituirea unei mulţi
REALIZAREA SARCINILOR CE NE REVIN ÎN ATENŢIE - că .concediul în staţiunile baze de recuperare me
PERFECŢIONAREA balneare Geoagiu şi Vaţn dicală şi diversificarea
(Urmare din pag. 1) anului trecut. Au fost puse de Jos, atît în sezon cit SCHIMB DE procedurilor, indicarea
în funcţiune a magazinul ORGANIZĂRII Şl şi în extrasezon. EXPERIENŢĂ
obiectivelor actualului cin ,,Supercoop“ în Deva, com de către medici, pe fi
şele celor aflaţi în evi
Vizitarea bazei de tra
cinal, cuvînlarea s-a plexul de alimentaţie pu CONDUCERII tament a oferit partici denţă, a staţiunilor Geoa- HUCUUJ
constituit înti'-un amplu, blică şi cazare „Sarmizege- PRODUCŢIEI spondiloze, afecţiuni ale giu-Băi şi Vaţa de Jos, dioprogra
însufleţitor şi mobilizator lusa“, unităţi comerciale (Urmare din ţ>aq. 1) panţilor — directori din sistemului nervos perife dotarea stnţhinii Geoagiu 6,15 Sta
program de acţiune al cla în Ceit.ej, Brad, Orăştie, cadrul Ministerului Tu ric, tulburări circulatorii cu un mijloc de trans 6,30 l.a '
ngricultur
sei muncitoare, al întregii de industrie mică in Brad, jelor pentru morile de mă rismului. preşedinţi ai peri ferice, stări post- jurnal; 7.
naţiuni. Dobra, Ilia, Balşa şi alte cinare a minereurilor, care consiliilor municipale şi traumatiee, nevroze de port de la haltă pînă în 8.00 Re vi?
Ca delegat la cel de-al localităţi, valoarea dotări se aduceau din import, a- orăşeneşti ale sindicate suprasolicitare, unele a- centrul balnear. întocmi Curierul
111-lea .Congres al oame lor cu utilaje atingînd 4,2 vem în faze finale de e- lor, medici de la secţiile fecţiuni gastroduodenale rea unor cereri reala. cit ltuletiii tl
puudem
nilor muncii, am pr imit cu milioane lei. xecuţie reparaţiile la de recuperare din Petro şi hepatobiliare, colite, 'mai bine documentate, 10.00 Bul
profundă vibraţie patriotică, Acţionind pentru înfăp două basculante de 50 de şani, 1/upeni. Vulcan. U- afecţiuni ale aparatului cunoaşterea mai bună a 10.05 Succ
laolaltă cu întregul popor, tuirea sarcinilor puse în tone, la un excavator de ricani. Hunedoara, Deva. renal, mierolitiază. stării de sănătate a oa 10.35 Ciut
realegerea celui mai iubit faţa noastră de către Con 4,6 mc — pentru I.L. De Călan. Simeria, cit, şi a- menilor muncii, astfel ca revoluţiei
bli citate;
şi stimat fiu al naţiunii gresul al VlII-lea al coo va şi altul de 8 mc — pen genţi de turism — posi Pe de altă parte, sta la repartizarea biletelor ştiri; 11,0
noastre, tovarăşul Nicolae peraţiei de producţie, achi tru C.M.C. Abrud. bilitatea de a cunoaşte ţiunea este un loc de a- să se stabilească cit mai trâ; 11,33
Ceauşescu, în înalta func ziţii si desfacere a mărfu Colectivul de muncă de mai bine condiţiile de grement şi excursii pen realist cererile. Totodată, râ; 12,00
ţie de preşedinte al Consi la I.P.S.R.U.M. Deva a pri tratament şi odihnă din tru turişti şi amatorii de s-a subliniat necesitatea 1.2.05 Şt
12,
XX;
liului Naţional al Oameni rilor, ne vom mobiliza c- mit cu nemărginită bucu staţiune. drumeţii. in împrejuri menţinerii curbei ascen trărllc cc
pentru
forlurile
dezvolta
lor Muncii. rea în rit in mai înalt a in rie si legitimă satisfacţie Modernele instalaţii şi mile ei aflîndu-se puncte dente pe care a pornit a- leviziunii
Datorită grijii permanen patriotică Ilotărirea spe turistice deosebit de n- ceastă staţiune eu un moara io
De la i I
te acordate de conducerea dustriei miei şi a prestă cială a Congresului al proceduri de tratament tractive. deosebit aspect peisagis premiera
partidului şi statului, ba rilor de servicii, .prin folo IlI-lca al oamenilor mun băi termale eu apă Consfătuirea de luciu, Arii «lin
za materială a activităţii sirea pe o scară mai largă cii eu privire la realegerea minerală la bazine şi dialogul purtat cu cadre tic. cu locuri de agre Odă limb
noastre s-a dezvoltat con a materiilor prime locale, t o v a r ă ş u l u i Nicolae căzi. eu liidrokinctotera- de conducere ale staţiu ment şi excursii, cu im Radio ,'urn
r;
dienţa
tinuu, planul de investiţii a materialelor recuperabile Ceauşescu în înalta func pic. instalaţiile liidro- nii au scos în evidenţă portant' monumente isto zică uşo; * 1 * *
înregistrînd în acest an o şi refol'osibile, pentru apli ţie de preşedinte al Consi electro-foto, băi c de buna experienţă a colec rico, de cultură şi artă. l> 'or î
creştere de 35,l la sută fa carea fermă a noului me liului Naţional al Oame plante, cultura fizică me tivelor de la bazele de I dii.-^.i/.eta
ţă de aceeaşi perioadă a canism economico-financiar. nilor Muncii. dicală, masajele. duşu tratament in acordarea ESTERA ŞINA
17.35 Te
patria m
muzical:
(Urmate din pag 1) 18,20 An
al Păcii;
ştiri; 10,Ol
C A M P A N I A A G R I C O L Ă D i T O A M N Ă surilor cuprinsa in pro j 20 30 Ci ri
neretii: 2
gramul propriu al minei bucureşti 4
privind crestei ea continuă j sugwstia
| într.~ or
-■ productivităţii muncii, | poetic:
Cu toate forţele !a striragerea recolte?, alcătuit pe baza propune ' muzicală;
Ictin <le
de
mineri
formulate
rile!
în adunările oameniloi
la pregătirea msămînfării păioasetor ! muticii. Deci. depăşirile cu
2.06 la sulă a productivi
tăţii muncii şi cu 3.6 la
(Urmare din pag. 1) luea Bogdănescu. -Savcta clei de zahăr, cartofilor şi vreme pînă seara tîrziu. 1 .voivan l.ucii, put’şodin- sută a randamenteloi in a- Dl A A:
Şendreseu. Aurei Susan şi porumbului, precum şi în Cantemir i-'ilip. Ionel Mu- tcli’ Ccnsi ului unit a :i o- bataje au la origine : creş li la); I
alţii. legumicultura. -S-a reuşit şatov. Dănuţ Gabrian, Ma indusfi ral Orăştie, care huni: do
— -Ani arat pînă acum terea ponderii metodei de multă di
140 llâ, am fertilizat 80 de — Aţi început culesul po astfel recoltatul sfeclei de rin Ilia, Ioan Ivamea şi ne-a spus : exploatare combinată (ca - A);
(Modera
ha, iar 15 ha sînt pregătite rumbului ? zahăr, de pe întreaga su Ceilalţi au arai, pînă acum, — Recoltarea sferici tic mere şi pilieri) eu 3 la sută fără soai
ptŞţtftn insâtnînţări. -- Da, de eiteya zile. Pînă prafaţă. dc 20 dc ha a 140 ha. zahâi sc apropie tic sfîrşit. faţă de preliminarul pro- toarcerea
în prezent am recoltat doai C.A.P. Orăştie. Se acţio — Cum se a r ă ? Uncie unităţi — cum si.it ( Arta);
câteva hectare. în zilele nează intens la cartofi, cele din Mărtine.şli. Fri floare şi
taro,
este
Pumîntul
SE LUCREAZĂ BINE, următoare vom mobiliza la pînă ieri fiind pusă la a- dar ne străduim să efec ca/, Câstâu şi altele seriile 1-
7.e ro (7
DAR RITMUL cules forţe mult mai nu dăpost producţia de pe 18 tuăm o lucrare de bună au încheiat lucrarea. Din
cele 225 ha cultivate cu Productivităti
meroase. ha din cele 25 ha culti
DE MUNCĂ vate. Porumbul a fost re calitate, pentru a asigu cartofi a fost strânsă recol % jjui d I
ra un bun pat germinativ
(Cultural
POATE FI SPORIT ACUM, coltat de pe 40 hectare din recoltei de cereale păioase ta dc ţie 110 ha, iar din sporite pa de răi
cele 75 existente. Fără în a anului viitor. 1 573 ba ocupate cu po 1.0NI*: A:
HOTĂRÎTOARE r u m b s-au cules 187 ha. (Minerul)
Ba Cooperativa agricoli, doială participarea oame Din spusele Chiliei Hu- litiu iau
continuare
în
Insistăm
pe
din Orăştioara de Jos — SÎNT BUNA nilor muncii de ia între san, inginerul şef al buna organizare a muncii, în abataje rcsc); U
cum ne spunea Petru Lu- ORGANIZARE prinderile „Mecanică" şi C.A.P. Dineu Mare, am pe mobilizarea tuturor coo b\j (Re
Subteran
ca, inginerul şef al coope „Chimică", de la Coopera reţinut că, pîiră marţi peratorilor la activitatea şlo); CÎL
rativei —, se lucrează, în SI COORDONAREA tiva mcşteşugăreaseţS „Via seara, au fost arate 220 de pe ogoare. în ce pri dih ţiui ; crnştcro.i indice deva,, ci
paralel, la recoltarea car ţa Nouă", de la C.P.A.D.M. ha şi au fost pregătite în veşte pregătirea însămînţă lui de utilizare a maşini ORA .ŞTII
căprioare
tofilor şi la culesul^ po FORŢELOR s-a dovedit un real spri vederea însămîn ţării eu rii cerealelor păioase, aş lor de încărcat din subte perpeliţi?
rumbului. Marţi, sţrînge- jin in întreaga activitate. orz şi grîu 30 de ha. în vrea să menţionez spriji GKOAC1
rea cartofilor s-a încheiat Eforturile noastre — Sprijinul trebuie să fie zilele următoare trebuie ran cu o !a sută compa tul (Cas
IIA'j'KG:
-w printre cei mai harnici ne spunea tovarăşul Tra- însă mai consistent şi * de intensificată pregătirea te nul primit de In S.M.A. rativ c:u realizările din anul clin Sânt
Luncoiu de Jos şi S.M.A.
cooperatori la această lu ian Mihuţ, secretar al Co la celelalte unităţi şi insti renului întrucît epoca op trecut ; reducerea perso mi A zi;
crare numărîndu-se Petru mitetului orăşenesc de tuţii, pentru că munca timă a însămînţării cere Ghelari, ai căror mecani nalului auxiliar de la su CADAN:
oi sivă «
Georgescu, Ioan Bogdan. partid Oiuştie — sînt di trebuie intensificată, cu alelor păioase se apropie. zatori lucrează la C.A.P. prafaţă şi dirijarea aces SIMKHTA
Dineu Mare şi C.A.P. Măr-
Opreana Paşoîca, Ioan rect subordonate cerinţe deosebire la recoltatul car în finalul raidului nos tineşti şi efectuează ară tuia spre abataje ş.a. un el of:
Dănciulescu, Ioan Bogdan lor formulate de secretarul tofilor şi porumbului. tru, am stat de vorbă cu turi de bună calitate. — Avem în atenţie apli IM A: C
şi mulţi alţii. Conduce general al partidului, tova carea în continuare a noi drelor (
rea cooperativei a or răşul Nicolae Ceauşescu, DE DIMINEAŢA
ganizat activitatea de strîn- la Consfătuirea eu activul măsuri care să ducă Ia o
gere a roadelor toamnei de partid şi de stat din DEVREME Sâ fie stîrpită „mica ciupeală" şi mai accentuată creştere
în aşa fel îneît să nu se agricultură, privind strân PÎNĂ SEARA TÎRZIU a productivităţii muncii —
piardă nimic din timpul gerea la timp şi fără pier din producţia agricolă ! arăta inginerul şef cu dez Rezult;
bun de lueri) al acestor deri a recoltei. Este o sar voltarea Alexandru Oargă. 10 septe
Ib.vtr.
Acum, ciiul se strîng roadele
Gagea,
localitate,
iar
Aurelia
zile frumoase de toamnă. cină a noastră, a tuturor, O activitate intensă am toamnei, ,sc mal întîlnesc si casnică din Hunedoara, a fu între acestea se numără in 10, 7.
Astfel, cei ce au terminat este domeniul in care. întîlnit şi pe ogoarele tuaţii cinci unii cetăţeni aten rat 36 de kg cartofi din pro troducerea rambleierii me Kxtr.
recoltarea cartofilor practic, participă oameni C.A.P. Dineu Maro. Se lu tează la Integritatea avuţiei ducţia C.A.P. Pestişu Mic. De canice cu rambleu uscat, or 28, 33, 3
Maria şi Ionel Surdu, Ilie ai muncii din toate uni cra la recoltarea porum obşteşti, însuşlndu-şl Iară neînţeles este şi atitudinea Iui ganizarea transportului cu fond
parte
muncă
Trosan. Marin Ploscaru tăţile economice şi insti bului — pînă marţi fiind agricolă. o Aşa din producţia Vaslle Hlltz care, deşi ca HM 600 le
au
procedat
ş.a. — au intrat la culesul tuţiile din oraş. strînsă producţia de pe Pamfil Onolu şl Ioan Nicoa- paznic la C.A.P. Brănlşca n- schlp pe două schimburi,
vea datoria să păzească avu
porumbului. Pînă în pre Desigur, acest lucru pre 5 ha — şi la pregătirea ră, ciobani iu C.A.P. Cigmău. ţia unităţii, a sustras 58 de transportul producţiei pc
zent, la această unitate ş-a supune o largă desfăşurare terenului în- vederea însă- Ei au cules 218 kg porumb kg cartofi. Cu dosare penale, tunelul Mina Ghelari
strîns recolta de porumb de forţe, în care planifi m-în ţârii cerealelor păioa din lanurile C.A.P. Geoagiu, potrivit prevederilor Decretu Uzina de preparare Teliuc.
de pe Cinci hectare. carea muncii, urmărirea ri se. Culesul poate şi trebuie pe care intenţionau să-l fure. lui 306/1931, s-au ales şi Va Odată finalizate, ele vor
Au fost opriţi însă la timp,
La C.A.P. Orăştioara de guroasă a ceea ce s-a făcut, intensificat întrucît pe acum turma de oi rămînînd lentin Antonovici, şofer la da noi dimensiuni străda Pentru
I.S.c.T.P. Orăştie, care a sus
Sus — stăm de vorbă cu stabilirea de măsuri con multe tarlale porumbul este fără ciobani. Reprobabilă este tras 78 de kg furaje combi niilor noastre pentru mai n schin
temporal
Viorica Olariu, preşedintele crete şi operative sînt nu copt. Intr-o tarla din Şi fapta comisă dc Dumitru nate, precum şi tractoristul mult şi mai bine în pro vor cădt
cooperativei. mai o parte din dezidera vecinătatea satului se afla Auraş, mecanic de locomotivă Ton Dorel, de la ferma pa ducţie, ilustrînd concret avea şi
ia c.S. Hunedoara. I-'iind prins
— Din cele 30 dc ha o- tele fiecărui moment al la lucru o formaţie de in flagrant delict în timp ce jişti, care şi-a „însuşit® 50 hotărîrca minerilor eticia versă, î
descărca
de kg sfeclă de la complexul
Ctlpate cu cartofi am strîns activităţii. Şi, se poate tractoare. fura porumb de pe lerenui de vaci lîeriu. De asemenea, tul va <
producţia de pe 10 ba — spune că, în marea majo — Sîntem de la S.M.A. fermei de stat din Pestişu Ghcraslm Silvestru, neînca nului de a răspunde prin ficări iz
fte-a spus interlocutoarea ritate a cazurilor. aşa Luncoiu de Jos — ne spu Mare, ci l-a lovit pe paznic drat în muncă, a furai 35 de fapte de muncă demne vi km /oră
vest. T<
Astăzi se lucrează în tar este. Prin repartizarea ju ne Teodor Pană, maistru şi a fugit. Fiind arestat, D. \. kg orz dinir-un vagon garat brantelor chemări adresate ni mo voi
va
şi
furi
pentru
răspunde
laua „După Mănuleşti". Zil dicioasă a suprafeţelor pe la unitatea respectivă. Am tîlhărie. Folosind autoturismul la întreprinderea de bere din de secretarul general al tro 10 şl
Haţeg.
mai cob
nic iau parte la strânge unităţi economico-spciale venit la Dineu Mare să proprietate personală, Dumi Faţă de asemenea fapte este partidului, t o v a r u ş u 1 slutii,
rea cartofilor peste 50 de s-a asigurat derularea unei ajutăm la buna desfăşu tru Miloşescu, împreună cu necesar să fie. luată atitudine Nicolae Ceauşescu, de la vor mar
Rus,
Viorel
lucrători
amicii
cooperatori, printre coi mai acti vi tăţ i corespu n ză toare rare a campaniei agricole la Uzina de preparare Teliuc, fermă, intransigentă, pentru înalta tribună a celui de dere fnţ
harnici înscriindu-se Fsafta în cele mai multe „puncte de toamnă. Lucrăm eu 12 ca „mica ciupeală® din pro al lîl-lea Congres al oa- codon fă
Signi, Savcta Filipescu, Va- fierbinţi" la recoltatul sfe tractoare, de dimineaţa de au sustras 46 de kg 'porumb ducţia agricolă să , fie preve moniloi muncii. se între
de
din
nită şi siirpilă.
terenul
pe
C.A.P.