Page 35 - Drumul_socialismului_1986_09

;i NR. 8 964 • JOI, n SEPTEMBRIE 1986 Pag. 3

Mircea Voievod în în noul an de învăţămînt politico-ideologic —

IZIUNE istoriografia română studierea pe un plan superior a politicii partidului

U Intr-un deplin consens, is­ Dacă Dionisie Fotino,
tea în eco- toriografia română l-a aşe­ Aaron Florian, Miliail Ko- „Concluziile sînt clare. noului an de învăţămînt, bit punîndu-se pe capaci­ în acest domeniu nu re­
zat pe Mircea cel Mare la gălniceanu îl vor aşeza pe Au fost reliefate pregnant constituindu-se 24 de cer- - tatea noilor propagandişti flectă pe deplin exigenţele
tale de Bo­
locul cuvenit în istoria nea­ Mircea Ia locul cuvenit în şi în recenta plenară a co­ curi politico-educative şi de a expune liber şi ex­ şi posibilităţile existente
rt cel Mare mului nostru, între cei mai galeria marilor domnitori ai mitetului de partid — sub­ de studiere a Statutului plica argumentat, cu clari­ în întreprindere. Acest
î ani. de seamă conducători ai po­ românilor, Nicolae Bălcescu liniază tovarăşul Marcu P.C.R., fiind cuprinşi toţi tate şi coerenţă ideile ce lucru se cunoaşte, dar se
tar
la operetă porului român. Cronicile ro­ va impune şi consideraţii de Damian, secretarul adjunct membrii de partid, pre­ fac obiectul dezbaterilor. acţionează anemic încă,
mâneşti ne oferă însă puţine valoare istorică asupra erou­ cu problemele de propa­ cum şi cei de sindicat şi Aşa se explică faptul că, atît la nivelul comitetu­
la noul an date despre domnia lui Mir­ lui şi a epocii sale. Aşezîn- gandă al comitetului de U.T.C., din perspectiva de deşi s-a asigurat o conti­ lui, eît şi al organizaţiilor
teportaj cea, numeroase relatări a- du-l constant alături de Şte­ partid de la întreprinderea primire în rîndurile comu­ nuitate în munca majori­ de bază.
ii flîndu-se la cronicarii sîrbi, fan cel Mare şi Mihai Vi­ de materiale de construc­ niştilor. S-a urmărit, de tăţii propagandiştilor, unii Una din laturile impor­
‘a progra-
turci, polonezi sau la isto­ teazul. Nicolae Bălcescu îi ţii Deva. Tocmai pornind asemenea, ca la învăţă- dintre aceştia au fost în­ tante ale pregătirilor o
ricii bizantini. Uneori, infor­ atribuie în mod justificat lui de la aceste concluzii am mîntul de masă să parti­ locuiţi cu comunişti ce se constituie încă de pe a-
maţiile sînt eronate, alteori Mircea rolul de „întemeietor" iniţiat o serie de măsuri cipe marea majoritate a bucură de mai multă au­ cum apropierea mai con­
evenimentele favorabile lui al armatei române şi „cel menite să ducă la conti­ oamenilor muncii, membri toritate şi prestigiu în co­ sistentă a problematicii ge­
Mircea sînt trecute sub tă­ dinţii" domn român care nuarea pe un plan supe­ ai U.T.C., de sindicat şi lectivele de muncă, mani­ nerale a dezbaterilor de
cere sau falsificate în croni­ s-a confruntai, cu forţa mili­ rior a desfăşurării învăţă- ai O.D.U.S., în noul an festă responsabilitate şi e- sarcinile concrete ale co­
cile turceşti. Cu toate aces­ tară otomană. mîntului politico-ideologic constituindu-se alte 23 de xigenţă în propria acti­ lectivului. Este, de altfel,
1: (i,00 Ka- tea, chiar cronicarii turci re­ In prima sinteză de isto­ în nou! an de studiu. De­ cercuri. vitate. şi una din cerinţele stabi­
diniineţii ; cunosc că Mircea era o per­ rie românească datorată lui sigur, ele îşi au izvorul în în contextul acestor pre­ Asigurarea unei baze
medicului ; materiale adecvate, care lite în urma analizei efec­
lea r.ilei in sonalitate cu marc prestanţă A. D. Xenopoi, Istoria româ­ cerinţele şi exigenţele spo­ ocupări, o atenţie deosebi­ tuate asupra felului în ca­
7,00 Kadio- în epocă. Astfel, în anul nilor din Dacia traiană, au- rite puse în faţa organe­ tă a acordat comitetul de să asigure desfăşurarea u- re s-a desfăşurat învăţă-
t/.i în ţară; 1409, cronica otomană con­ toru* înfăţişează remarcabil lor si organizaţiilor de partid selecţionării propa­ nor dezbateri profunde, cu
presei; 8,10 reale valenţe practice, a mîntul anul trecut. lată
•cililor; 9,00 semnează că Mircea „este domnia lui Mircea: luptele partid pentru ridicarea ni­ gandiştilor. S-a ţinut sca­ de ce s-a stabilit ca la
rl; 9,05 .Răs­ între creştini principele cel cu turcii, legăturile cu Po­ velului şi eficienţei învă- ma de rolul important al constituit, de asemenea, cercurile politico-educative
unătorilor ; mai puternic şi cel mai vi­ lonia, cu Sigismund al Un­ ţămîntului politico-ideolo­ acestora în asigurarea con­ obiectul unor preocupări
de vtiri î ale comitetului de partid. din secţiile panouri mari,
Lutezători I; teaz". gariei, cu moldovenii, inter­ gic. pentru intensificarea ţinutului şi eficienţei acti­ PREMO şi b.c.a. să se
patriotice şi Dacă cronicile româneşti venţiile sale în luptele fra­ activităţii de dezvoltare a vităţii desfăşurate în cer­ Există un punct de docu­ accentueze problemele ca­
10,15 l’u- cuprind puţine date referi­ tricide pentru tronul Impe­ conştiinţei socialiste, de curi, manifcstîndu-se exi­ mentare şi informare dotat
Buletin de genţă şi responsabilitate cu planşe, grafice, pa­ lităţii producţiei. De ase­
•litica noas- toare la domnia lui Mircea, riului Otoman. Prezentarea înarmare a comuniştilor, a menea, pentru a pătrunde
izică uşoa- desp re această perioadă bătăliei şi a înfringerii sufe­ tuturor oamenilor muncii în recrutarea lor. Au fost nouri, precum şi 15 titluri mai profund mecanismele
tin de ştiri; vorbesc clar actele de danii rite do popoarele balcanice cu cunoaşterea temeinică a desemnaţi astfel comunişti de z.iare şi reviste perio­ productivităţii muncii se
secolului politicii interne şi externe cu experienţă, cu o bună dice. La secţia b.c.a. s-a
»in înregis- şi privilegii, tratatele de a- în lupta de la Cossovo, din are în vedere o mai bună
i liadiote- a partidului". pregătire ideologică şi po­ creat recent un util colţ pregătire a propagandişti­
10 Dl ii ai­ Avînd în vedere aceste litică şi un nivel corespun­ al propagandistului ce cu­ lor cu problemele de pro­
ului; 13.00 cerinţe, plecînd dc la ceea zător de cultură generală. prinde un substanţial ma­
15,00 Avan- 600 DE ANI DE LA URCAREA PE TRON ducţie, cu sarcinile între­
o-tx. ; 15,1 ce s-n dovedit experienţă Practica anului trecut a terial documentar. Trebuie prinderii şi a secţiilor în-
rete; 15,10 A LUI MIRCEA CEL MARE pozitivă, la I.M.C. Deva adus noi cerinţe în acest spus însă că ceea ce s-a tr-o anumită perioadă.
mâne; IC,00 s-a trecut la organizarea domeniu, un accent deose­ făcut şi există în prezent
IC,13 Au în pregătirea noului an
IC, 15 Mu­ de studiu în învăţămîntul
ie versuril'- politico-ideologic, la între­
i; 17 Hu lianţâ cu Polonia şi Ungarie, 1389 ii prilejuieşte istoricului
; v, ia- documentele caro s-au păs­ aprecieri elogioase, antolo­ prinderea de materiale de
•cotîw. .că ; trat cu semnătura sa întă­ gice la adresa domnului ro­ construcţii Deva trebuie să
şi te cînt, fie implicate însă mai ho-
— program rită de sigiliul domnesc, in mân: „Deşi bătut în această
Orele serii; aceeaşi măsură constituie înlîlnire a lui cu turcii, Mir­ tărît birourile organizaţii­
iternaţional mărturii prcţic-ase ctitoriile cea era hotărit a nu părăsi, lor de bază. Secretarii ad­
Buletin «le mănăstireşti înălţate de de la prima lovitură, duelul juncţi cu problemele de
fi teatrul tl-
adio jurnal; domn şi monedele emise in încins intre el şi urgia oto­ propagandă, membrii co­
a rutieră timpul domniei sale. mană... Dacă norocul şi iz- mitetului de partid care
21,00 t.a Chiar şi din succintele re­ binda nu statură de partea răspund de organizaţii tre­
2î,0ft <) /i
,00 .omeni latări ale cronicilor româ­ lui, el făcu tot ce omeneşte buie să acţioneze cu fer­
Nocturnă neşti se reliefează persona­ era cu putinţă spre a apăra mitate pentru coordonarea
i—21,00 Bu- litatea marelui voievod. in cuibul său de vultanul ce mai bună a cursurilor şi
„Istoriile domnilor Ţării Ro­ se abatea asupra-i şi în în­ cercurilor. pentru îmbu­
mâneşti", Radu Popescu con­ cordarea necontenit reîm­ nătăţirea frecvenţei cursan­
semnează: -.Duoă ce au mu­ prospătată a sforţărilor sale, ţilor, precum şi pentru o
rit Alisandru Vodă, domnind stă mărimea lui de erou. mai largă participare a
ani 27, s-au pus domn Mir­ Căci dacă este mare aceia acestora la dezbateri. Este
cea Vodă cel Bătrîn, fratele cc triumfă, nu este mai pu­ necesară, de asemenea
ici.aiv' ( Pa­ s
ul (Arta) ; lui Dan Vodă, carele după ţin mare acel ce luptă pen­ creşterea răspunderii pro-;
Din prea neşte semne ce se văd, este tru apărarea sfintelor bunuri pagandiştilor faţă de pro­
o (Modern vrednic de laudă. Şi multe ale libertăţii şi neatirnării". pria pregătire, a exigenţei
;â depăşire
); Iubire va fi făcut vrednice de au­ Cu un deosebit respect lor în realizarea unor dez­
urăm); în- zit, în 29 de ani ai dom­ pentru inaltele calităţi ale bateri calitativ superioare.
MagQian niei lui, dar ci noştri nimic
tO.^ANl; O domnului, savantul B. P. Ffaş-
irădlnari •— n-au scris, fără numai ce deu în Istoria critică a ro­ N. STELIAN
irîng); Ora aflăm de la străini". mânilor îl va prezenta con­
ihrie); Mu- Letopiseţul cantacuzinesc
'!!»»• > ; stant ca marele Mircea Vo­
'a redă în citeva fraze domnia ievod sau Mircea cel Mare.
d«*ba i v «der lui Mircea: ..Mircea vodă Numeroase pagini, în care Care este stadiul pregătirilor pentru iarnă
LC.AN: Oll- bătrînul. Acesta a avut mare
u ceai arul); dimensiunea românească şi
lic tineri război cu Baezet sultanul. europeană o lui Mircea Vo­
PIIILA: Mi- Făcutu-s-au acel război pă dă este pusă în valoare a instalaţiilor de termoficare ?
(Muncito- apa lalomiţei. Biruit-au Mir­
s 1 ]: în vîr- cea vodă pre turci şi făr de prin argumentaţie ştiinţifică
BKAD : ne-a lăsat eruditul istoric In numărul din 13 au­ termoficare, 36 din cei rat repartiţii de cărbune. iar altele pur şi simplu au
Steaua ro- număr au pierit trecind Bae­ Nicolae lorga. gust, sub titlul „Spre a se 160,7 km de reţele termi­ I.G.C.L. Orăştie şi-a asi­ zăcut ani întregi în ape de
vRZA: Un- zet Dunărea fără vad. Şi evita orice pierdere de c- ce. Platforma din Deva a gurat tot cărbunele nece­ infiltraţie. Repetăm sem­
(Minerul) ; alte multe războaie au avut Prin scrierile lor, istoricii
n «Storul de Dimitrie Onciul, P. P. Pa- nergie termică şi a asigura G.I.G.C.L. avea revizuite sar pe timpul iernii la cen­ nalul de atenţie: în acele
ria); Su­ cu turcii. Făcui-au şi sfinla naitescu, C. C. Giurescu îi confortul locuinţelor", a- şi reparate 4 din 5 centra­ trala termică din Geoagiu zone trebuie intervenit ca
iri acăra) ; mănăstire Cotmeana cind trăgeam atenţia că în ca­ le termice, 23 din 31 de sat. prioritate şi cu temeinicie,
Stipfma- era văleaî 6891. Şi au dom­ vor aduce un binemeritat astfel îneît acolo unde s-a
culturâ) ; omagiu voievodului Mircea drul pregătirilor pentru puncte termice şi 13,1 din în privinţa temeiniciei lu­
trabandlşiii nit Mircea vodă ani 29 şi au - ctitor şi unificator de ţară, iarnă ce se fac în unită­ 17,4 km de reţele termice crărilor de întreţinere şi lucrat în acest an să eib
ia (Dacia); murit în domnie şi s-au în­ ţile de gospodărie comu­ planificate a fi reparate reparaţii, platforma Deva mai fie nevoie de inter­
răspîntle ; gropat la mănăstirea lui întemeietor de oaste, con­ venţii mulţi ani de zile.
un tare do- ducător viteaz şi diplomat nală şi locativă, cele pri­ sau înlocuite. I.G.C.L. O- a adoptat o modalitate mai
e cultură); Cozia". înţelept. vind încălzirea locuinţelor i’ăştie pregătise de iarnă 6 înceată, faţă de volumul Din discuţia purtată e®
-a pierdut Descoperind cronici şi do­ şi prepararea apei calde din 7 centrale termice şi dotării existente în exploa­ inginerul Nicolae Ardelea­
(Mureşul) ; cumente româneşti şi străine, Vestit peste veacuri, Mir­ menajere pe timpul ier­ tot atitea puncte de termo­ tarea sa, dar mai trainică. na, directorul tehnic ai
sala man­ cea s-a nemurit el însuşi
ii). descifrind ţesătura tainică prin titulatura sa şi prin nii trebuie să se bucure ficare, 11,3 din 37,4 km Ceea ce se realizează, se G.I.G.C.L., a rezultat câ
dintre ele, istoricii, prin de o atenţie specială, lu­ în privinţa încadrării îso
slova far scrisă cu dragoste portretul rămas mărturie pe crările ce se fac să în­ termenele din program a
XPRES de ţară şi de adevăr, dar zidurile mănăstirii Cozia: ,.lo semne o rezolvare de du­ PE URMELE MATERIALELOR PUBLICATE lucrărilor de pregătire de
şi cu o înaltă preţuire a Mircea mare voievod şi rată a problemelor, iar iarnă nu va fi nici o aba­
faptelor şi înfăptuirilor lui domn, stăpînind şi domnind încheierea pregătirilor să tere. Au rezultat însă şi
ragerll din
1986 : Mircea, l-au nemurit peste peste toată ţara Ungrovla- se facă la termenele pre­ reţele de transport al a- face nou şi de durată. De probleme în suspensie.
2, 40, 15, negura vremurilor pe marele liiei (Ţara Românească) şi a văzute în programul apro­ gentului termic spre lo­ revizuit trebuie însă revi­ Prin dispeceratele de la
şi viteazul voievod. părţilor de peste munţi, încă bat de Comitetul executiv cuinţe. O situaţie nu toc­ zuiţi toţi cei 139 km de centralele şi punctele ter­
; 13, 22, Gheorghe Şincai, în Cro­ şi părţile tătărăşti şi Alma- al Consiliului popular ju­ mai bună faţă de data la reţele termice magistrale mice se cunosc cu preci­
nica românilor polemizează şului şi Făgăraşului herţeg deţean. care ne aflăm are S.G.C.L. şi de distribuţie, nu nu­ zie — ni se spune — toa­
câştiguri : Simeria, care a executat mai cei 17,4 km, pe care este te intervenţiile necesare în
cu cei care incercau să di­ şi domn a! Banatului şi Se- Au trecut dc. atunci mai
minueze meritele lui Mircea, verinului şi pe amindouă mult de trei -săptămâni, iar mai puţin de jumătate din prevăzută înlocuirea con­ apartamente, la coloane
cducînd ca argumente do­ părţile pe toată Podunavia pînă la tcrmenul-limită lucrările planificate şi una ductelor corodate sau re­ sau corpurile dc încălzit.
cumentele vremii pe care le incă şi pină Ia Marea cea din plan mai c doar circa foarte bună prezintă facerea sudurilor neetanşe. Sumele alocate pentru în­
redă în extenso, paginile sa­ Mare...". o lună. Care este, deci, E.G.C.L. Căian cu lucrări­ După cum rezultă din treţinerea fondului locativ
le fiind o pledoarie întru starea „la zi" a pregătiri­ le planificate încheiate. situaţia pe care am pre- însă nu sînt suficiente, tar
vroi nea va slava ilustrului voievod. Prof. ION FRÂŢILA lor de iarnă a instalaţiilor La data la care ne re­ zentat-o cam toate unită­ înlăturarea acestor deran
Cerul respective ? ferim, I.G.C.L. Hunedoa­ ţile şi subunităţile de gos­ jamente, în această situa­
s. Local Dintr-o situaţie pusă la ra — municipiu cu pro­ podărie comunală şi loca­ ţie, ar urma să fie făcute
care vor bleme în această direcţie tivă şi-au axat preocupă­ pe cheltuiala locatarului.
*r de a- DEPĂŞIRI DE PLAN LA EXPORT dispoziţia noastră de Gru­
izolat de pul întreprinderilor de gos­ nu cunoştea încă precis rile mai întîi asupra cen­ Noi credem câ sînt destul
rlcc. Vîn- Oamenii muncii de la întreprinderea chimică Orăştie podărie comunală şi loca­ ce s-a făcut din ce trebuia tralelor termice şi a punc­ de clar stipulate în lege
î intensi­ acţionează cu forţe sporite* in producţie pentru a obţine tivă rezultă că la 1 sep­ făcut. telor de termoficare, lăsînd atît obligaţiile chiriaşului,
ve 40—50 realizări eît mai bune Ia toţi indicatorii de plan, a în­
d-vost şi deplini înainte de termen sarcinile la export. Printr-o tembrie lucrările prevăzu­ în ccca ce priveşte apro­ mai s la urmă reţelele de cit şi cele alo proprieta­
urile ini- mobilizare susţinută în muncă a lucrătorilor de aici, o te în program erau exe­ vizionarea cu combustibil transport al agentului ter­ rului de fond locativ. Să
prinse în- pregătire temeinică a producţiei acestui an, chiar din cutate în proporţie de cir­ la centralele termice care mic de la furnizor la con­ fie respectate acestea. Mai
tde. Izolat prima lună a anului s-au obţinut, în majoritatea secţiilor sumator. Or, este bine ştiut departe, să aşteptăm cu în­
» dopre- Şi atelierelor, importante sporuri do producţie atît la In­ ca 40—70 la sută. Mal pre­ funcţionează pe cărbune,
' maxime tern eît v» îfl export. Demn de remarcat este faptul că la cis, în localităţile munici­ probleme ridică la aceas­ că prin acestea se pierde credere data rînd căldura
joarâ scâ- această oră chimiştii din Oră^tie raportează, pe pe­ piului Petroşani au fost tă dată centralele termice încă mult agent termic. va trebui să pornească fă­
ziua pre- rioada trecută din an, un spor la producţia destinată Unele sînt corodate în ră oprelişte şi fără dij—
fi cuprin- partenerilor de peste hotare în valoare de peste două ml- j revizuite şi reparate 6 din din Petrila şi Uricani (o-
25 grade. Uoane lei. cele 11 centrale termice. raşc netermoficate) pentru timp, altele au fost i n u n ­ muiri spre casete noastre.
38 din cele 60 puncte de care C.M.V.J. nu a asigu­ date şi corodate prematur, ION CIOCLEf