Page 37 - Drumul_socialismului_1986_09
P. 37
încheierea vizitei de prietenie
în ţara noastră a primului ministru al
Republicii Elene, Ândreas Papandreu
ÎNCHEIEREA CONVORBIRILOR ÎNTRE TOVARĂŞUL
NICOLAE CEAUŞESCU Şl PRIMUL MINISTRU
AN AL COMITETULUI JUOETIAN HUNEDOARA,Al
AL REPUBLICII ELENE, ANDREAS PAPANDREU
Ş.fct Al C O IN S I 1 1 1 1 LU1= PO P U I A R : J U
' __ ____ Joi, 11 septembrie, s-au relevat rezultatele deose nite, ce dau noi perspecti
încheiat, la Palatul Con bite ale dialogului purtat, ve şi dimensiuni colaboră
Anul XXXVIII, nr. 8 965 VINERI, 12 SEPTEMBRIE 4 pagini — 50 bani siliului de Stat, convorbi în aceste zile, la Bucureşti, rii şi prieteniei dintre
rile între preşedintele Re într-o atmosferă' de caldă România şi Grecia, mar
publicii Socialiste Româ prietenie, înţelegere şi sti când un moment de în
nia, tovarăşul Nicolae mă reciprocă. S-a subli semnătate deosebită în dez
Oamenii muncii hunedoreni au primit cu Ceauşescu, şi primul mi niat că schimbul de păreri voltarea relaţiilor tradiţio
nistru al Republicii Elene.
nale româno—elene, în fo
Andreas Papandreu. a pus în evidenţă hotărî- losul ambelor ţări şi po
rea comună de a dezvolta
puternic entuziasm şi angajare, cu bucurie convorbiri, a continuat şi mai puternic bunele ra poare, al cauzei păcii. în
în cadrul noii runde de
româno—elene,
de
porturi
schimbul de păreri cu pri a ridica la un nivel .şi ţelegerii şi cooperării în
Balcani, pe continentul eu
realegerea tovarăşului icolae Ceausescu vire la dezvoltarea rela mai î n a l t conlucrarea m u l ropean şi în întreaga lume.
ţiilor de prietenie şi cola tilaterală, . dintre Româ Preşedintele României şi
borare dintre România şi nia şi Grecia. primul ministru al Greciei
în înalta funcţie de preşedinte Grecia. De asemenea, au Primul ministru elen a au hotărît să continue dia
7 h y fost examinate, în conti mulţumit, încă o dată. logul prietenesc româno—
nuare. unele aspecte ale pentru ospitalitatea de care
ai Consiliului National al Oamenilor Muncii actualităţii politice inter s-a bucurat în timpul şe elen la nivel înalt, care a
7 avut şi are un rol deter
naţionale, îndeosebi pro derii in ţara noastră. m i n a n t în promovarea sus
ANGAJARE' UNANIMA PENTRU REALIZAREA blemele privind transfor P r e ş e d i n ţ e i e Nicolae ţinută a colaborării dintre
marea Balcanilor într-o Ceauşescu şi premierul cele două ţări atît pe plan
OBIECTIVELOR DE INVESTIŢII zonă a păcii, colaborării şi Andreas Papandreu au ex bilateral, cît şi în sfera
bunei vecinătăţi. primat profunda satisfacţie
Colectivul de muncă ol tot mai puternică a proprie toate sectoarele economico- vieţii internaţionale.
Brigăzii de construcţii nr. 7 tăţii socialiste şi asigurarea sociale este de a lua măsuri Ea încheierea convorbi pentru această nouă întîl- în legătură cu rezultatele
Deva, la fel ca întregul nos progresului general al pa hotărite pentru a gospodări rilor, preşedintele Nicolae nire, faţă de înţelegerile la vizitei a fost adoptat un
tru popor, a urmărit cu viu triei. Numai pentru anii ac cit mai bine materialele, a Ceauşescu .şi premierul care s-a ajuns şi impor comunicat, care se dă pu
interes cuvintarea secretaru tualului cincinal, planul na reduce timpul de execuţie şi Andreas Papandreu au
lui general al partidului, to ţional unic de dezvoltare e- costurile investiţiilor, a creş tantele documente conve blicităţii.
varăşul Nicolae Ceauşescu, conomico-socială prevede te eficienţa fiecărui leu in
la cel de-a! Ill-lea Congres realizarea unui volum de in vestit.
al oamenilor muncii. Prin vestiţii de circa 1 400 miliar Brigada noastră, alături SEMNAREA DECLARAŢIEI PRIVIND PROBLEMELE DEZARMĂRII,
tezele, orientările şi ideile de lei. Această sumă uriaşă de celelalte colective de
de mare însemnătate expri destinată investiţiilor — ac muncă ale T.A.G.C.M. Deva, PĂCII Şl COLABORĂRII ÎN EUROPA Şî ÎN LUME
mate, acest document se centua tovarăşul Nicolae îşi va mobiliza toate forţe
constituie intr-un adevărat Ceauşescu - are menirea de Preşedintele Republicii borării in .Europa şi în sebită a înţelegerilor şi a
program de lucru pentru cla a asigura înaintarea fermă le, va acţiona cu înaltă res Socialiste România, tova lume. documentelor convenite
sa muncitoare, pentru între pe noi culmi de civilizaţie, ponsabilitate, contribuind la răşul Nicolae Ceauşescu. în scurte alocuţiuni pentru dezvoltarea şi întă
gul nostru popor. Cel mai a ridica bunăstarea poporu realizarea celor aproape şi primul ministru al Re rostite după semnarea De rirea continuă a bunelor
iubit şi înţelept fiu al na lui, a intări independenţa şi 79 000 de apartamente, la claraţiei, p r e ş e d i n t e l e
dintre
România
relaţii
ţiunii noastre a subliniat e- suveranitatea României. Am publicii Elene. Andreas Grecia, atît pe pian bila şi
fortul deosebit făcut de so reţinut că sarcina primor Sing. SIMION DUDAŞ, Papandreu, au semnat, joi. Nicolae Ceauşescu şi primu 1- teral, cît .şi pe arena mon
cietate pentru dezvoltarea dială a constructorilor din secretar în cadrul unei ceremonii, ministru Andreas Papan
al comitetului de partid, .care a avut loc la Palatul dreu au apreciat rezulta dială, în lupta pentru dez
Brigada de construcţii tele fructuoase ale noii armare. înţelegere şi cola
nr. 1 Deva Consiliului de Stat. Decla întîlniri, ale convorbiriloi borare internaţională, po.z,-
OMUL - FACTOR HOTĂRÎTOR raţia privind problemele purtate împreună şi au
(Continuare în pag. a 3-a) dezarmării, păcii şi cola-
AL DEZVOLTĂRII ECONOMICE Şl SOCIALE subliniat importanţa deo- (Continuare în pag. a 4-a)
« u
Strategia înfăptuirii gran cultură generală ale oame
dioaselor programe de dez nilor muncii şi, deopotrivă,
voltare intensivă a societăţii pentru adincirea sentimen CAMPANIA AGRICOLA DE TOA
socialiste româneşti în ac tului de dragoste pentru pa
tuala etapă şi in perspecti trie şi partid, pentru pămîn- - *• ■
vă dobindeşte o nouă şi tul României. Din paleta lar
amplă fundamentare politi gă de acţiuni politico-edu- Mobilizare exemplară la strîngerea recoltei
că şi ştiinţifică prin magis cative menţionăm „Tribuna
trala cuvintare rostită la ideilor Înaintate", simpozioa
înaltul forum al democraţiei ne, dezbateri, mese rotunde, în unităţile ce aparţin Florian Silvăşan. vicepre Am fost în cele două deoarece — cum ne-a spus
muncitoreşti revoluţionare de cicluri de expuneri prin Consiliului unic agroindus şedintele biroului execu tarlale unde se strîngeau Elena Silvăşan, contabila
secretarul general al parti care evidenţiem realizări ale trial Simeria, campania a- tiv al consiliului popular cartofii, ale C.A.P. Rapol- şefă a unităţii — ci au
dului, tovarăşul Nicolae poporului nostru, precum şi gricolă de toamnă cunoaş comunal : tu Mare. Am găsit la lu strîns de mult recolta do
Ceauşescu. Găsim iii ninduri de acţiune înainta te o desfăşurare tot mai — Toate forţele din satele cru două maşini de scos ţie suprafeţele repartizate.
adevărat program de acţiu ta ale coiBtu.;..,.. intensă. Din situaţia ope- Rapoltu Mare, Rapolţel, cartofi, la volanul tractoa Cea mai mare producţie
ne căi şi direcţii, mijloace citoreşti din C. S. H.', stadiul ’ acTiuaî'TU i'PTL că Bobîlna şi Foit sd află, în relor aflînclu-se Francisc de cartofi —- 10 000 kg dc
nut
prin care să apropiem înfăp I.A.C.R.S.H., I.M.H., altor u- ce au loc pe ogoare este Tegste zile frumoasele sep- Acs şi Ioaii Băio.şu. Recol pe 22 ari — a obţinut-o
tuirea obiectivului dezvoltă nităţi economice. De o deo următorul : recolta^ de ________ Imjstrîn- ta este bogată, se sorta cu Ludovica Rtcf din Rapol
rii multilaterale a patriei. In sebită eficienţă se dovedesc cartofi a fost strînsă de ţel, o cooperatoare foarte
centrul acestui grandios e- cursurile universităţii cultu- pe 1G6 ha din cele 310 ha ÎN COMUNA RAPOLTU MAxr vrednică ce a efectuat în
lort, după cum sublinia to ral-ştiinţilice organizate di ocupate cu această cultu munca. ^v_ ^ 300 zilc~
varăşul Nicolae Ceauşescu, rect in unităţile economice ră, a început recoltarea se dovedeşte, la transpui-
trebuia situată formarea o- şi instituţiile municipiului, sfeclei de zahăr la C.A.P. gerea roadelor toamnei. cea mai mare grijă pe cele tul recoltei din cîmp spre
mului nou - factor hotărîtor care vizează concret ridica Bobîlna, cu cîteva zile în La C. A. P. R a p o l t u trei calităţi stabilite, se locul de depozitare. Iulian
al progresului şi civilizaţiei, rea nivelului telwic şi cali urmă a fost declanşat cu Mare se lucrează la recol încărca cu de IFRON-ul în Paştiu, elev în clasa a X-a
transport si
mijloacele
al dezvoltării economice şi tativ al produselor, creşte- lesul porumbului, din su tarea cartofilor, pînă în se ducea, la locurile de a Liceului agroindustrial
sociale, al creşterii materia rea productivităţii muncii şi prafaţa de 770 ha fiind prezent fiind strînsă pro depozitaro. Erau la lucru Ilia, ce promite a fi un
le şi spirituale a patriei. a eficienţei economice, ren strînsă recolta de pe 8G ducţia de pe 50 ha din cele viitor mecanizator de nă
tabilizarea tuturor sectoara- (iO ha ocupate cu această cel puţin 300 de coopera
Situată pe platforma in ha. Modul cum este or tori. Pe Li a Voica. Marin dejde. Cinste lui şi celor
dustrială a Hunedoarei, ca FLORIN IZDRĂILĂ, ganizată şi se desfăşoară cultură. La C.A.P. Bobîl Cărpinişan, Maria Jelcr. ce l-au crescut, îl educă şi
na s-au recoltat 42 ha din
sa de cultură acţionează, directorul campania de toamnă în Pica Tămătaş, din Rapob se ocupă de pregătirea
prin diverse forme ale mun comuna .Rapoltu Mare este HO ha cultivate cu cartofi. lui !
Casei de cultură reprezentativ pentru întreg Tot aici a început recol tu Mare, Viorel Costea.
cii educaţionale, pentru ri Hunedoara Consiliul unic agroindus tarea sfeclei de zahăr şi Tosif David. Petru Costa,
dicarea nivelului de cunoş trial Simeria. culesul porumbului, dar Leontina Benţa, Aron Tă TRAIAN BONDOR
tinţe tehnico-ştiinţilice şi de (Continuare in pag. a 3-a) Pentru început să con suprafeţele realizate sînt mătaş şi alţii din Rapolţel
semnăm ceea ce ne-a spus .încă miei. nu i-am găsit in câmp (Continuare in pag. a 3-a)
Foto NICOLAE GHEORGHIU
pregătesc terenul în vederea insămîn(ării orzului şi griului la c.A.r. Dineu Mare.
Mecanizatorii de la S.M.A. I.uncoiu de Jos
