Page 38 - Drumul_socialismului_1986_09

9 DRUMUL SOCIALI

20,00
— E un spaţiu şi volum
Albăstrelele le-âmfţyăzut foarte mare lucru, aşa că i 20,20
în
| „Venim Sa muncă în familie, ne reîntoarcem înflorind atunci, priviri® Gi- e firesc să ajutăm şi noi
în
nuţei
de
prag
vară, cind ea, şoimuleţul acum, în preajma noului
t acasă în îamilie“ de-o şchioapă, uimise pu­ an şcolar — apreciază Ana 20,(0
i blicul din sala mică a Ca- Cizmaş. E un Volum mare
ţ , ,, sqL ele cultură din Deva cu do lucru pentru a menţi­ 20,50
„Venim la muncă in ia- chimice Orăştie, ne-au vor­ a devenit crezul de muncă llăm că punctul de ple­ taicnfu-i interpretativ, iar ne curăţenia şi ordinea, !
miiie, ne reîntoarcem aca- bit cu respect despre vred­ al fiecărei zile. Altiel, pie­ care al calităţii produselor cîntecul ci „Ţesătoarea" — căreia îngrijitoarea noastră 21,10
; sti în familie. Dar această nicia şi mobilizarea tovară­ sele pentru export la care in secţia de mase plastice devenise, pentru cîtcva ore, Maria Dănăilă îi face faţă
familie are aici, in între­ şelor lor de muncă ia 'în­ lucrează n-ar primi girul are o sintagmă cunoscută.
prindere, un sens mai larg. deplinirea sarcinilor de care le dă personalitate. Ea se numeşte „să-ţi Iaci şlagăr. Apoi lc-am văzut cu multă răspundere în tot 21,25
Pentru că însuşi colectivul producţie şi obşteşti, de­ Iar Angela s-a legat de datoria". Iar pentru opera­ înflorind cu cîtcva zile mai timpul anului şcolar. Este
labricii noastre e o mare spre vocaţia lor în meserie marea familie a fabricii, torul Anicuţa Poenaru, ma­ tîrziu pe peronul Gării de o conştiinciozitate şi 21,50
familie de oameni vrednici şi in calitate de mame. Iar din care şi soţul ei face mă a trei fete, mereu Irun- C.F.R. din Deva, cind pri­ vrednicie exemplare. A- 22,00
in rindul cărora ne-am a- sing. loan Petruţiu, remar- parte in calitatea sa de toşă In muncă, mereu in ma serie de preşcolari por­ vcm în Maria încredere
l'at şi noi rostul muncii cinti succesele de presti­ frezor, găsindu-şi aici ros­ linia intii a întrecerii, a-şi nea spre Năvodarii vacan­ deplină. Optimismul ei,
şi al vieţii. Am putea zice giu cu care colectivul sec­ tul şi fericirea căminului face datoria înseamnă, ca ţei maTi. Alte albăstrele grija pentru gospodărirea
că aici ne-am format şi ca ţiei a încheiat iiecare lună drag, in care o aşteaptă, şi pentru Minodora Paştiu, am zărit înflorind în pri­ materialelor cu care lu­
meseriaşi şi ca oameni". din acest an - la produc­ de Iiecare dată, Cosmin, ca şi pentru Angelica Chivu, virile frăţiorilor ei mai crează, priceperea cu care
„Eu de 20 de ani vin zi de ţiile lizică şi marfă, la Irul, aliat acum in clasa ca şi pentru întregul colectiv mari — Nicu.şor (clasa a participă la amenajarea şi
zi la muncă impreună cu calitatea produselor, la a V!l-a a şcolii generale de femei ce reprezintă 80 IV-a, şcoala generală nr. BU
soţul meu". „Eu de 18 ani încadrarea in consumuri nr. 2. la sută din personalul mun­ 5) şi Cristi (clasa a VI-a pavoazarea încăperilor gră­ dlopi
si in aceeaşi secţie". „Poa­ - la toţi indicatorii, subli­ citor al secţiei - o con­ B la şcoala generală nr. 8) diniţei sînt exemplare. Ve­ 6,15
care
înfru­
deţi
picturile
le aici am înţeles că dis­ nia chemarea lor statorni­ - Noi de 20 de ani ve­ tribui zi de zi la creşterea museţează, cu scene din 6.30
agric
ciplina, corectitudinea, ca- că spre lucrul bine făcut: nim impreună la muncă. producţiei şi a calităţii, spre cînd, în cercul de aeromo- Juriu
pacitqtea, vrednicia nu pot „Reperele mici şi mijlocii Soţul meu lucrează la tur­ a răspunde prin lapte în­ dclc de la casa. pionierilor poveşti, terasa ? Vedeţi 8,00
Curi«
ii separate, că ele se u- pentru industria de auto­ nătoria de metale nefe­ Bule
nesc intru acelaşi scop; in turisme - „Dacia", „Olt- roase de peste 30 de ani, demnurilor pe care secre­ pune
parti­
a ne loca datoria". cit", ,.Aio“, „Roman Die­ iar eu aici, la finisaj. Fiica tarul general al Nicolaa 10,00
tovarăşul
dului,
10,05
Le ascultam, admirin- sel" şi, mai nou, pentru noastră Marcela - ne spu­ Ccauşescu le-a adresat ţă­ Albăstrelele gllio:
operatorul
Minodoro
ne
a'u-le tinereţea la virsta „Lăstun" - solicită o mare Paştiu — e in clasa a Xl-a rii, la tribuna celui de-al vouă
maturităţii depline, cind precizie şi o calitate su­ la liceul cu profil de chi­ eînte
rubi
I liii şi fiicele le sint absol- perioară din toata puncte­ mie, pentru o ne continua lll-lea Congres al oameni­ de .ş
| venţi de şcoli profesionale, le de vedere. Acestea pre­ meseria. lor muncii. „Să contribu pitor
j sau elevi de liceu, urmin- supun o bună pregătire, zi de zi Io creşterea răs­ şi şoimilor patriei au aflat coridorul „anotimpurilor" zltor
Anto
I du-le, liresc, meseria. Le pricepere şi multă atenţie - Cum reuşiţi să li ţi punderii faţă de muncă şi despre locurile fruntaşe sau holul pictat cu obiec­ tiu c
I ascultam, inţclegind cum - calităţi pe care munci­ mereu şi in fruntea acţiu­ de oameni, loţă de se­ cucerite pe judeţ şi drep­ te de artizanat ? Vedeţi moai
Part
■ aici, în secţia a lll-a mase toarele din secţia noostiă nilor întreprinse de comi­ meni", este emblema pe tul de a participa la ta­ „ustensilele" care înfru­ ^ 40
plastice, unde ponderea o le întrunesc cu succes. Aşa sia de temei din întreprin­ care muncitoarea Felicia băra republicană a între­ museţează băiţele, făcînd mn
; deţin femeii o, climatul de am reuşit ca în acest an dere ? Moş, secretarul organiza­ în acelaşi timp educaţie 3; 15
i competiţia generează mul- să ne depăşim, lunar, sar­ - Cred că prin vorba ţiei de partid al secţiei, cerilor de profil. Iar deu­ igienică'-preşcolarilor ? Ve­ dio-i
„Goi
năzi, florile de azur le-am
j tipie posibilităţi de alir- cinile de plan in medio bună şi prin înţelegerea şi mamă a patru copii - care Weri
j mare a capacităţii lor cu 5-10 la sută, iar caii- ajutorul tovarăşelor mele vine la lucru împreună cu zărit înflqrind în privirile deţi semnele individuale 15.30
I creatoare. Fetida Moş, se- turtea produselor să devină de muncă. Sîntem şi aici liii gemeni, Călin şi Flo­ Florinei, surioara mai ma­ de pe uşile dulăpioarelor ste
Radi
| crotarul comitetului de emblema muncii colectivu­ o familie unită în maiea rin, de acum muncitori şi re, cînd ne-a mărturisit pentru copii ? Toate sînt citat
'• partid al secţiei, Valeria lui". familie a labricii. ei -, şi-a asumat-o pentru că la şcoala cu clase de picturi realizate de Maria mun
j Dumitru; secretara comisiei O emblemă care, pentru Din dialogul cu Felicio ă-i li model de conduită muzică şi arte plastice a noastră. Tdeile şi ajutorul soci:
teati
j de femei o întreprinderii operatorul Angelica Chivu Moş şi Valeria Dumitru a- profesională şi morală. fost răsplătită pentru stră­ ei ne sînt de mare folos şi Î7.00
daniile la învăţătură, cu în conceperea şi realizarea Ante
premiu) II pentru o me­ machetelor, a panourilor cu Orei
intei
Am primit uu autograf scris dic generală de 9,61, Pe Muz
ila ntlita unei poete ce a cu- Flacăra îndeletniciri practice. E Buh
Heierat prin codri, aducând Florina am întîlnit-o — prezentă la orice oră, la Spoi
din ramuri, rîuri şi din lu­ • | • * • împreună cu -prietena sa, orice chemare a colectivu­ ţion
mea lor o li o g a t ă sal­ Ilamona ConstautinOscu (cl. lui grădiniţei, niciodată feri.
bă de balade şi de cîutece „ce iubim Rad
prin veacuri au înflorit .Mio­ a Vl-a, şcoala generală nu pune problema familiei, tine
riţa" în noi şi noi variante, nr. G), şi cu Ginuţa, Ia e- deşi are patru copii I Şi a ţlun
le-povestind cu acea nelinişte Purtători de steag de pace tajul II al Grădiniţei cu într
poei
mlrâbilă ce înnobilează sufletul sîntem dintotdeauna educat atît de frumos co­ 23,lî
românesc, cutare fapt de, eu- vatra aceasta milenară program normal nr. 8 De­ piii, le-a organizat atît de 23,5f
laro dor, dind unui tremur ne-a fost dorul, muma. va, întreeîndu-se în vred­ bine programul de lecţii, Ştiri
iie floare nu ştiu ce semni­ nicie la curăţenia pe care
ficaţie cosmică 11 — apreciere de gospodărire şi de joacă
făcută de poetul Eugen lîvu, Purtători de steag de pace colectivul unităţii o făcea
r-,i cartea Ioanei Prectip, iuti- în preajma deschiderii incit e exemplu de peda­
iuUnu „Din cei codri de ar­ sîntem dintru începui gogie.
gint". nu dorim ce nu-i al nostru noului an de învăţământ. Cu Maria Dănăilă ar
Este a doua carte a pcetei Ginuţa şi Florina venise­ zăbovit puţin. Albăstrelele
înnstre populare Ioana Pre­ vatra ni-i relicvă, scut. ră să-şi ajute, ca de obi­ D
oţi, la a cărei prezentare, ara ce i-au înflorit privirea tria
r ut bucuria să fiu de faţa. Purtători de steag de pace cei, mama — îngrijitoare cind ne-a vorbit despre flo­ HU.
V fost o întîlnire emoţio- la grădiniţa cu pricina. Pc inul
mniîă. prin vremuri urcam coridoarele de la parter şi rile ei — Ginuţa, Florina, (Mc
vatra-î flacăra iubirii etajul I, în sălile de gru­ Nicu, Cristi ne-au impre­ făli
prin ea respirăm. pe, educatoarele Ana Ciz­ sionat. ,;Toţi din familie toai
(Ar
„Din cei Purtători de steag de pace maş Juşcă. Doino unităţii), au ochi albaştri ?". „Toţi I". seri
(directorul
f lot
..■■>] toţi cîntă frumos, toţi
Zoia
zer»
pictează ?". „Ne împărţim
cotlri...“ dăinuim curaţi _ , uovi, Antonia Ciucean, Mi- ceilalţi desenează. Mie rele
„
..... noaslra străbună
pe din două. Unii cîntă,
haela Suciu, Eugenia Ves-
LUI
din Munţii Carpaţi.
gan
Jianu,
Eu-
Sultănica
can,
frosina La'slo erau preocu­ mi-e drag şi cîntul, şi de­ (Cu
LUIZA LANDT pate de montarea perdele­ pa .
lo:
Pe Ioana o cunosc senul". Iar la desen, cu­ la
lor şi a draperiilor pe ga­ loarea florilor ochilor pri­
îî:. 30 -^SuflUJlnii'tul siderurgic* NO
i'j unedorcan. o ştiam o fire leriile care încadrau apoi mează. E azurul care îi în­ ţel
eî'mdă, făcută, foarte conştiin­ geamurile mari strălucind seninează viaţa în familia- un
cioasă şi-atît. Am regăsit-o I. L. Deva. Ni colo ta de curăţenie, de amenaja­ tez:
f oi aşa de timidă, citind emo­ Ior ; -a este laborantă în cadrul la­ grădină în care se înalţă (Stc
boratorului var. Aici se ur măresc parametrii calitativi ai
ţionată din scrierile sale. 'arului produs. rea mochetelor, a dulă- florile ocrotite de timpul Vîn
Prezentarea cărţii a avut loc pioareior cu material 'di­ lumină în rare au răsărit (Pa
(FI:
«•» cadrul secţiei hidrotehnice dactic. şi cresc. BA:
lin C.S.H., unde Ioana îşi cu!i
lesfăşoară activitatea, aşadar „Vă mulţumim 44 rea
11 faţa tovarăşilor săi de mun- nn.
a. Aceştia, surprinşi plăcut CA
’i mîndri, o ascultau impre-' La redacţie a sosit o scri­ casa de marcaj a casieriei, sa
•donaţi, ca şi mine, nplau- soare din Moldova. Poar­ RI/4
ilmd-o. borsetul în care aveam o mină de pămînt (Mi
tă semnătura pictorului toate actele personale, 1000
Ziua aceea a fost o săr­ Vasilc Niţă (str, C. Nc- salt
bătoare în Augustul nostru Ici, biletele de tren, cheile GH
sărbătoresc. c îte asemenea oulco, bloc BJ, aparta­ de la apartament şi de 'la j Diiur-o mină de pămuxt, (Ml
sule
lucrările
cera-
de
lip,
sărbători nu ne-au prilejuit ment 6.) din Paşcani, care locul de muncă elr. Cind ] pornim Irămîntot .şi modelul tnicu — „Joc de pe Valea mărime naturală — „Fată cu
anii noştri liberi î şi aceasta s-a numărat printre par­ mi-a in dat seama de lipsa cu sufletul, trecut apoi prin Mureşului", „Mireasă din ceapsă din pădurenime",
..Fată cu ceapsă din Banat"
a fost o sărbătoare do suflet, ticipanţii cu lucrări la cea Proba de foc, au apărut \a- ° a 5“> „Muncitor la calea fe­ — se conturează chipul in- fi
11 a moment al marelui festi­ de-a Il-a ediţie a expozî- acestuia, acceleratul Timi­ lorl artistice. Privlndu-le, ai rată" — uu şi fost propuse coniundabiluluî Luceafăr al
val „Cîntarea României", care şoara—-Iaşi sosise în sta­ sentimentul că te afli în faţa de specialişti pentru etapa poeziei româneşti, Nora mo­
a descătuşat atîtea energii, ţiei-concurs de insigne mi­ ţie. Ajuns la destinaţie, a unui reputat artist plastic, republicană, unde arllsta delează lutul în şoapta ver­
atîtea talente ! niere „Expominerit . ’86", doua zi dimineaţa, am a- cc stăpîneşte cu siguranţă amatoare din Iiia s-a clasat surilor eminesciene — pe ca­ p
formele,
armonia.
desenul,
Toanei, care a avut ferici­ organizată In Deva. Auto­ pelat telefonic la un coleg ; Şl, totuşi, se pare că te afli de trei ori pe locul I pe re soţul artistei i le citeşte doi:
rea ca, în mijlocul tovarăşilor ţară l pînă tîrziu, însufleţindu-î cen
Poezia
111
de muncă, să cunoască bucu­ rul scrisorii roagă redacţia numismat din Deva. Prin sa, fa|a unul poet. respiră In casa Norei Hruban, ce­ creaţia, dîndu-i expresivita­ izol.
scrisă
In
lut,
ria lansării noului său vo­ să înlesnească publicarea el am aflat că, datorită sensibilitate, delicateţe. Aco­ ramica vorbeşte, cîntă, dan­ te. „Dacă pînă la căsătoria posi
lum, îi strîng cu căldură şi cîtorva cuvinte de mulţu­ tovarăşei' Maria Cioponată, lo, la Ilia, în casa de pe sează. In monumentalul „Joc mea arta plastică a fost doar de
colegialitate niîna, urîndu-i voi putea intra în posesia strada Tudor Viadimlrescu de Ia Căpîlna" formaţia un vis» de atunci, la îndem­ pînî
sănătate şi putere pentru n mire la adresa conduitei nr. 40, arta o prezentă cu „mere de parcă scrie/ ca ţă- nurile soţului meu am por­ tort
cutreiera cu gîndul frumuse­ tmui colectiv de femei diri- lucrurilor pierdute. Acum, încărcătura de frumos ca ruza pe hîrtic", iar armo­ nit pe drumul realizării Iui. iile
niile
ansamblul
oferite
de
ţile patriei noastre şi a aş­ tr-o unitate comercială din cînd sînt în posesia aces­ mtr-o expoziţie. Zeci de lu­ Tară sprijinul său şi al pă­ pi*in
terne, cu pana sufletului, sti­ Deva. Despre cine este tora, aduc calde şi sincere crări de ceramică ! Argu­ „Hora României" — ansam­ rinţilor mei n-aş fi reuşit. de,
huri izvorîtc de pe plaiurile vorba ? „în cîrum spre ga­ mulţumiri tovarăşei casie­ mente, parcă demult aştep­ blu sudat cu migală, şlefuind Şcoala populară de artă, a- 21 ?
ceaţ
detalii din zone folclorice —
tate, ale încărcăturii de ginii,
romaneşti, stihuri cu care să re M. Cioponată, colecti­ rod şl rost, ale meditaţiilor te Impresionează prin uni­ poi vizitele anuale Ia expo­ U:
incunune tezaurul spiritual al ră — se spune în scrisoa­ îndelungi ale Norei Itrubon, tatea diversităţii, „cînd am ziţii şi muzee bucurcştene,
n r
»Miortţei“. re — am intrat în maga­ vului magazinului din ca­ | lîităra artistă care s-a afir- lectura în domeniu şi nu să,
re face parte,, colectiv de­ lucrat la acest ansamblu, numai în domeniu, mă a-
zinul alimentar eu auto­ spre a cărui corectitudine I »>at în Festivălul naţional m-am gîndit Ia Unire" — propie de rostirea plastică". Dup
maria stoica, servire nr. 23 de pc stra­ „Cîiiiarea României". cînd mărturiseşte autoarea. Iar O rostire care începe, eâdt
s-a prezentat în etapa ju­
aver
pensionară da Lemn, pentru cumpă­ şi atitudine înaintată f a ţ ă deţeană a întrecerii de crea- acum, cînd pe masa de lu­ prin adaosul de artă, să mod
cru, alături de busturile în
Hunedoara rături. Am uitat, lingă de muncă mi s-a vorbit ci nte. toor
cu respect",
rror