Page 42 - Drumul_socialismului_1986_09

p ag. 2 DRUMUL SOCIALISMU

.. .* • , ta \
La sfat cu ţara Cartea de pămînt
Tele
El stă Ia sfat cu ţara cînd raze de Pămînturilc noastre n-au dormit
lumină sub pluguri pe eîmpii şi pe coline 13,00 Telex
13.05 La sfi
Tşi pune dimineaţa trecînd prin flori tiparniţele grîu au tipărit tămînî
mănoase enciclopedii de pîine. lor) *
de măr t toţ
Biroul său de muncă e Patria, grădină Pămînturilc noastre-s lut de casc todii
Gala
A dreptului la viaţă în pace şi-adevăr. cu pagini răsfoite-n veşnicie mat *
şi rotunjite şi melodioase mistui
Oriunde merge-n lume c ca o apă lină prin tulnice sunînd, a veşnicie. dc glo
tor pr
Ce trece prin alîtea puternice dogori adiere
paşi
Şi-n dragostea lui mare, curată şi Aşa au fost, fătnîn, ne-mpămîntesc grupu
prin ciclicele Hore în lumină op** *
sublimă
diosului sau ale tragicului.
i C O Ş B U C ce, totuşi, prea deseori se După acea Mare a Sar- Sc-nalţă România, ţara mea de dor. pămînturi de luceafăr românesc Z Moine
i u a
uită şi anume „amănun­
cu inimi înstelatc-n rădăcină.
tul" că este tălmăcitorul gasselor în care se părea Docun
Ictă
Azi, la 120 de ani de la de aleasă virtuozitate al că eşuase poezia noastră DAVID RUSU EUGEN EVU Tclcsp
naşterea sa şi dupâ nume­ DIVINEI COMEDII, între­ de după Eminescu, el, Coş­ 14.4.5 oul ir Sap tăi
roasele studii şi exegeze prindere cu totul temera­ buc, a fost acela care a f0,00 Teicju
care i-au fost consacrate, ră, care presupune talentul scos-o din nou în largul 0 instituţie cu merite însemnate în 10.20 Telcei
lor)
imaginea lui Coşbuc în deopotrivă cu erudiţia. Ex­ cel bătut de vînturile şi cu­ 19,50 Mama
posteritate rămîne încă ceptînd copilăria, întreaga renţii dătători de viaţă. Şi, * S
ambiguă, convenţională şi, viaţă a trăit în oraşe. Un asemenea celor mai mulţi domeniul educaţiei artistice Concu
exceptînd programele şco­ mod de existenţă care l-a dintre marii artişti, a tîrît de cn
pretar
lare, oarecum marginali- şi el după sine o întreagă Incepînd cu noul an de membri nu posedă cunoş­ asigură pregătirea în do­ uşoari
trenă de epigoni: s-au năs­
se banalizeze prin abuzul r/« cut astfel, pentru a fi de învăţumînt, Şcoala popu­ evoluţia, elementare mişcarea meniile: teorie-solfegii ca­ 20,35 Film !
zată. Etichetele sortite să
privind
tinţe
muzicii,
istoria
vâratt
lară de artă, instituţie cu
chiar
teatrului,
lor).
lenei intelectuale, care-i n PRIVELIŞTI îndată uitaţi, coşbucienii; merite însemnate în do­ scenică, cc reprezintă un re contribuie la lărgirea 22.20 Teicju
urmăresc ca o fatalitate a rămas Coşbuc. meniul educaţiei artistice, real handicap pentru cali­ orizontului do cunoaştere,
pe marii artişti, nu l-au o- l-a spus odată tîr.ăru- estetice îşi desfăşoară ac­ tatea interpretării. De a- fundamentarea temeinică
colit nici pe el. „Poet al modelat, sfîrşind prin a-l lui, pe atunci, Livîu Re- tivitatea la Deva. în legă­ ceea, şcoala organizează
ţărănimii", „idilic", „anec- transforma într-un citadin. breanu: „Un sfert de ta­ tură cu această premieră clase de teatru — brigadă a pregătirii teoretice, edu­ J f A D
estetico
cursanţi­
a
caţiei
todic", „pastelist" sint Da, a tăinuit pină la capă­ lent şi trei sferturi muncă deveană (instituţia a func­ artistică, cu alte cuvinte lor, precum .şi o pregătire
doar cîteva dintre ele. Nu tul zilelor nostalgia satu­ abia vor naşte o operă de ţionat pînă la această da­ de actorie, ce vor fi frec­ practică muzicală, de acto­
neadevărate, ci limitative. lui şi a universului bucolic artă. Să Iii onest cu tine tă în Petroşani — n.n.) am ventate dc elevi din Deva, rie, în domeniul coregra­
Ca orice mare scriitor, Coş­ — de aici toate poeziile însuţi (şi) să crezi în ceea purtat o discuţie cu tova­ Hunedoara, din alto loca­ fiei şi artelor plastice.
buc e o personalitate mult sale de inspiraţie rurală.— ce scrii". E, probabil, cea răşul Mircea Bele, direc­ lităţi ale judeţului. Ne gân­
prea complexă pentru a dar n-a fost un poet fol- mai concisă profesiune de torul Centrului judeţean dim, în acelaşi timp, la — Cine sînt cadrele di­
putea fi definită de o ase­ clorizant. La el nu apare credinţă pe care a formu­ de îndrumare a creaţiei numărul marc de tineri dactice ?
menea etichetă. Apropiaţii citatul folcloric, iar prozo­ lat-o vreodată. într-adevăr, populare şi a mişcării ar­ care doresc să înveţe un — Sint oameni cu pre­
il numeau „badea Gheor- dia populară se întîlneşte aplecat o viaţă asupra pa­ tistice de masă, al Şcolii instrument muzical — dc gătire de specialitate, ab­
ghe", iar el accepta ape­ cu totul rar, mai curînd ginii, a muncit salahoreşte populare de artă: suflat, acordeon, pian. vi­ solvenţi de învăţămînt su­
lativul cu un surîs înde­ prin sugestie. Cultura popu­ printre cuvinte, păstrînd — în oraşul reşedinţă oară, la cci caro doresc să perior, la care se adaugă
părtat şi enigmatic. Ade­ lară se răsfrînge în opera demnitatea' şi dăruind noi de judeţ, ne-a relatat in­ devină cu adevărat buni specialiştii Centrului jude­
vărul e că i se potrivea lui filtrată, rafinată prin frumuseţi limbii româneşti : terlocutorul, se simţea ne­ solişti vocali de muzică ţean de îndrumare a crea­
doar în aparenţă. După complicatele retorte ale u- a fost onest, rămînînd el voia unei instituţii de în- ţiei populare şi a mişcării
cum o atestă toate mărtu­ nei personalităţi artistice însuşi pînă la capăt; nu văţămînt artistic la care populară şi uşoară româ­ artistice de masă.
riile vremii, era un om de puternice şi originale. Poe­ s-a minţit şi n-a minţit pe să aibă accesul categorii nească. Cursurile sc întind
o mare discreţie, interiori­ ziile salo sînt rodul unor nimeni: a crezut în ceea do oameni ai muncii, în pc durata dc unu sau mai B. CĂTĂLIN
zat, cu o pronunţată pu­ elaborări tainice, îndelun­ ce a scris. E momentul azi primul rînd . tinerii. mulţi ani, ceea ce va asi­
continuitate
pregă­
gura
doare sufletească. Un scrii­ gate şi savante, pînă în să-l scoatem dintre plati­ — Vă rugăm sa oferiţi
tirii, avînd în vedere că
tor poliglot şi foarte cult cele mai mici detalii. Coş­ tudinile de manual şi, răs- cîteva detalii în acest sens. educaţia artistică repre­ CRONICA DISCULUI
în acelaşi timp, un fami­ buc, cum s-a mai spus, a foindu-i opera într-un ceas — Re gîndim, în pri­ zintă un proces perma­
liar al vastului spaţiu cul­ creat un stil şi a adus o de reculegere, să-i redes­ mul rînd ia ridicarea ni­
tural dintre literaturile an­ viziune nouă, robustă şi coperim statornicele stră­ velului do cunoştinţe ar­ nent-. BOEMA"
tichităţii şi cele ale timpu­ stenică, din care nu lip­ luciri. tistice propriu-zise, dar şi — Cum se vor desfăşura 17,05 Mu?
lui său. Să nu uităm ceea sesc nici dimensiunile gran­ RADU CIOBANU la creşterea calităţii inter­ cursurile ? In raioanele de specia­ dv 18,i
21*00 I,a
pretative, a competitivită­ — Cursurile încep în da­ litate remarcăm ca nouta­ 22.00 Radi
ţii colectivelor artistice hu­ ta do 15 septembrie, după te înregistrarea integrală, Sport; 22,
de
oaie
Succese ale creaţiei ,, I KlbUNA" nedorene în Festivalul na­ prealabile., examene de tes­ în limba italiană, a operei 23.00 Mo
calităţilor
arţistice
a
tare
„Boema"', creaţie de largă
ţional „Cîntarea României".
23,10 Muz
muzicale hunedorene la DtvA Sînt formaţii ai căror ale viitorilor elevi. Şcoala popularitate a compozito­ 23,35—24,Of
Ştiri.
Cunoscuta revistă clu­ rului italian Giacomo Pu-
jeană „Tribuna* 4 dedică ccini (1858—1924).
Compozitorul Ghoory.hu Teatrului sntiric-muzieal două pagini creaţiei lite­ Reprezentant al curentu­
devene,
rare
David; dirijor la Teatrul „Constantin Tănase" Bucu­ cenaclului „Ritmuri membrilor lui verist, Puccini s-a stră­ JÎIHi
“ De-,
de- estradă din Deva, s-a reşti. Melodia menţionată, va, condus de scriitorul duit. să dezvolte, ţie de o
situat anul acesta • intre o piesă ritmată, cu o linie Vaier lu Bărgău. Iii spa­ parte, marile tradiţii ale
protagoniştii Concursului melodică modernă a rezis­ ţiul acordat, creatorii de­ şcolii italiene, iar pc dc
veni sînt prezenţi cu poe­
.ie creaţie muzicală de la tat prin calităţile sale ce­ zie şi proză!' Se remarcă altă parte, să abordeze
Mamaia. Numele său a lor trei selecţii - succesive poeţii Mariana Păndaru prin tematica lucrărilor sa­
stat, aşa după cum con­ ale prestigiosului juriu, si- („Jocul pietrelor**), Lazăr le subiecte realiste, lega­
(„Licuricii
neoste­
semnează revista „Contem­ luîndu-se între cele mai Cărjau liar“), midrei Cau- te de viaţa cotidiană.
nitului
poranul", alături de cel a) bune piese muzicale ale ear („Posibile, cuvinte ale Operele sale au cucerit
mor compozitori consu­ concursului. Satisfacţia lui neeeneu**), prozatorii publicul dc pretutindeni :
maţi — George G rigori u, compozitorului Ghcorghe Băniei Mariş („Camera eu „Boema". „Tosca". „Ma­
obscură**).
Florin
lumina
Moria Moculcscu, Vasilo J)avid a fost întregită, în Opri.şa („Globul tic t'um“). dame ButterfJy", „Fata din
Vasilachc, Ion Cristirioiu. semn de recunoaştere „a Victor îs ac. Trai ah Dinorel Fâr-Wcst", „Gianni Sehi-
Marcel . Drngoniir. Dan calităţilor sale de creaţie Stănciulescu cu aforisme echi", „Turandot". Accesi­
şi „parab.ole neutre**. Mâi
Stoiari, Dan Ardelean. Mc : în ansamblu, de prezenţa semnează Rodica Sorescu- bile din punct de vedere
:<>dia,’ în primă audiţie, pe discul Electrecord „Ma­ Olcj, Letiţiâ Gavrilă,*; .Ma- mibaşil «lin Fintoag (I.ăpu gin «le Jos), laureaţi al I es-' muzical, caracterizate prin-
•are l-a adus în ' finala maia ’86" (lansat deja. pe rius Zotoiu, Alina Lucia rivalului naţional ',,Cîntarea României". tr-o bogăţie şi fantezie
Musulbaş.
■ou cursului „Mamaia ’86" care în curînd il vom pu­ melodică deosebită, prin
s-a intitulat „Un băiat iu­ tea achiziţiona de la ma­ arii pline dc forţă emoţio­
bea o fată" (versuri do gazinele de specialitate din Prezenţă meritorie şi în noua nală, aceste creaţii s-au
George Mihalachc), inter­ judeţ — n.n.), alături de impus în repertoriul curent
pretată în duet cu Gabriel Temistoclc Popa. Cornel al tuturor teatrelor de o-
Manca, de binecunoscuta Fugaru. Dumitru Lupu. ediţie a festivalului peră din lume.
solistă hunedoreană Ga- Dan Beizadea, Marcel Dra- Premiera operei „Boema"
brielu Simona. FÎorescu, a- gomir, Alexandru Wil- In ediţia precedenta a Fes­ «lăruit de o viaţă scenei, a blarca potenţialului artistic (4 acte) a avut loc la Tca-
:um apreciată solistă a many ş.a. tivalului naţional „Cîntarea fost creşterea numărului mem­ local, pentru valorificarea n- tro Reggio din Torino, la
României", Căminul cultural brilor săi, care au oferit ma­ uor noi obiceiuri folclorice
din I.ăpugiu «le Jos, mişca­ sivitate şi o calitate a Inter­ cuin ar fl „Clacă Ia fin", „Mă­ 1 februarie 1896, sub ba­
Rezultate
CRONICA FILMULUI rea de creaţie şi Interpretare pretării deosebită. adăugat în suratul oilor". Fiecare locali­ gheta dirijorală a celebru­
tate s-a înscris cu un anu­
artistică de la nivelul comu­
dc
au
excepţie
lui
pe
Toscanini,
Arturo
nei a avut o prezenţă deo­ palmaresul căminului cultu­ mit număr «le formaţii, «lintre
sebită. Kod al culegerii şl ral creatorii populari care au care pot fi menţionate: gru­ atunci în vîrstă de 28 dc
0 parabolă încărcată de nelinişte valorificării unul bogat ma­ obţinut cinci premii I şl unul purile de «lubaşi «Ie la Fin­ ani. Autorii libretului,
terial literar, muzical, core­ IV prin Măria Morar (glugă toag şi I.ăpugiu «Ie Sus, gru­ Giuseppe Giacosa şi Luigi
„Munţii albaştri", cu subti- „Aţi citit MUNŢII ALBAŞ- grafic, al unor obiceiuri, da­ pădurenească, traistă), Florlca purile vocale de la ohaba, Illica s-au inspirat din ro­
Fintoag, Lăsau, Teiu, I.ăpugiu
ilul „O îiitiniplare de necre­ TIU tini şi meşteşuguri locale, co- Fogan (glugă pădurenească,
zut", este un film de anto­ Sînt în acest film echill- «le Jos. O menţiune aparte se manul lui H. Murger „Sce­
logie. Keehizitoriu necruţător, orat secvenţe de un irezistibil cuvine a fi acordată artişti­ ne din viaţa de boemă".
dramă ascunsă în faldurile efect comic, ori de un incre­ lor amatori din I.ăpugiu de în prim-plan sînt zugră­
unei comedii, filmul iui Eldar dibil firesc, dar şi secvenţe Sus, hotărîţl a sc prezenta cu Rezulta
Senghelala dimensionează la din care absurdul se revarsă trei formaţii mari — colecti­ vite aspecte ale faimoasei 12 septen
seara hiperbolei absurdul pro­ copleşitor. Ticurile oamenilor, vele de obicei folcloric („Mă­ „boeme" pariziene din pri­ Extr. I
ces de „întunecare a sufle­ detaliile, aparent nesemnifica­ suratul oilor"), «ie dubnşl şl ma jumătate a secolului G9, 35, 71
tive, adunate şi suprapuse, dansuri populare mixte şi ce­
telor". tntîmplarca este sim­ dau naştere unui monstru — «nuna a fost prezentă masiv traistă), Domnica Urs (ţol pă- lor «lin I.ăpugiu «Ie Jos caro trecut, cu lipsurile şi exis­ Extr. a
bolică: un scriitor îşi încre­ monstrul indiferenţei şl izo­ în etapele de întrecere ale ilurenesc), toate din Lăpugiu tenţa sa lipsită de ţel în- 8, 43, 75,
dinţează opera — „Munţii al­ lării. amplei manifestări, ajungîn- de Sus. vor aduce în scenă o forma­ Fond
baştri" — unei edituri şi aş­ Jocul actorilor — Ramaz «lu-se ca în finala pe ţară sa „A fost o participare fru­ ţie «le teatru folcloric. Con­ tr-o societate a egoismului 1 183 843
teaptă ca ea să fie citită. Aş­ fîheorghiobiani (Soso), SesiUa ciştige opt premii. Cele mai moasă a comunei noastre în tăm, «1c asemenea pe prezen­ şi a nedreptăţilor sociale.
teaptă şi revine, revine şi aş­ valoroase par a fi locul I şi Festivalul naţional „Cîntarea ţa interpreţilor vocali şi in­
Toliaişvill (bălrîna casieră), Ilomăniel", ne-a spus tovară­ strumentişti, dintre «xtre rap­ Ea realizarea muzicală a
teaptă, dar timpul trece fără Teimuraz Cirgadze (directorul titlul «1c laureat obţinut de şul ioslf Seleşan, secretar ad­ sodul Miron Goleşic «lin Lă­ setului dc discuri amintit
să l-o citească cineva. Sin­ editurii) — nuanţat Şi expre­ dubaşil din Fintoag prezenţi junct eu probleme de pro­ sau a şl obţinut deja un ma­
gurul om care vrea, câruia-i siv dă consistenţă şl viaţă în întîlnirea cetelor de «lubaşi pagandă al comitetului comu­ re premiu la festivalul In- au contribuit solişti de va­
place să citească manuscrise­ unei idei cinematografice zgu­ «le pe raza C.U.A.S.C. Dla şl nal de partid şl directorul că­ terjudeţenn dc la Făget (Ti­ loare ăi scenei noastre li­
le, omul de serviciu, nu prea duitoare prin morala sa. locul IV, respectiv, titlul «le minului cultural «le centru, miş) şi pe poetul popular rice. în rolul celebrei Mimi
este lăsat. Cu fiecare ano­ Vîrf în fllmografia Iui El­ laureat, acordat formaţiei de llezultatelo obţinute îşi au o- Millonor Moldovan".
timp trecut clădirea editurii dar Senghelala, care-şl conti­ dansuri populare mixte din bîrşia în tradiţiile, în bogăţia O preocupare susţinută din — Eugenia Moldovcanu.
de
I.ăpugiu
Sus.
Acest
din
este tot mai veche şi mai nuă astfel strălucit tatăl (Nl- urmă colectiv artistic este Şi varietatea folclorului sate­ partea factorilor culturali lo­ Apoi — Ludovic Spiess,
plină de fisuri pentru a sfîrşi kolai Senghelala — corifeu al bine cunoscut în mişcarea ar­ lor noastre, dar şl în pasiu­ cali care anticipează şi în Elvira Cîrje-Druică, Pom­
intr-o apocalipsă de ziduri ecranului), marcă de vitalitate tistică hunedoreană, avînd o nea oamenilor care îşi fac un noua ediţie a „Cintării ltomă- pei Hărăşteanu şi dirijo­
pentru „şcoala" de la Tbillsi,
năruite. Prăbuşirea zidurilor, „Munţii albaştri" este încunu­ frumoasă tradiţie şl expe­ titlu de inîndrie din a-şi nlei" o preze-nă meritorie, re­ rul Operei Române din
filmată eu încetinitorul, este nat cu Marele Premiu la cea rienţă, o prezenţă îndelunga­ face cunoscută crftaţia moşte­ zultate care situeze comu­ Bucureşti — Constantin
ca o uşurare. «ie-a XVII-a ediţie a Festiva­ tă. ceea ce a reuşit însă să nită, şlefuită, mereu îmbogă­ na Lăpugiu • Jos pe un loc
Totul este construit pe răs­ lului cinematografiilor din re­ atlucă nou, în cazul acestui ţită din generaţie în genera­ a fruntaş pe judeţ şl pe ţară. Petrovici.
Pentru
ţie.
ediţie
actuala
punsurile extrase parcă tlin- publicile Uniunii Sovietice. colectiv artistic, conducerea festivalului nc-ani gîndit şi
tr-o Infinită conversaţie ab­ căminului cultural «lc centru am acţionat deja pentru du- MINEL BODEA Prof. ELENA TĂMÂSAN
surdă, stîrnite de întrebarea VERONICA PALADE şi învăţătorul Dionlsie Urs,