Page 47 - Drumul_socialismului_1986_09
P. 47
Ut NR. 8 967 • DUMINICĂ, T4 SEPTEMBRIE 1986 Pag. 3
Mircea cei Mare în izvoare de arhivă
® în cinstea celui de ■.
EVIZIUNE al lll-lea Congres al oa- I
Un privilegiu comercial acordat negustorilor braşoveni menilor muncii, brigada *
MrNICA, nr. 4 Lupeni - Valea de j
PTKMBRI1C In timpul, domniei lui reşti şi la intensificarea tre sud (Drumul Dîrstoru- Brazi, a I.A.C.M.M. Petro- I
Mircea cel Mare, Ţara Ro schimburilor de mărfuri. lui, al Giurgiului, al Vj- şani, a finalizat in pri-
ia copiilor (par- mânească a parcurs o epo Comerţul intern unea, în mele zile ale lunii sep- |
:olor) * Simeni că de intensă dezvoltare dinului) înregistrează în tembrie ultimele lucrări *
Epocii <le aur mod direct şi indirect, a- la cel de-al 10-lea obiec- |
•rag partid, îţi economică. Locuitorii sa şezările din ţară şi deter acea perioadă o intensifi tiv de investiţii miniere s
intim!". Versuri telor, tîrgurilor şi oraşelor mina o [Producţie de care a traficului de măr
cîntcce plonie- munceau pămîntul şi va schimb. y / - î j r * * r t “ realizat peste sarcinile li
• Mică reca- furi în ambele sensuri. de plan în acest an. J
ire... la vacanţa lorificau bogăţiile naturale, Creşterea potenţialului Pentru a uşura efectua „,,»«■**<*'» - »i>4 »■*«-•••*-_ .„.lA.; Fruntaşii nu-şi dezmint t
Reportaje, practicau numeroase şi va economic al ţării a dus la
;1 informaţii din riate meşteşuguri şi făceau rea schimburilor comer renumele ® Cu un cochet *
tatea pionie dezvoltarea comerţului ex *V>.i " < * T C * ' f f y “ î minihotelsportiv şi o sau- J
ri * şoimii pa- comerţ. tern, în primul rînd cu ciale, marele voievod bate «ţAjhi. A H -<•* *—"» v ; nă s-a îmbogăţit zestreo (
* Telefilmo- Domnitorul a sprijinit ac cele două ţări româneşti : monedă naţională proprie, •*» - . ■ - * • * ■ * • < 'ft„-4», ÎS ~.'«, „ , ' . , , Ş s
n
de ghiozdan : « « ;v*.**•"** »^ *“ ** ’v "ţ«M ; dotărilor de cate dispune
atorii“ (color), tivitatea economică si dez Transilvania şi Moldova, emite ducaţi de argint. _,AA(~- ;4.v»ţ arena de handbal Meta- |
dul 14 voltarea comerţului. Mă dar şi cu oraşe din alte +'t>A " < t s ’ . - i r A s-U Iul din Hunedoara. La s
cununa cînte- surile luate în domeniul e- ţări. în acest sens se in Facsimilul alăturat re
românesc. Mu- prezintă privilegiul acor «*.« «* , tţr'Af »/$*.«*>> 1^1.^,;»,^. grija manifestată de con- t
:
popularâ (co- conomic, social şi în ad tensifică schimburile co !uv;^--''H'-e; “.'“r'ţ; yK>rrc & ducerile combinatului si- J
•<»<•>*** >A -.h*—,» •«.,!• wJ>,
ministraţie, precum şi în merciale cu Liovul, cu o- dat, la 6 august 1413. de ».=4 ^-«*. '.«. -v..w; •; derurgic şi clubului spor- t
a duminical r tiv pentru crearea unor I
al color) organizarea militară l-au raşele sud-dunărene, cu ne către Mircea voievod ne '.*< '": *'*•* ;'£?***''««v
oamnâ romă- impus pe Mircea ca un is gustorii genovezi de la gu gustorilor din Braşov şi 4»*-«4*r V"''.*"•*'»••<** 4*. condiţii cit mai bune de J
ă « Desene a- cusit organizator de ţară. rile Dunării. Astfel, în 1403 ' l £ i • .1«.»»« * A«>»*i *«•?,* •♦'**•»♦•»«• 4 ÂV.^JK pregătire a handbaliştilor |
e * Mangalia reglementarea statutului iiix^ y,,-*~y------^v-,« hunedoreni ar fi de do- '
taţiune pe pla- Extracţia minereurilor la şi 1409, marele voievod a- t^toA*- *♦„ <r> -H# «<■» >»»
ituror. Ropor- Baia de Aramă şi, proba cordă privilegii negustorilor vămilor spre Ţara Bîrsei, rit ca aceştia să râs- |
Ilustrată mu- bil, la Baia de Fier, pe prin care se urmărea spri Gjt-'T.b** •*<*<' ••»» pundă prin... promovarea >
din Medgi- din Liov, deschizînd o V ' *<■<♦'»••< «>«• *’AJt<Mk
semnează for- Gilort, au sporit forţa eco nouă rută comercială spre jinirea comerţului braşo ' < *&v£**£ ^&«****»'**»*(* in prima divizie ® La |j
vocal-instru- nomică a ţării. Mircea în ţinuturile din Europa nord- laboratorul de recoltare J
I ă „Medusa“ * vean cu şi prin Ţara Ro '♦?*'*■*••' ît,v A »«>**♦ rMţ»« i *« «•«*f>*«*«* *> a singelui din Petroşani j
ivul tinereţii fiinţează noi tîrguri şi o- ostică. mânească. Fotografia este -iî< * « • « ■ » ♦ * ’ * * t.J s-au prezentat, de la în- 8
idianul în 000 ra.şe, viaţa Urbană, în tim Drumurile comerciale
cunde * Teie- pul său, cunoscînd o pu spre Polonia prin Moldova făcută după actul original, ceputul anului, aproape J
* „A iubi, scris pe pergament. 6 000 donatori onorifici, |
Recital * ternică afirmare, fapt ce (Drumul Brăilei) si Tran „,/ţ ‘ «<...«» ••<•’«*< laboratorul depăşindu-şi *
t minunată a a dus la asigurarea creş silvania (Drumul Braşovu
ui * Secvenţa terii producţiei meşteşugă lui, al Oltului) si cele că Prof. ION FRÂŢILĂ >.A4 —r i prevederile de recoltare |
îctatorulul. " ' ţX «* »*£*«>" * * A «-'4/s* * '*•♦*2* * «& cu 220 litri sînge ® Pe *
4
narea carte a 4 o uliţă a satului Ţebea |
I (color)
Mircea, mare
d şi domn... Cutezanţă şi dragoste de zbor
icntar
crea progra E C R A N i
De pe- cîmpia ca-n pal
mai
al marilor în- mă a aeroportului,. pla-
> rcvoluţio- noarele se înălţau despi I
când aerul în imaginare stă, de multă vieme înţe-,
. -a pentru penit, tractorul nr, 41-
irt din popu fire prelungi, şuierătoare. fi
larii. Docu- Graţioasa lor siluetă se rlD-2990, cu remorca N
uupă el. Se zice că o-
îndrepta spre înaltul ceru Un 'preţios expo’iat rent de stăpîn, tractorul f i
coala ne des- parţine brigăzii din Brad fi
porţl de aur I lui în vibraţia aerului, mi *»
* Spectacol nată din urmă de privirile In posesia Bibliotecii u- Koro Dierksen şi f i u l său. a I.P.E.G. Deva. Indife
ii — literar — însetate de zbor ale tine nivorsitare din Rostoek se Biblioteca din Rostoek,
if Ic înfiinţată acilm 416 ani, se şi remorca lui ar trebui %»
irtlstlr : ,,Pă- rilor sportivi. în cei unspre află a treia „cea mai ma ® s
entru Alexan- zece ani trecuţi de la re re carte" din lume. Este află şi în posesia „celui să focă treabă. Nu ?
[color' luarea activităţii Aeroclu vorba de „Marele Atlas mai mic* Atlas din lume: De Io Uzina de prepara
rnai re a cărbunelui Coroeşti
crea progra- bului din Deva, de pe ve din Rostoek", care măsoa (i7 mm X 68 mm. opera u-
chiul aeroport de vis şi cu ră l.ljfi metri lungime şi noi imprimerii litografice au fost expediate supli
tezanţă şi-au deschis ari din Rostoek. Datînd din mentar beneficiarilor din
SRI’TIi.MHRIi: 2,04 m lăţime. El conţine ţară, de la începutul a-
pile spre zbor numeroase 32 de hărţi foarte bine 1831. acest mini-otlas con
rnai. promoţii de tineri, mulţi realizate şi este protejat ţ i n e 26 de reproduceri, co nului şi pînă în prezent,
românească dintre ei râminînd legaţi Ei liana Bănoasă şi Câtă lin Porumba pregătesc o nouă lorate de mină, ale ţărilor aproape 21 000 tone de
poca Nlcolue decolare. do o copertă groasă de europene, ca şi ale conti turtă-şlam, din care peste
seu (color), prin profesie de înălţimile doi centimetri, din stejar 500 tone numai in sep
entar albastre. Aşa au revenit nentelor Africa, Asia şi
nouă iu ţară aici piloţii de avioane Puiu îmbrăcat în piele. Preţio Australia, hărţi care — fie tembrie • Prin buna co
color). sul atlas a fost realizat in care — nu depăşesc un laborare dintre Consiliul
ttacol de ver- Tine, Adel Ştef, Gheorghe popular comunal Ghelari
i cântece rea- Stamate, unii dintre ei a- 4(i(i4, la Amsterdam. de ron ti metru pătrat.
1 formaţii ar- junşi deja instructori de şi conducerea minei, se
ale elevilor şi desfăşoară ample lucrări
iilor, laureate zbor ai celor 40 de viitori de modernizare şi reuti-
stivalulul na- planorişti şi paraşutişti. în
„Cîutarca liniştea solemnă a fiecă \ F O I L E T O N lare a clubului muncito
iel“ rei decolări, răzbat doar resc din localitate. ,,Ca
-foileton: l----------------- şi „Siderurgistul" din Hu
'■■cusului". comenzile radio, scurte, nedoara, respectiv cu
precise intre comandantul j Cine fură azi un ou...
aeroclubului, Vasile Neaga, scaunele tapiţate şi sola
şi pilotul instructor loan î mochetată şi tapetată,
Porumbu, de la automosor. încă nu s-o stabilit cu lei pentru liecaie exem aşa va arăta clubul nos
Se pregătea lansarea pla precizie dacă cei despre plar vindui. tru" - ne spunea Sivică
norului în care Cătălin care urmează să vă vorbim Cu ce se mai ocupau Topliceanu, diiectorul a-
tunecate (Pa- Porumbu, fiul pilotului — au avut sau nu, cind erau „eroii" noştri in timpul li cestui aşezămînt de cul
agul (Arta) ; una din speranţele spre mici bineînţeles, obiceiul ber ? Au incercat şi vigi tură. O In Petroşani, la
A: Din prea performanţă ale zburători de a „subtiliza" cite un lenţa celor de la C.A.P. U- porterul blocului 92, de
>ste (Modern I.a comenzile automosoru lui — pilotul Instructor loan ou proaspăt de găină, di nirea, unde auziseră ei, din pe strada Republicii, coo
jblă depăşire lor deveni - aştepta deco Porumbu.
R); Iubire larea. Tot aşa cum Cătălin rect din cuibar sau de la cine ştie ce surse, că ave perativa „Unirea" a des
flacăra); In a preluat pasiunea de o vreo tarabă specializată rea obştească nu este pă 3- 1 chis o unitate de pres
ul Magelan in vinzarea unor ostiei de zită chiar cu străşnicie. tări servicii, profilată pe
TItO.ŞANi: O viaţă a tatălui său, Liliana produse. Cert este că, du Aşa că au purces pe la apiţerii. Aici se execu-
grădinari — Băneasă, elevă la Liceul
(Parîtig); Ora nr. 2 din Deva, a îndrăgit pă cum se va vedea, ei locurile unde erau ţinute ă reparaţii la fotolii, re-
emlirle); Ma- au avut asemenea apucă animalele. De aici au în camiere, scaune. cana
(Unlrea) ; zborul de la fratele ei. A- turi care, cu timpul, aşa şfăcat un viţel in greutate pele, studiouri, capitonări
U patrulea Jături de ea, încă 11 fete
1 debarcader cum spune şi proverbul de 65 de kg. Cum cu aces a uşi şi birouri, se schim-
r ULCAN: Cll- recrutate din clasa specia „Cine iură azi un ou, miine ta nu prea se puteau da pă arcuri ş.a. • Un
(Luceafărul); lă a Şcolii generale nr, 7 vo fura un bou" - s-au in spectacol pe piaţă, l-au exemplu deloc energic
rt de fonnu- din Deva deprind aici tai
terul); 7’E- nele zborului fără motor, amplificat pină la apogeu. sacrificat şi au vindut car de acţiune oferă colecti
erman — se- Cei in cauză se numesc nea. Din afacere au rezul vul de redacţie al gaze-
luncltorcsc) ; beneficiind de condiţii teh loan Borlea şi Ionel Ră- tat alţi bani, altă distrac ei de perete - „Energe-
zestrea dom- nice corespunzătoare, ast
(Munclto- fel că porţile albastre ale dulescu, foşti muncitori la ţie. Plănuiau ei să dea lo icianul" a uzinei nr. 6
ICANI: Ţa- C.S.H., Marioara Veţan şi vitura şi la un bou ade din C. S. Hunedoara :
zat); BR.AD: curajului sînt aici larg Mariana Cristea, munci vărat. Intenţiile le-ou fost articole vechi, lipsite de
teaua ro- deschise fiecărui tînăr cu toare la Cooperativa „Drum insă deconspirate şi oa nteres, aspect total ines-
IRABARZA :
e mal ve- tezător. nou" Hunedoara şi Nicolae menii in uniformă albastră etic al acestui mijloc
[); ORAŞTIE: Popa, fără nici o ocupaţie. i-au depus pe infractori la de propagandă. Ar fi de
e căprioare Fotoreportaj de Negăsind ei nici un com locul pe care-l meritau. dorit ca factorii răspun
upcrpollţlstul NICOLAE GHEORGHIU
GICOAGIU- ...şl de aici începe zborul. binat avicol prin apropie Prolitind de naivitatea zători să dovedească o
ea (Casa d e re, unde să-şi pună in va unui patruped, şi-a dat-o-n preocupare în consens
lŢEG: Pădu- loare talentul şi apucătu petic şi Maria Lupu, care cu... numele gazetei •
ă (Dacia) ; ’rin reducerea costurilor
să Infernală rile, au sărit de la ouă, a procedat întocmai ca_^ an
imlsiunl (Ca Io... porci. lup cind se vede paznic la a 1 000 lei producţie
ră) ; SIME- in peregrinările lor prin stină. Ca muncitoare la marfă cu 2,70 lei, colec-
de zăpadă ferma din Turdaş a I.S.C.I.P. ivul Antreprizei de con
LI A: Cuibul Călan au dat şi peste fer
r (I.unilna); ma din localitate a Orăştie, M.L. a „deturnat" strucţii căi (erate Petro-
Bon nor fiul I.S.C.I.P. Orăşlie. Cum erau un porc de 60 kg a cărui ani a înscris în contul
informaţi că godacii sini carne n-a apucat insă să economiilor ,,la zi" a-
la mare căutare, au des o guste. De aici se vede proape o jumătate de
cins la ferma respectivă de treaba că ar cam li cazul nilion lei ® Colectivul
unde au „extras", in pe ca cei ce au misiunea să de muncă al Intreprin-
rioada iunie-august a.c., păzească avuţia unităţilor lerii de confecţii Vulcan
: vremea va 13 purcei (să nu fi ştiut s-o Iacă aşa cum scrie la obţinui în perioada tre
cerul varia ei că acesta este numărul carte, pentru că atunci cei cută din acest an însem-
ţi sufla slab
•rat, din sec- cu ghinion I). Cum li s-a tentaţi să fure chiar şi nu pate depăşiri de plan
Temporatu- părut că puşi pe varză a- mai un ou vor putea fi a toţi indicatorii. Sporu-
vor fl cu ccşti godaci nu se ridică descoperiţi şi demascaţi la ile realizate au la bază
lt şi 16 gra- timp.
maxime în la o valoare corespunză reşterea productivităţii
de grade, toare, i-au valorificat pe muncii cu 3.02 la sută
de serviciu piaţă, incasind cite 1000 T. DOBRICEANU ■peste cea prevăzută.
