Page 53 - Drumul_socialismului_1986_09
P. 53
w<7/> • ' - , ' . ..... ; y
r>
'A?
CAMPANIA AGRICOLA? DE TOAMNA mm®.
Sub conducerea organelor şt organizaţiilor de partid
Să se acţioneze ferm, cu toate forţele
umane şi mecanice, la recoltarea
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUMEDOflRft flt PC R culturilor şi semănat!
SI ftl C O « S I I I U I U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N Situaţia realizării planului la asigurarea nu
Toate forţele treţurilor suculente, pînă la data de 16 septem
brie a.c., în procente, pe consilii unice agro
Anul XXXVIII, nr. 8 969 MIERCURI, 17 SEPTEMBRIE 1986 4 pagini - 50 banî satelor —la buna industriale :
desfăşurare a
ENTUZIASTĂ ANGAJARE PENTRU ÎNFĂPTUIREA SARCINILOR
activităţii
REIEŞITE DIN CUViNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU,
a LA CONGRESUL AL lll-LEA AL OAMENILOR MUNCII de pe ogoare!
V r V*-- _________ _____________________ ..
Imperativele
5,5 milioane kilowaţi — frumoase de acestor zile
septembrie
sînt stringerea grabnică şi
din apele Rîului Mare fără pierderi a roadelor
ogoarelor,
însilozarea
cul
turilor duble şi însămînţa-
rea cerealelor păioase.
U.H.E. Ostrovu Mic este camdată, ele sînt folosite — în prezent, instala Pentru a cunoaşte cum este
prima uzină hidroelectrică alternativ. ţiile şi agregatele compo organizată şi se desfăşoa
pusă în funcţiune, la în — De ce, tovarăşe di nente ale modernei noas ră activitatea în C.U.A.S.C.
ceputul acestui au, pe a- rector ? tre uzine se comportă bine Uia am întreprins un raid
pele Rîului Mare, clin ca — Debitul de apă este — preciza ing. Ioan Dră- în unităţi agricole din
drul întreprinderii elcctro- prea mic. Trebuie reţinut ghici, şeful secţiei exploa comunele Dobra şi Lăpu-
centrale Haţeg. Ne-am in că s-a asigurat o turbi- tare. In lumina sarcinilor giu de Jos. Iată ce am
teresat cum funcţionează nare integrală a întregu ce ne revin din magistrala constatat cu acest prilej.
şi cum se comportă în lui volum de apă acumulat cuvîntare a secretarului ge C.A.P. Dobra. La C.A.P.
exploatare instalaţiile şi în baraj. Evident, pro neral al partidului, tova Dobra se lucrează în aces
agregatele acestei uzine de ducţia de energie elcctri- răşul Nicolae Ceau.şescu, te zile la recoltarea carto
concepţie şi execuţie româ că realizată putea fi mai rostită la Congresul al filor — unde din 35 do ha
nească, ce energic s-a a fost strînsă producţia dc
furnizat în arterele siste ih MOQUCtW CIT MAI MULTĂ ! pc 25 de ha, iar din 84
mului energetic naţional ENERGIA ELECTRICA de ha cu porumb au fost
$-0 ÎCOHOMISIW PE TOATE CAILE !
de la momentul realizării culese 20 de ha. La recol
paralelului. tarea porumbului muncea,
marc dacă se acumula mai III-lea al oamenilor mun
Ing. loan Cîmpeanu, di multă apă. Constructorul în tarlaua de la Stretea
rectorul întreprinderii, ne-a — A.C.II. Rîu Mare-Rete- cii, ne străduim să spe brigada condusă dc Elena
cializăm oamenii pe locuri
spus : zat — nu a terminat inte de muncă şi instalaţii, să Şinidea. Printre cei mai
— in lunile trecute de gral lucrările prevăzute asigurăm o funcţionare harnici la culesul porum
la punerea în funcţiune a (la stavila clapetă baraj şi ireproşabilă a uzinei, să bului erau cooperatorii Le-
uzinei ne-am preocupat cu completarea depunerilor în creştem continuu eficienţa tiţia. Pascotă, Viorica Bu-
toată răspunderea de asi diguri) din care cauză nu joran, Toma Bulbuc, Lc- Din situaţia prezentata rezultă că stadiul asigurării ne
gurarea condiţiilor func s-a putut ridica cota apei muncii" noastre. Aceasta tiţla Cicel, Maria Turean cesarului de nutreţuri suculente in cooperativele agricole şl
este, de fapt, şi deviza de
ţionării optime a instala lacului. Deci, centrala şi alţii. în paralel se mun asociaţiile economico cu prolil zootehnic nu poate fi con
ţiilor şi agregatelor. Am noastră a funcţionat cu o muncă a colectivului cen ceşte la însilozarea cultu siderată nici pe departe ca satisfăcător. Deoarece în ci mp
există încă importante resurse dc nutreţuri ce pot .şl trebuie
întîmpinat unele greutăţi capacitate redusă. tralei, condus de maistrul rilor duble. La efectuarea să fie conservate sub formă de siloz, îndeosobi porumbul
inerente începutului, însă U.H.E. Ostrovu Mic a Dionisie Iordan, electri acestei lucrări sînt angre din cultură dublă, cocenii în amestec cu colete de sfeclă
colectivul nostru s-a mo furnizat sistemului energe cienilor şefi de tură Petru naţi mecanizatorii Adrian Şi altele, este necesar ca în flecare cooperativă agricolă şl
asociaţie economică să fie luate măsuri energice în scopul
Căpătan,
Vasile
bilizat. a dat dovadă de tic naţional, „la zi", după Păleanu, Petru Pascotesc.u, Moise, Muraru, Lucian O- organizării temeinice a acţiunii de însilozarc. Important este
Ioan
o bună pregătire profe cum arăta Ştefan Părău, Viorel Merean, inginerului prean şi Toma Crişan. ca toate formaţiile de mecanizatori constituite în fiecare
sională, de cunoaştere a a- şeful biroului producţie, Petrişor Gheorghiţă, de la Tot ieri, Lucian Josan, sub consiliu unic agroindustrial în vederea însilozărli furajelor
să folosească zilnic, cu randament maxim, combinele şi mij
cestui tip de centrală, reu peste 5,5 milioane kWh laboratorul PRAM, electri îndrumarea lui Mircea Ji- loacele de transport, să înlăture cu operativltnto orico de
şind în scurt timp să asi energie electrică. Preocu cianului Dumitru Paşulică, van, inginerul şef al coo fecţiune ivită la utilaje şi să facă o bună tasare în cclulo
gure o funcţionare în de parea constantă a colecti a celorlalţi lucrători ai uzi perativei, a însămînţat pentru a obţine un nutreţ de calitate corespunzătoare. De
asemenea, se cere o bună reglare a combinelor in scopul
pline condiţii de siguranţă vului uzinei a fost şi este nei, care au principalul cinci ha cu orz. Am în- evitării pierderilor şi realizării în fiecare unitate a canti
11
a instalaţiilor. Acum cele de a valorifica superior merit al „fabricării mi tilnit şi 100 de elevi ai tăţilor de nutreţuri suculente planificate. Conducerile S.M.A,
două grupuri energetice de apele Rîului Mare, a pro lioanelor de kilowaţi din Şcolii generale din Dobra şi ale secţiilor do mecanizare au datoria să urmărească cu
la U.H.E. Ostrovu Mic sînt duce zi de zi o cantitate apele Rîului Mare. toată răspunderea respectarea graficelor zilnice de lucru
stabilite. Numai în acest mod este posibil să fie înlăturate
pregătite pentru a fi uti cît mai mare de energie TRAIAN BONDOR rămînerilo în urmă ce s-uu acumulat la însilozarea fura
lizate tot timpul. Dco- electrică. LIVIU BRAICA jelor — acţiune hotărîtoare pentru realizarea sarcinilor cu
prinse în programul judeţean do dezvoltare a zootehniei.
a « * » « - • (Continuare in pag. o 2-a)
Roadele muncii celor ce deschid
: :••• •• .
drumul pădurii spre oraş
într-una din zilele tre pc locul al III-lea în între
cute la ceasul în care zorii cere. De atunci şi pînă
abia începuseră să ridice astăzi ne-am îmbunătăţit
năframa cernită a nopţii, considerabil realizările, a-
am pornit împreună cu ing. cordînd o atenţie sporită
Liviu Ilodor, .şeful Secto îndeplinirii ritmice a sar
rului forestier de exploa cinilor de plan. Conducă
tare Hunedoara, spre cîte- torii exploatărilor forestie i I
va dintre punctele de lucru re care înregistrau după
situate în creierul munţilor şase luni serioase rămîncri
şi pe firul văilor din Poia în urmă la planul sorti
na Ruscăi, „locuri din care mental au înţeles justeţea Elevii Şcolii generale din Dobra lucrează la recoltarea cartofilor. Foto N. GHEORGHIU
pădurea îşi începe drumul criticilor formulate în ca
spre oraş". Dincolo de drul adunării generale a
această exprimare ce a- oamenilor muncii şi au
parţine unuia dintre „lu răspuns ca atare. Au venit
crătorii de pădure", cum puternic din urmă, în lu Oameni mai înalţi cu o faptă, cu un gînd frumos
îşi spun forestierii, se află nile iulie şi august, bri
o muncă deloc uşoară, găzile coordonate de maiş
care durează zi-lumină, de trii Gheorghe Luca, de Urmînd cursul Cernei am are o demnitate a sa. Car un puternic specific. Au niri le-au cunoscut aşeză
multe ori cu ploaie sau la exploatarea forestieră urcat în frumoasa dumini sele, oamenii, munca lor crescut animale, au lucrat rile de munte în perioada
ninsoare, cu geruri şi vîn- Popeşti — Valea Roatei şi- că de toamnă spre comuna împrumută ceva din tră pămîntul, au valorificat de după Congresul al IX-
turi aprige. în această Constantin Pohonţu, de la Lunca Cernii de Jos, lo săturile munţilor. Oamenii, lemnul, au ţesut, au cusut, lea al partidului despre
muncă se află angajat cu exploatarea Valea Zla.ştiu- calitate aşezată la extre mai ales oamenii sînt mai au coborit în minele Teliu- care locuitorii vorbesc cu
toate forţele întregul co lui, aliniindu-se bunelor mitatea vestică a judeţului, mîndrie. „Tot ceea ce a-
lectiv al acestui sector si rezultate obţinute de lu în Munţii Poiana Ruscăi. vem în prezent, ne-a rela
tuat an de an între unită crătorii din subordinea Impresionantul defileu al Reporfaj din Lunca Cernii de Jos tat primarul comunei, to
rîului de munte încărcat
ţile fruntaşe în întrecerea maiştrilor Axente Pasco- de măreţia înălţimilor ofe varăşa Salvina Prejban, s-a
construit cu sprijinul parti
socialistă desfăşurată la tescu şi Petru Stănimi- dului şi statului, prin mun
nivelul întreprinderii fores rescu, de la exploatările rea privirii, avidă de cu înalţi cu o faptă, cu un cului şi la cuptoarele de ca oamenilor, in ultimii 21
tiere de exploatare şi trans forestiere Dosu Rusca şi, loare, imagini pe care doar gînd frumos, pentru că au foc ale Hunedoarei.
port Deva. respectiv, Bîlea — Mogu. natura în dărnicia şi ima rămas aici din negura în anii noştri, munca lor
ginaţia inegalabilă le poa timpului, s-au înfrăţit cu a fost mai darnică pentru MINEL BODEA I
— La sfîrşitul primului te da. Aici, totul ţi se o- pămîntul, au durat valori ei şi pentru satele lor,
semestru al anului în curs MIRCEA DIACONU feră cu limpezime. Liniştea materiale şi spirituale cu pentru ţară. Marile împli (Continuare în pag. a 3-a)
— preciza ing. Liviu I-Iodor
—, sectorul nostru se afla (Continuare in pag. a 2-a)
c
