Page 54 - Drumul_socialismului_1986_09

!? DRUMUL SOCIALISML

Organizare, ordine şi disciplină pentru • CINCINALUL VIII ■ DEZVOLTARE HtTENSIVfiâ

Ttogtia tehnic 'TnnluctMUUe mpmmă
realizarea producţiei suplimentare

Roadele muncii celor 20,00 Teii
Abordăm complexa pro­ an, o producţie în valoa­ a fost nevoie de un efort şi, sub conducerea ior, cele 20,20 Pe
blematică a producţiei su­ re de 1,1 milioane lei mai suplimentar, pe măsura ce­ sindicale şi ale U.T.C., au iii
plimentare ca o coordonată mare decît prevederile ini­ rinţelor, efort distribuit pe readus în actualitate, dez- ce deschid drumul ^rai
esenţială a cuvîntării se­ ţiale, pe care, de fapt, am cîteva planuri majore. Pe bătînd cu frecvenţă sporită, „Ex
cretarului general al parti­ depăşit-o cu 100 000 Ici. de o parte, organizaţiile problematica ordinii şi dis­ s-o
dului, tovarăşul Nicolae în cel de-al doilea trimes­ noastre de partid, sindica­ ciplinei, folosirii intensive pădurii spre oraş gc
Ceauşescu, la cel de ol tru creşterea planificată a tul şi organizaţiile U.T.C. a timpului de lucru, creş­ 20,35 Tea
III-lea Congres al oame­ fost dc 2,3 milioane lei au iniţiat o largă dezba­ terea răspunderii tuturor (Urmare din pag. 1) tăiere, exploatarea raţio­ „Ba
nilor muncii, împreună cu şi s-au realizat efectiv 3,2 tere cu întregul colectiv, oamenilor pentru calitatea nală a utilajelor, instala­ pan
tovarăşul Iosif lladic, se­ milioane lei. în trimestrul pe secţii, sectoare şi for­ lucrărilor de reparaţii — Efectele acestei „ali­ ţiilor de scos-apropiat şi 21,50 Teii
cretarul comitetului de al treilea, în care ne a- maţii dc lucru, care au obiectul central al activi­ nieri" sînt ilustrate eloc­ mijloacelor de transport,
partid al I.M.M.R. Simc- flăm, sarcina se ridică la vizat nemijlocit căile şi tăţii întreprinderii noastre. vent de cifrele de plan în­ prezenţa la lucru a oame­
ria, preşedintele consiliu­ valoarea de 15,5 milioane mijloacele menite să asi­ Au fost luate, de ase­ scrise în dreptul realiza­ nilor din subordine. „Să
lui oamenilor muncii din lei, iar pe două luni co­ gure creşterea producţiei, menea, măsuri, tot de na­ ţilor obţinute de colecti­ vină omul la lucru şi să
unitate. lectivul nostru a realizat precum şi a productivităţii tură organizatorică şi dis­ vul S.F.E. Hunedoara după lucreze cum trebuie, asta-i
— Aşadar, tovarăşe Ră­ o producţie suplimentară muncii, în esenţă — rea­ ciplinară, pentru respecta­ opt luni din acest an : principal" — întărea aceste
dic, aţi fost delegat la în valoare de 9,6 milioane lizarea sarcinilor supli­ rea riguroasă a tehnologiei plus 1 G53 000 lei la pro­ concluzii şeful de brigadă BUCUI
■Congresul al 111-lea al lei, prcliminîndu-se ca mentare. Este deosebit de de reparaţii, pe faze şi ducţia marfă, depăşiri alo Vasile Galena. Şi tot din dioprogr
* Buleti
oamenilor muncii. Ce v-a operaţii, de sporire a vo­ prevederilor planului sor­ vorbele interlocutorilor Sfatul n
reţinut atenţia în mod deo­ IN SPIRITUL DOCUMENTELOR CONGRESULUI lumului de piese şi sub- timental cu 1451 mc buş­ noştri am reţinut f rămân - ordinea
sebit din lucrările congre­ AL III-LEA AL OAMENILOR MUNCII ansamble recuperate şi re­ teni do ruşinoase, 258 mc tările ior pentru soarta turti;
7,30 Azi
sului ? condiţionate. Practic, în- buşteni de stejar, 40 mc producţiei pe ertre o vor Revista
— Lucrările congresului prezent, avem formaţii şi buşteni de fag, 419 mc avea de obţinut în lunile rîerul n
Publici!:
s-au constituit într-o vi­ pînă la sfîrşitul perioadei important faptul că toate chiar ateliere care îşi pre­ lemn de mină, 127 mc Următoare şi în întreg cin­ do ştiri
guroasă manifestare a lio- aceasta să se realizeze dezbaterile s-au soldat cu gătesc clin timp, în mod lemn pentru construcţii, 724 cinalul 198(3—1990. Lucră­ doni ase
tărîrii clasei noastre mun­ integral. un bogat pachet de idei, programat, piesele şi sub- mc lemn PFL, 975 mc lemn torii dc pădure din cadrul Buletin
citoare de a transpune în - Creşterile — atît sub propuneri şi măsuri de or­ ansamblelc mai frecvent dc foc. 100 tone mangal S.F.E. I-Iunedoara privesc Sotişii ş
viaţă obiectivele şi sarci r raportul sarcinii, cît şi sub din tchnico-econ ornic şi po- solicitate în procesul de dc bocşă ş.a. Pentru şefii cu încredere îndeplinirea riee ;
ni le adoptate de Congre­ *' cel al realizărilor — sînt litico-organizatoric care să . reparaţii. O astfel de de­ de brigăzi Petru Ţifrac, Si. acestor sarcini. Este încre­ 11.00 Bu
sul al Xiri-lea al partidu­ importante. Sîntem con­ determine mobilizarea unui vansare în pregătirea re­ don Marian şi Petru Ni- derea pe care le-o conferă 11,05 I.il
lui pentru cel de al VITI- vinşi că organizaţia de volum sporit dc resurse paraţiilor avem, între al­ ţoiu, pe care i-am întîlnit liotă circa lor unanimă dc g‘i ! II,‘
lea plan cincinal şi în partid şi consiliul oameni­ tehnice şi umane din uni­ tele le secţiile I cisterne, în plină activitate în par­ a răspunde prin fapte vi­ zică uşi
perspectiva pînă - la sfîrşi- lor muncii au abordat pro­ tate pentru îndeplinirea a Il-a vagoane, atelierul chetele forestiere din ex­ brantelor chemări şi în­ tiu de ş
ml secolului, a orientări­ blematica îndeplinirii sar­ prevederilor. mecano-energetic. La acest ploatările Dosu Rusca, Po­ demnuri adresate întregu­ iţii corii
lor date de secretarul ge­ cinilor privind producţia — La ce anume vă re­ din urmă atelier progra­ peşti — Valea Roatei şi lui nostru popor dc la înal­ su pronia
neral al partidului, tova­ suplimentară de pe o pozi­ feriţi, mai concret ? marea reparaţiilor se fun­ Valea - Zlaştiului, rezulta­ ta tribună a Congresului al siune di
răşul Nicolae Ceauşescu. ţie revoluţionară. Co no — Comitetul dc partid damentează pe fise tehni­ tele de pînă acum, mai III-lea al oamenilor mun­ Din cc
— Una dintre ideile cen­ puteţi spune în legătură şi biroul executiv al con­ ce, conţinînd cotele exac­ cii dc către tovarăşul lui; 13,0
trale ale documentelor cu aceasta ? siliului oamenilor muncii te ■ do readucere a maşi­ cu seamă cele obţinute in Nicolae Ceauşescu, a cărui Kadiojui
congresului este nevoia — întîi- de toate este de au supus unei dezbateri nilor unelte ia parametrii ultimele două luni. de­ realegere în funcţia de premier;
realizării unei producţii relevat faptul că progra­ problematica organizării iniţiali. monstrează cu prisosinţă preşedinte al Consiliului Mioriţa;
suplimentare în fiecare ra­ mul creşterii suplimentare producţiei şi a muncii, sfe­ Acum, în fiecare organi­ existenţa unor condiţii Naţional al Oamenilor
mură si unitate producti­ a producţiei conţine ade­ ră în caro s-au găsit posi­ zaţie de partid este men­ optime pentru îndeplinirea Muncii nu primit-o cu viu ..-,25 I
vă. Vă propunem, tova­ vărul că în toate ramurile bilităţi de perfecţionare în ţinută atenţia şi asupra ritmică şi de calitate a entuziasm şi nemărginită ecauşes'
răşe secretar, să ne ocu­ şi în toate unităţile pro­ formaţiile de lucru din ate­ celorlalte sarcini econo­ planului de - producţie pe satisfacţie, fiind convinşi şl împli
păm de această problemă. ductive există i’esurs'e încă lierul mecanici secţiile a mico izvorîtc din lucrările acest an. Trebuie, însă, că destinele patriei şi ale triotice
Pentru început vă rugăm nevalorificate. O atestă şi JT-a vagoane, a IV-a ro- celui de al III-lea Con­ subliniau interlocutorii fiilor oi se vor afla în 16,-10 R
■să relevaţi dimensiunea propria noastră experien­ tăric, a III-a. . Au fost gres al oamenilor muncii, noştri, ca şefii dc parchete continuare în cele mai 17.00 Po
producţiei suplimentare la ţă, creşterile ce au avut aduse îmbunătăţiri, efectiv, din cuvântările tovarăşului să supravegheze mai îndea­ pricepute mîini. cele . ale directe
I.M.M.R. Simeria. şi au loc de la o lună la pe întregul flux de repa­ Nicolae Ceauşescu rostite proape activitatea fiecărei cârmaciului înţelept caro vn pelor Ei
— întreprinderea noas­ alta. raţii. cu acest prilej. echipe în parte, fasonarea ridica România pe culmi tualităţi
tră a avut de realizat, în Dar . pînă la obţinerea Pe dc altă parte, orga­ Interviu realizat de masei lemnoase conform şi mai înalte de civilizaţie 1.(1 sugi
primul trimestru al acestui creşterilor de care vorbeam nizaţiile noastre de partid CORNEL ARMEANU" graficelor dc eşalonare ia şi progres. zi intr-
jurnal ;
poetic ;
23,15 NC
23,55 — 2
ştiri.
CAMPANIA AGRICOLA DE T O A M N Ă

(Urmare din pag. 1) C.A.P. Lăsau. La recol­ obţinut sub 8 tone cartofi
tarea porumbului în tarla­ De ce este nesatisfăcătoare producţia de cartofi la hectar '!
— conduşi de cadrele di­ lele „Lunca" si „Spini" am Serioasele neajunsuri ce DEVA
dactico Livia Lăncrănjan, găsit numeroşi cooperatori, au influenţat negativ soar­ iilor —
Florian Velcscu. Olivia printre care Romulus Lung, Acum. cînd se strîng ţa de producţie ce ar fi nizată munca şi cum sînt ta producţiei de cartofi în triaj; M
Matiaş, Elena Bulinsclii, Leontin Păvîrjan, Aurora roadele toamnei, este şi trebuit să se obţină şi să respectate tehnologiile de cele două unităţi agricole ta); ill
floare ş
Rodica Raţiu şi alţii — Lung. Pînă acum, la a- ora bilanţurilor, a evaluă­ fie livrată la fondul de lucru, să intervină prompt trebuie să fie temeinic a- seriile
lucrînd la strângerea carto­ ceastă unitate, din 56 ha rii modului cum s-a mun­ stat. Recolta cu totul ne­ şi eficient în vederea rea­ nalizată cu toţi factorii ? \)
filor după disc. cu porumb, s-au recoltat cit pentru a smulge pa­ satisfăcătoare oglindeşte lizării la timp şi de cali­ răspunzători, pentru a tra­ i (M
Fin ma
C.A.P. Lăpuşnic. Aici 11. Petru Mironiuc, ingi­ ni întului recolte cît mai carenţele serioase manifes­ tate a însămînţărilor şi lu­ ge învăţămintele cuvenite cara); I
recoltarea cartofilor se a- nerul şef al cooperativei, bogate. Asemenea socoteli tate în privinţa respectă­ crărilor de întreţinere a şi a stabili măsuri forme tei); Pi
propie de sfirşit, printre ne spunea că s-ar putea se fac şi la cultura carto­ rii tehnologiei specifice culturilor. care să asigure folosirea nccare
cu Star
cei mai harnici cooperatori merge mai repede cu cu­ filor, pornind de la faptul culturii cartofilor. Trebuie Aceeaşi cerinţă se impu­ eficientă a bazei tehnico- icmbriej
la această lucrare — cum lesul, dar lipsesc mijloa­ că în .judeţul nostru s-au arătat că aici, în primul nea şi în cazul cooperati­ materiale şi a pământului, rea); E
ne spunea Maria Cibu, cele de transport al recol­ depus şi se depun în con­ rînd, nu s-a respectat nor­ vei agricole din Nandru, astfel îneît în anul viitor în Ont
VUr.CA!
preşedintele cooperativei — tei la baza de preluare din tinuare eforturi susţinute ma privind asigurarea den­ unitate care de pe cele 5 să so obţină producţii su­ re (Euc
Graţiela Popa, Maria Şu- Dobra. Mai repede s-ar pentru a asigura din pro­ sităţii stabilite, folosindu- ha cultivate•icu -cartofi a perioare la toate culturile Superni
iagă, Maria Ciur şi mulţi putea desfăşura şi însilo­ ducţie proprio aproviziona­ realizat o producţie totală şi de pe toate 'suprafeţele, (M 1 II C
alţii. In schimb, Galenia zarea culturilor duble, dar rea populaţiei. Subliniem de sub 40 de tone (I). In­ să se înfăptuiască cerinţa Se înto
citoresc;
Şoancă, Elena Racoviţă, din cele două maşini de cu satisfacţie că avem nu­ La C.A.P. Dumbrava tr-o asemenea situaţie so , ca fiecare unitate agricolă Elvis
Olivia Turcu şi încă cîţiva recoltat funcţionează nu­ meroase cooperative agri­ şi Nandru pune fireşte întrebarea: — aşa cum a cerut secre­ TJRICAÎ
(Retezai
săteni n-au venit nici la mai una, iar pe tractorul cole care, aplicând cu ri­ cum a muncit inginerul şef tarul general al parti­ cu ol
întreţinerea culturii şi nici de tasat nu lucrează ni­ gurozitate tehnologiile îna­ al C.A.P., Ileana Ştefan ? dului, tovarăşul Nicolae roşie);
la strîngerca acesteia. O meni. intate, reuşesc an de an se numai 1900 kg sămânţă Ce satisfacţie profesională Ceauşescu —, să funcţione­ Paloş i
nerul);
altă lucrare în desfăşurare A.E.I. Grind. Recoltarea să obţină producţii supe­ la hectar. îi dă oare faptul că uni­ ze pe principiul autocon- fruntarc
!a unitatea Lăpuşnic este celor 38 ha cu porumb so rioare la hectar, depăşind De asomenea, plantatul tatea în care statul a în­ duccrii şi autogestiunii e- tria); :
însilozarea culturilor du­ apropie de sfirşit. Ieri s-a 20—30 tone tuberculi la. în primăvară s-a făcut vestit-o să răspundă de con ornice. (Flacărt
ble, acţiune efectuată de lucrat cu o puternică mo­ unitatea do suprafaţă. A- abia după 24 aprilie, deci aplicarea tehnologiilor si BAI : 1
ardeleni
mecanizatorii Petrişor Grîz- bilizare ele mijloace meca­ scanenea exemple oferă, cu aproape o lună de zile de realizarea planului, a N. TIRCOB toră); 1
nic, Nicolae Ciosa şi nice la însilozarea cultu­ între altele, C.A.P. Ostrov întârziere. Grav este şi tCj (D:i
viaţă, ;
Gheorghe Simode. rilor duble. Iuliu Moise, — unitate care-şi onorează faptul că pe o suprafaţă goste;
Cooperativa agricolă de directorul complexului de exemplar prevederile pri­ do circa un hectar nu s-a (Casa
producţie din Lăpuşnic are vaci cu lapte, evidenţia vind livrarea cartofilor aplicat nici cel puţin o pra- MERIA
cultivate cu porumb 51 munca plină de hărnicie a pentru fondul de seminţe şilă. In asemenea condiţii Cînd preluaţi nlcloda
ha, din care, pînă ieri, nu mecanizatorilor Gheorghe şi fondul dc consum. nici nu Se putea aştepta seminţele ? Jr.IA :
neaţâ
fost culese 11 ha. Suprafa­ Negru, Traian Marcu, Mi- în contrast, există însă ca rezultatele să fie îmbu­ f.ARî :
ţa respectivă a fost recol­ lică Şoman şi Ioan Rcbc- şi unităţi undo rezultatele curătoare. Evident, cînd Acum, cînd trebuie să A.E.I. Grind şi Dineu pordete
tată nu de oamenii din ga. Pînă în prezent s-a în- sînt sub orice aşteptări, se obţin asemenea produc­ se lucreze din-plin la în- Mare — ia secară. De a-
sat, ci de lucrători ai Co­ silpzat recolta de pe 40 ceea ce denotă o slabă pre­ ţii, se pune întrebarea: sămî-nţarea orzului şi se­ şemenca, pînă ieri, nu
mitetului judeţean de cul­ dc ha din cele 86 lia se­ ocupare pentru valorifica­ carei, mai sînt încă o preluaseră sămânţa de
tură şi educaţie socialistă, mănate cu culturi duble. rea corespunzătoare a po­ care a fost preocuparea serie de unităţi agricole grâu repartizată decât 14
Muzeului .judeţean, Biblio­ C.A.P. Ohaba. Din cele tenţialului productiv al conducerii C.A.P. pentru care nu şi-au preluat cooperative agricole (!).
tecii judeţene. întreprinde­ 146 ha cultivate cu -po­ pământului. în această si­ a folosi raţional pământul, cantităţile de seminţe re­ întrucît timpul este Pentr
rii cinematografice jude­ rumb, a fost strânsă recol­ tuaţie se află cooperativa pentru a asigura o efi­ partizate. Intre coopera­ mult înaintat, se impune a caid
ţene şi alte instituţii de ta de pe numai şapte ha. agricolă dc producţie din cienţă economică ridicată tivele care au tărăgănat ca inginerii şefi şi pre­ variabil
cultură. Acţiunea trebuie intensifi­ Dumbrava, care a avut cul­ la fiecare cultură ? In a- nejustificat aducerea se­ şedinţii C.A.P. să ia ne- noaptea
Vintul
C.A.P. Teiu. Dacă la re­ cată deoarece unitatea are tivată cu cartofi o supra­ celaşi timp nu pot fi scu­ minţelor în unităţi amin­ întîrziat măsuri pentru din sec
coltarea porumbului uni­ de semănat 70 de ha cu faţă dc 4,6 hectare. Din tite de răspundere nici tim pe cele din Mestea­ ca în timpul cel mai peratur
tatea nu raportează decît cereale puioase după po­ suprafaţa respectivă, pînă cadrele de la C.U.A.S.C. căn, Cărăstău, Lunca scurt posibil întreaga euprins
grade,
culegerea a 8 ha din su­ rumb. La Ohaba poate în­ ieri s-a strâns producţia de Hunedoara şi de la Consi­ Moţilor, Şoimuş, Banpo- cantitate de sămânţă să te în I
prafaţa de 60 ha, la în- cepe şi însămînţarea orzu­ pe 3,5 ha, rezultînd o pro­ liul popular comunal Peş- toc, Brănişca, Sin tandrei, ajungă în unităţi şi să ştime î
săiminţarea păioaselor si­ lui deoarece sînt pregătite ducţie totală mai mică de tişu Mic, care aveau obli­ Sălaşu de Sus, Peştişu fie imediat încorporată dc.
tuaţia este mai bună. Toa­ 26 ha. In această situaţie 10 tone (1). Orice explica­ gaţia, dat fiind faptul că Mic, Boşorod, Răduleşti, sul) brazdă, întrucât nu­ Ea n
te cele 30 de ha ce tre­ ezitările conducerii coope­ ţie ar căuta preşedintele la C.A.P. Dumbrava nu Ohaba, Pişchinţi şi Geoa- ni ai în acest mod se pot fl firun
buie semănate cu orz au rativei — în special ale C.A.P.,’ Livia Neamţu, pen­ este specialist, să urmă­ giu — la orz, Sălişte, Se­ asigura baze temeinice viabil,
din se<
fost pregătite şi fertilizate, lui Mihai Ilotca, inginerul tru a „justifica" o aseme­ rei, Nucşoara, Olopotiva, recoltei viitoare. teze «1
iar, pînă ieri, Ioan Troz- şef a'l cooperativei, nu-şi nea stare de lucruri, nu rească cu toată răspunde­
nai a semănat opt ba. au rostul. poate fi acoperită diferen­ rea modul cum este orga­