Page 6 - Drumul_socialismului_1986_09
P. 6
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
Activităţi politico-educative
desfăşurate de sindicate CAMPANIA AGRICOL A Dl TOAMNĂ : sS§fl .TEI
li?
® La întreprinderea de ® Sub genericul „Folo ÎN SPIRITUL SARCINILOR CUPRINSE ÎN CUVÎNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU 20,00 reic
r
piese de schimb şi repa sirea integrală şi eficientă 20.20 ActV
11011)
raţii utilaje şi echipamen a timpului de lucru", co LA CONSFĂTUIREA CU ACTIVUL DE PARTID Şl DE STAT DIN AGRICULTURĂ * Fort
te electrotehnice Petro mitetul sindicatului de la ţiel
şani. prin generalizarea întreprinderea minieră Pe- 20.05 Din
rii
iniţiativei „Brigada înaltei trila a iniţiat o masă Toate resursele furajere strinse grabnic şi puse la adăpost! * Miri
productivităţi a muncii" rotundă. 000
la nivelul întregii unităţi, ® Comitetul sindicatului Seri
s-a reuşit o depăşire a pro de la întreprinderea mi Pentru a se asigura hrana ţioneze cu hotărîre şi răs nic — se efectuează coasa s-au depozitat- 500 tone de Mill
ductivităţii muncii cu 27 nieră Uricani a organizat necesară animalelor în pundere în fiecare unitate a IlI-a la lucernă, lucrare fînuri, 500 tone de paie 20.50 VăUl
Iui
lei/om şi obţinerea unor dezbaterea: „Cincinalul e- perioada de sţabulaţie vii agricolă, mobilizîndu-se care este încheiată pe 220 şi 500 tone suculente, la trie!
producţii suplimentare de ficienţei şi înaltei pro toare este necesar — aşa zilnic în recoltat, trans ha din cele 235 ha ocupa C.A.P. Jeledinţi — 510 to ren
utilaje tehnologice, stîlpi ductivităţi, folosirea inte cum a subliniat tovarăşul portul şi depozitarea nu te cu respectiva cultură ne fînuri. 420 tone gro elen
ini
hidraulici şi piese de grală a timpului de lucru". Nicolae Ceauşescu, secre treţurilor cît mai multe şi, de asemenea, coasa a siere, şi 522 tone sucu moc
schimb. tarul general al partidului, forţe umane, mijloace me Il-a la trifoi. Bineînţeles, lente, iar la A.E.I. Beriu re şti
A „Pacea — dreptul canice şi atelaje. continuă să se recolteze — 495 tone fibroase, 280 21.05 Fii n
® Şi la întreprinderea fundamental al popoarelor" în cuvîntarea rostită la re ,,Căf
mecanică de material ru a fost tema expunerii pre centa Consfătuire cu acti Cum se acţionează şi finul de pe pajiştile natu tone grosiere şi 920 tone lipi?
lant Simeria organele şi zentate recent la Clubul vul de partid şi de stat care este situaţia recoltă rale, lucrare care este fi suculente. 21.50 Tcfc
organizaţiile sindicale au muncitoresc din Aninoasa. din agricultură — să se rii nutreţurilor în unităţile nalizată pe 2 540 ha. Au La polul opus se află
acţionat cu hotărîre pentru 9 Un util schimb de recolteze şi să se pună la din C.U.A.S.C. Orăştie ? fost puse la adăpost pînă C.A.P. Ocolişu Mic (nu s-a
generalizarea iniţiativelor experienţă - a iniţiat consi adăpost toate resursele de Necesarul de furaje pen la această dată 4 890 tone depozitat nici o tonă de
muncitoreşti. Un loc de liul orăşenesc al sindicate nutreţuri. Nimic să nu se tru perioada de sţabulaţie de fibroase, dintre care fibroase, iar silozurile sînt
seamă între acestea îl ocu lor Orăştie. Tema: „Preo piardă, să nu rămînă în este de 9 028 tone de. fi 3 350 tone sînt fînuri na goale 1 ?); Orăştioara de
pă .Contul de economii al cuparea comitetelor sindi cîmp neadunat. Este o ce broase, 14 000 tone de gro turale şi restul trifoliene, Sus, Orăştioara de Jos, Pri- 1ÎUCU1
grupei smdicale" Se re catelor pentru organizarea rinţă de maximă impor siere şi 73 000 tone de su 4 850 tone de paie şi 2 970 caz şi A.E.I. Orăştie, uni dioprogr
marcă activitatea de recu- întrecerii socialiste şi a- tanţă şi de stringentă ac culente. „în prezent — tone de suculente. La re tăţi în care cantităţile de 0,15 Sfnti
La Ol'tlll
'perare şi recondiţionare a plicarea iniţiativelor mun tualitate pentru realizarea aflăm de la Laurean Lucoi, coltatul şi“ depozitatul nu nutreţuri puse la adăpost cultură;
mobilizate
sînt
pieselor de schimb, unde citoreşti ". căreia trebuie să se ac preşedintele consiliului u- treţurilor forţe umane în sînt departe de nivelul ne 7,30 Az
însemnate
se înregistrează o depăş're Rubrică realizată fiecare unitate, la trans cesarului. Este adevărat, Kcvista i
rierul
de peste 4 milioane lei cu sprijinul Consiliului port, pe lîngă utilajele la Pricaz şi îâ A.E.I. Orăş Buletin <
tie în aceste zile se recol
faţă de angajamente. judeţean al sindicatelor Participarea la muncă a cooperatorilor mecanice fiind antrenate tau trifoii e-nele — lucrare p tindem
10,00
1!
un mare număr de ate la care erau antrenaţi me 10,05 1
(Urmare din pag. 1) aflau cooperatorii -Urina laje ale cetăţenilor". corului
Popa, Berta Nagy, Anuţa canizatorii Ion Visăroi, 10.25 So
Exigenţe sporite La C.A.P. Cristur a în Cara, Eleonora Kiss şi alr zultă că la fibroase s-a Nicolae Bcrcca, Mircea Publicitî
Din datele prezentate re
folcloric
Pulpă şi Viorel Marin" —
ceput şi culesul porumbu ţii. Mulţi oameni stăteau pus la loc sigur ceva mai dar trebuie să se acţione de ştiri
(Urmare din pag. 1) ală, s-au procurat broşuri, lui, fiind strînsă producţia degeaba însă. mult de jumătate din can ze cu cea mai mare grijă spiritul muzi
de
manuale pentru învăţă- de pe opt hectare. Recolta — De ce ? — am între titatea prevăzută, la gro la recoltarea şi depozitarea belii Da
pagandist a celor ce au rnînt, caiete ale propagan obţinută este transportată bat. siere aproximativ 30 la furajelor, pentru a nu taru; i
dat dovadă de bună pre diştilor, s-au întocmit mape cu atelajele la locurile de — Fiindcă — ne răspun sută, iar suculente s-au ajunge în situaţia de a ră- ştiri ; ÎS
raR • 12
gătire şi au folosit metode documentare, planşe, .. dia depozitare, paralel cu cu de brigadierul — Opric însilozat foarte puţine. mîne în toiul iernii fără pr
accesibile cursanţilor. Ast pozitive, s-au procurat noi lesul efectuîndu-se şi tă Beteagu, mecanizatorul ca Dacă la grosiere şi sucu hrană la animale. De a- ne.
fel, 76 la sută din propa aparate audio-vizuale care ierea cocenilor. Se lucrea re lucrează pe maşina de lente, cele mai însemnate semenea şi la C.A.P. Dînc, eollioarn
De la 1
gandişti au o vechime de vor contribui la îmbunătă ză la recoltarea porumbu scos. tuberculii, nu face cantităţi urmează a se de unde a .mai rămas de re nai; 15
peste 2 ani în această ac ţirea calitativă a dezbate lui în două tarlale ce — faţă solicitărilor. Ar fi bi pozita de acum înainte, o coltat fînul de pe 90 do rudio-tv,
tivitate. rilor, cum ne spunea Mihai Lă- ne dacă am mai avea o ma dată cu recoltarea sfeclei ha pajişti naturale, este 10.00 lt£
Publicitî
Pe baza indicaţiilor pri O atenţie deosebită s-a pugeanu, inginerul - şef al şină, treaba, ar, merge mai furajere şi a porumbului necesar ca oamenii să iasă folcloric
mite s-au luat măsuri pen a c o r d a t selecţionării cooperativei — urmează să repede. pentru boabe şi siloz, la la coasă zilnic, în număr şi Octav
tru creşterea numărului de cursanţilor la universitatea se însămînţeze în această De , ac.orcLcU .această opi fibroase acum este momen mare. Sînt sarcini de ma Buletin
Coordon
cercuri consacrate studierii politică şi de conducere, o toamnă cu cereale păioa- nie, dar în situaţia dată tul să se acţioneze cu toa 17.25 Mi
Statutului, precum şi în în- comisie stabilită de secre se. Tocmai ţinînd seama — în condiţiile 'existenţei te forţele. Sînt unităţi ximă importanţă asupra lir'Pcă;
vâţămîntul politico-ideolo- tariatul comitetului muni de acest fapt, şi culesul unei singure maşini de unde acest lucru a fost cărora conducerile unită litico-id<
Orele s>
gic de masă organizat de cipal de partid, purtînd porumbului trebuie inten scos cartofi — -de ce nu bine înţeles şi care în mo ţilor, comitetele comunale ştiri ; 11
U.T.C. şi O.D.U.S. Con discuţii cu fiecare viitor sificat pentru a avansa în- s-a apelat şi la ■ sape ? Si mentul de faţă au strînse de partid, consiliile popu naţional
comitent cu pregătirea des cursant. tr-un timp mai rapid. în gur, cu sapa recoltarea în fînare şi silozuri canti lare trebuie să-şi con zică, in
20.00 Tf
chiderii sub aspect orga în perioada imediat ur acest scop. atît la recolta cartofilor e mai dificilă, tăţi apreciabile de nutre centreze întreaga atenţie. Aaricull
nizatoric, s-au luat măsuri mătoare vom organiza rea cartofilor, cît şi la cu da. decît să j stea degeaba ţuri La C.A.P. Mărtineşti MIRCEA LEPĂDATU sugestln
pentru îmbunătăţirea bazei instruirea propagandiştilor, lesul porumbului, trebuie mulţi oameni, această me într-o <
HMtiona
materiale, începînd cu ca în- cadrul căreia vom pune să ia parte toţi locuitorii todă este de preferat. Tim Momeni
binetul pentru activitatea un accent deosebit pe satului, fără excepţie. pul bun de lucru, urgenţa Reducerea costurilor de Fini
ideologică şi politico-edu- probleme metodice. ini La C.A.P. Bîrcea, în tar ce o cere strîngerea roa Publici!
nă mii'.
cativă şi cabinetele de ţiind schimburi de expe laua „lângă pod" — în su- delor toamnei impun să se Buletin
ştiinţe sociale din şcoli şi rienţă cu propagandiştii ce - prafaţă de 15 ha. cîmpul apeleze la toate metodele de producţie
punctele de informare şi au obţinut rezultate bune era plin de oameni. în pentru a asigura recoltă
documentare. Astfel, s-a în anul de învăţămînt frunte, cum ne spunea bri rilor un ritm înalt de des (Urmare din pag. 1) tale la 1 000 lei producţie
refăcut propaganda vizu 1985—1986. gadierul Pavel Nagy, se făşurare. marfă cu 6,3 lei şi a celor
pe un scop în sine, ci ca materiale cu 4,4' lei, reali
producţii
unei
zarea
nete
pe o necesitate obiectivă, suplimentare (pe şapte luni)
Calitatea servirii - la nivelul condiţiilor asigurate I ce se pune azi în faţa în de 8,1 milioane lei şi a tl„aEac.
(Patria
tregii
economii
naţionale,
afirma Tereza Milea, conta unui volum de beneficii de ţioasă
(Arta)
în cartierul Micro V,' din atitudine, lucrătoarele de magazin auto-moto avem problema-mijlocului de pre bilul şef al întreprinderii. 1,8 milioane lei. Aplauzi -
dern
municipiul Hunedoara, în aici. plăcuta surpriză să con gătire a unor minuturi şi Ca urmare, am sădit în Despre strădaniile colec liican 1
paralel cu înălţarea şi da Cu ocazia mai multor semnăm reversul. Colecti gustări calde direct în u- conştiinţa oamenilor obliga tivului pentru realizarea pla lunecai
mul (A
rea în folosinţă a numeroa deplasări la magazinul e- vul de aici se ocupă cu nitate". Poate recepţionea ţia patriotică de a gospo nului, în condiţiile dimi Pru'ncu
se blocuri de locuinţe, lectrice nr. 38, echipa de răbdare de solicitanţi. ză cineva -apelul dacă pînă dări cu maximă grijă mate nuării continue a costurilor delenit
s-au deschis rînd pe rînd control al oamenilor mun „Pentru a realiza o bună- acum nu s-a întreprins riile prime şi materiale e cu de producţie, despre mo dcpăşlr
la parterul acestora spaţii cii consemnează^ în regis servire — ne spune Au nimic... care lucrăm, de a face nu dul responsabil de întreţi Hangai
PENI •
comerciale moderne. cu trul unic aceeaşi proble rora Fotescu — trebuie să Dacă la cofetăria „Da^ mai revizii şi reparaţii de nere şi exploatare a utila (Cultul
calitate, de a respecta ri
condiţii propice desfăşu mă : necesitatea urmăririi cunoaştem unele probleme cia" vitrina frigorifică eta guros reţetele de fabrica jelor şi instalaţiilor, despre trebuie
cu
forţe
montării
reuşita
rării unei bune activităţi de către serviciul comer tehnice. Tocmai le expli la cel puţin şapte sortimen ţie. Credem că reuşim din proprii, în cinstea zilei de fărul);
(Miner
de servire a populaţiei, cial al întreprinderii a cam cumpărătorilor cum te de prăjituri, la „Mag ce în ce mai bine să ne 23 August, a celei de a Nocturn
în raidul efectuat prin u- unei mai bune aprovizm- se poate modifica pompa nolia" în jurul orei 12,10, încadrăm în aceste impera treia linii de îmbuteliere a citorcs
nităţi comerciale de dife nări cu mărfurile adec de benzină. Noi concurăm nu se găseau decît aşa- tive ale eficienţei". „In a- berii, despre grija deose Micul
citorcs
rite profiluri, situate în vate, solicitate de cum- cu cele mai mari unităţi numiţii „cartofi". Ileana celaşi scop ne străduim să bită acordată gospodăririi nele (
acest cartier nou, am ur Puica, vînzătoarea de la menţinem bune colaborări mijloacelor materiale şi fi Lupii i
mărit modul în care vin Respectul faţă de cumpărător — tejghea, recomanda soli atît cu furnizorii noştri de nanciare ale întreprinderii gura:
în întîmpinarea cumpără latură esenţială a activităţii comerciale citanţilor să se... „scoale materii prime, cu cei care ar putea vorbi convingător glie
(Minei
torilor cei puşi să-i ser mai devreme" dacă doresc ne asigură unele piese de şi Aurelia Istrătescu, inginer 9-lea f
care
vească. părători. Dar situaţia nu de profil din ţară şi a- şi alte sortimente. Curios schimb (I. M. Orăştie, I.U.M. şef al unităţii, soţii Aurelia ra); G ’
Toneta încărcată din faţa s-a schimbat cu nimic. Lip ceastă concurenţă nu în mod de a justifica slaba Petroşani, C.S.V. Călan), cu şi loan Buturoiu (maistru nic tii
patiseriei „Liliacul” este sesc şi acum din unitate seamnă doar condiţii opti preocupare pentru servirea liceul agroindustrial din specialist, chemat la lucrări tură);
un semn că se încearcă articole de uz curent. Se me de muncă şi preocupare oamenilor 1 Haţeg, cu I.T.A. Deva (auto importante în multe fabrici (Dacia
orgnizarea comerţului stra ridică, firesc, întrebarea : pentru o aprovizionare co Curăţenie, servire corec baza Haţeg), care ne asi de bere din ţară), inginerul şapte
Sub tei
dal. Dar lumătoarea care cum urmăreşte conducerea respunzătoare. Ea presu tă şi deosebit de promptă gură mijloacele de trans Pavel Amariei, şeful secto cultur
ar trebui să servească, întreprinderii soluţionarea pune solicitudine maximă, consemnăm la barul de port necesare, precum şi rului fermentaţie, maistrul electn
(aflăm că se numeştp Bo- consemnărilor echipei de respect, amabilitate faţă zi „Oltul", (ospătar Iuliana cu beneficiarii berii de loan Mesăruş şi berarul Tibi GIIEL
croi (
dony Irma) nu este pre control al oamenilor mun în faţă cu solicitantul...". Lupu). Haţeg, deşi comerţul din Cornea, din acelaşi sector,
zentă. Avea de povestit cii ? Nici servirea cu arti ■ ...Nu aşa cum se petre Instantaneele surprinse judeţ ar putea lua mai uncitorul loan Ciora. de
ceva cu o •unoştinţâ. afla colele solicitate, care exis cea la magazinul 71 con prin cîteva magazine' sînt multă bere la butoi, aşa „malţ", maistrul Pantelimon
tă în sala de servire Aici tă în aprovizionarea unită fecţii, unde cele patru lu revelatoare, chiar dacă s-a cum face, de exemplu, co Sas, lăcătuşul Anton Ha-
1
prafu stîrnit de maturatul ţii, nu se ridică la nivelul crătoare erau antrenate încercat, în cele mai multe merţul din judeţul Alba", rabagiu şi lăcătuşul Teodor
pardoselii făcea atmosfera corespunzător. Unele şlin- într-o discuţie mult prea unităţi, să se spună că spunea economistul Gheor- Maţi, de la atelierul me
respingătoare. (De ce să tre lucrătoare întreţin dis lungă şi captivantă, pentru „e o întîmplare" faptul că ghe Vîju, directorul comer canic, mulţi alţi lucrători.
se mai complice cineva şi cuţii interminabile cu ca cei trei posibili cum am găsit şh nereguli. Dar cial al întreprinderii. Şi în această săptămînă,
cu stropitul ?î Un consu cunoştinţele aflate în ma părători să fie luaţi în atît la patiseria „Liliacul", Acţiunile şi măsurile între în care are loc cel de al
mator doreşte să consem gazin. altele nu manifestă seamă. „Noi sîntem dră cît şi la magazinul 71 al prinse de către consiliul oa- lll-lea Congres al oamenilor
neze o părere în „Jurnalul solicitudinea c u v e n i t ă . guţe cu clienţii" — se I.C.S.M.I.. nici „Jurnalul ^menilor muncii, hărnicia şl muncii, colectivul întreprin
cumpărătorului". Dar... „Ştiţi — se scuză gestio scuză Viorica Ţiriac. (Să cumpărătorului" şi nici angajarea în producţie ale derii de bere Haţeg acţio
surpriză. Nu se află la nara Aurelia Cotîrlea —, fie o întîmplare ? I). „Registrul unic de control" colectivului au condus la nează cu dăruire şi respon
locul obişnuit. Cum res de multe ori dacă între La magazinul „Gospo nu se găseau în unităţi, rezultate deosebite pe cele sabilitate în producţie, de-
ponsabila. Ferenczi Susana băm „Ce doriţi să cum dina" nr. 1. situat la par ca să nu mai vorbim că opt luni ale anului, cele dicînd înaltului forum demo
— după cum susţin cole păraţi ?“ ni se răspunde terul blocului 49. nu se nu se aflau la îndemîna mai bune dintre unităţile de cratic al clasei noastre
gele ei Csosz Mariana şi „Ce, n-am voie să mă aflau pregătite pentru ser celor care le solicitau. Să pe raza oraşului Haţeg : de muncitoare noi şi importan
Moldovan Tda — se află vit decît chifteluţe cu sa fie şi aceasta o întîmpla păşirea cu circa 14 milioane te realizări, consolidîndu-şi
la birou, la şedinţă nu-şi uit ?“... Noi zicem că de lată orientală, prăjituri şi re ? Aşteptăm răspunsul lei a producţiei marfă vîn- bilanţul pozitiv, cu care vor
pinde cu ce ton pui între
asumă nimeni responsabi cafea. „Printr-un efort mi celor care coordonează ac dute şi încasate şi cu 95 000 să încheie primul an al
litatea înlăturării unor barea... nim- — ne spune Estera tivitatea unităţilor respec hl bere îmbuteliată la sticlă, celui de al optulea plan
nereguli „prea mărunte" După aspectele negative Oegar, responsabila unită tive. ESTERA ŞINA reducerea cheltuielilor to cincinal în tara noastră.
— după cum afişează, prin surprinse, 'iată că la marele ţii — s-ar putea rezolva