Page 61 - Drumul_socialismului_1986_09
P. 61
Simpozionul
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNlŢt-VA*
IN ZIARUL DE AZI t
„600 de ani de la
• Recuperarea şi re-
folosirea materia urcarea pe tron a
lelor — obiectiv
major al dezvoltă Marelui Mircea Voievod“
rii intensive a
economiei naţio In cadrul amplei suite dr. Pompiliu Teodor, de
de manifestări consacrate la aceeaşi universitate,
nale împlinirii a 600 de ani de „Tîrgovişte — capitala Ţă
ORGAN Ai COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C. E_J la suirea pe tronul Ţării rii Româneşti în vremea
domniei lui Mircea Voie
Româneşti a Marelui Mir
SI AL C O N S I L I U L U I UDE U L A R J U D E Ţ E A N • Cum se lucrează cea Voievod, la Tîrgovişte, vod" de prof. Iulian Anto-
la blocul A 1 din a avut loc, joi, un simpo nescu, director adjunct în
Deva ? zion. Consiliul Culturii şi Edu
Lucrările au fost deschi caţiei Socialiste, şi dr.
Anul XXXVIII, nr. 8 971 VINERI, 19 SEPTEMBRIE 1986 4 pagini - 50 bani se de Suzana Gâdea, mem Răzvan Theodorescu, cer
bru supleant al Comitetu cetător ştiinţific principal
lui Politic Executiv al C.C. la Institutul de istoria ar
al P.C.R., preşedintele Con tei, „Victoriile lui Mircea
i siliului Culturii şi Educa cel Bătrîn împotriva Im
CAMPANIA AGRICOL A DE ţiei Socialiste, care a re periului Otoman şi însem
sărbătorirea
că
îm
levat
plinirii a şase secole de la nătatea lor pentru apăra
rea ţării române", de col.
urcarea pe tron a Mare dr. Gheorghe Tudor, direc
Sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid lui Mircea Voievod se des torul centrului de istorie
făşoară sub arcul de lu şi teorie militară, şi Ser-
11
mină al „Epocii Ceauşescu , giu Iosipescu, cercetător
Să se acţioneze ferm, cu toate forţele umane cea mai înfloritoare peri ştiinţific la centrul de is
multimi
istoria
oadă
din
_____ ______ f________________________________ 7___________ ;_________________ 9____________________ _ torie şi teorie militară,
lenară a poporului român.
Arătînd că năzuinţele „Lupta pentru dreptate,
unitate şi independenţă —
si mecanice, la recoltarea culturilor si semănat! Marelui Mircea Voievod factor de progres în isto
au coincis cu idealurile pe
rene de libertate, unitate ria poporului român. Re
şi progres ale poporului flectarea acesteia în ope
Buna organizare şi desfăşurare a activităţii român, că faptele lui de ra tovarăşului Nicolae
arme s-au contopit cu Ceauşescu", de prof. Univ.
decanul
Ioniţă,
pe ogoare — un imperativ de maximă lupta de veacuri a poporu Gheorghe de istorie-filozo-
Facultăţii
lui nostru pentru apărarea
libertăţii, unităţii şi inde fie a Universităţii Bucu
însemnătate actuală! pendenţei naţionale, subliniat reşti. şi conf. univ. dr. Ion
—
de
la
Ardeleanu,
Institu
vorbitoarea
a
că aceste idealuri au tul de arte plastice „Nico
Brigada „Fulger" s-a de Culesul porumbului se afla brigada din satul Pe două fronturi triumfat numai după grele lae Grigorcscu", „ E p o c a
plasat miercuri, 17 septem Zdrapţi, condusă de Ioan şi necurmate lupte şi nu Nicolae Ceauşescu — peri
brie a.c., în cîteva unităţi se cere impulsionat Almăşan. Printre cei mai Facem popas în tarlaua mai atunci cînd obştea oada cea mai înfloritoare
din C.U.A.S.C. Brad, unde înainte de a consemna harnici cooperatori menţio „La şteampurile vechi" a noastră naţională şi-a a- din istoria poporului ro
a urmărit modul cum se aspecte culese cu prilejul năm pe Gheorghe Pavel, C.A.P. Brad. Cooperatorii flat conducătorul cu ade mân —, mărturie a voca
raidului de miercuri, să Florea Pătrui, Ioan Leaha, din brigada condusă de vărat devotat şi cu ade ţiei neclintite a poporului
implică în campania agri
Teodor Groza — dintre vărat neînfricat în luptă nostru pentru libertate,
colă de toamnă organele care se remarcă prin vred — clasa muncitoare şi a- independenţă şi suverani
şi organizaţiile de partid, BRIGADA „FULGER" PE OGOARE nicie Pamfil Suciu, Con vnngarda sa revoluţiona tate naţională", de conf.
consiliile populare. cum stantin Piţigoi, Ioan Ră- ră, Partidul Comunist Ro univ. dr. Mircea Muşat, de
este organizată şi se des consemnăm care este sta Gheorghe Almăşan şi mulţi dău. Victoria Ciroza, Ilea mân. la Academia de Studii E-
na Pavelescil, Nicolae Ga-
Pc fundalul şi din vîl-
făşoară activitatea pe o- diul actual al recoltării alţii. Nicolae Bucla, preşe bor, Ioah Miheţ, Atanasie torile acestei aprige şi e- conomice, şi conf. univ. dr.
Ion Patroiu, de la Univer
goare. porumbului : dintele unităţii, ne spune [ga, Ioan Gherman şi alţii roice lupte — s-a relevat sitatea din Craiova, „Tîr
Unitatea Supr. cultivată Supr. recoltată că recoltarea porumbului — lucrau la recoltarea po în continuare — se deta govişte — veche vatră de
rumbului.
se va amplifica în zilele şează figura luminoasă şi istorie — pe coordonatele
C.A.P. Brad :i8 6 următoare cînd va intra — înregistrăm o bună activitatea eroică a tova dezvoltării economico-so-
C.A.P. Mesteacăn 41 4 la cules şi brigada din sa participare la muncă — răşului Nicolae Ceauşescu,
C.A.P. Zdrapţi :w 7 spunea şeful de echipă A- omul şi comunistul care, ciale în Epoca fost Nicolae
a
Ceauşescu",
pre
C.A.P. Cărăstău :i8 12 lul Crişcior. Margareta Dă- vram Lungu. Echipa mea încă din tinereţe, şi-a în zentată de Pantelimon
C.A.P. Lunca Moţilor 82 7 nilă, vicepreşedinte al bi culege zilnic recolta de pe chinat întreaga viaţă luptei Găvănescu, prim-secretar
C.A.P. Risca 81 15 roului executiv ai consi trei hectare. revoluţionare a partidului al Comitetului judeţean
C.A.P. Ţebea 62 10 liului popular Brad. ce Alături, tot în tarlaua comunist, a clasei munci Dîmboviţa al P.C.R., „Con
C.A.P. Sălişte 36 7 răspunde de C.A.P. Zdrapţi, menţionată, se aplicau a- toare, fericirii şi libertăţii cepţia tovarăşului Nicolae
C.A.P. Ribiţa 42 8 prezentă zi de zi în uni mendamente. Lucrarea era poporului român. Ceauşescu despre afirma
C.A.P. Vaţa de Jos 1(111 12 tate, sublinia necesitatea efectuată de mecanizatorii în cadrul simpozionului rea dreptului popoarelor
C.A.P. Birtin 45 3 ca în campania agricolă de Stanciu Olej, Mircea Coza au fost prezentate comu la independenţă,, suverani
A.E.l. Birtin 68 44 şi Sabin Ban. Primul din
toamnă şi, mai ales, în tre ci ne spune că pînă în nicările: „Lupta lui Mircea tate şi pace — expresie
Din tabelul de mai sus Să fie mobilizate mobilizarea cooperatorilor prezent au fost administra Voievod pentru indepen a vocaţiei poporului ro
reiese că suprafeţele de pe la muncă să se implice te 25 tone calcar. denţă şi unitate statală — mân", de conf. univ. dr.
care s-a strîns recolta sînt toate forţele mai mult conducerea coo moment de referinţă în Vasile Cristian, de la Uni
încă. mici. Organele şi or La C.A.P. Zdrapţi am în- Brigada de reporteri dezvoltarea istorică a po versitatea „Al. I. Cuza"
ganizaţiile de partid, con tilnit o puternică mobili perativei care încă nu reu TRAIAN BONDOR, porului român", de conf. din Iaşi, şi dr. Gheorghe
siliile populare, conduceri zare de forţe la culesul po şeşte să coordoneze . cum NICOLAE GHEORGHIU univ. dr. Nicolae Edroiu, Buzatu, cercetător ştiinţific
le de unităţi au datoria să rumbului, însilozarea cul trebuie activitatea de pe prorector al Universităţii principal la Institutul „A.
ia toate măsurile pentru turilor duble şi însămînţă- ogoare. {Continuare în pag. o 3-a) Cluj-Napoca, şi prof. univ. D. Xenopol".
impulsionarea acestei lu
crări folosindu-se din plin rile de toamnă. La strîn-
timpul bun al acestei pe gerea recoltei de porumb
rioade. în tarlaua „Podu Mare" ENTUZIASTĂ ANGAJARE PENTRU ÎNFĂPTUIREA SARCINILOR REIEŞITE DIN CUViNTAREA
Stadiul recoltării porumbului pe consilii unice agroindus TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU. LA CONGRESUL AL lll-LEA AL OAMENILOR MUNCII
triale, în procente, la data de 18 septembrie a.c. (in
C.U.A.S.C. Haţeg şi Toteşti - nedepănuşat).
Folosirea la capacitate a utilajelor din dotare - premisă
a realizării exemplare a sarcinilor de producţie
îndeplinirea în condiţii nerea în practică a acestor dintre cei ce au propus — Întărim şi mai mult
de înaltă eficienţă a sarci măsuri este dovedită de şi împlinit această mă acest angajament acum.
nilor de plan impune, ca faptul că, pe fluxul de sură. Prin aplicarea re cînd Congresul al III-lea
pe o condiţie esenţială, fabricaţie, mulţi sînt cei tribuirii în acord glo al oamenilor muncii, ex-
folosirea cil randament care pot oferi amănunte bal, Alexandru Tarnaş, primînd voinţa noastră u-
sporit a utilajelor din do în legătură cu modul con Ioan Vartolomei, Sebastian nanimă, a întregului popor
tare. Această apreciere, cret în care au acţionat şi Pleniceanu, ceilalţi lăcătuşi român, l-a reales în func
pe care o făcea în discuţia acţionează în prezent pen din secţie au mărit zona ţia de preşedinte al Con
purtată sing. Ioan Preda, tru a „scoate" pe fiecare de deservire a utilajelor de siliului Naţional al Oame
şeful biroului organizarea maşină un randament cit la 40 la 50 de maşini, nilor Muncii, pe to
producţiei şi a muncii din mai bun. acordînd, în acelaşi timp, varăşul Nicolae Ceauşescu,
întreprinderea de tricotaje Despre o altă cale de o atenţie sporită calităţii — s u b l i n i a , în în
tip lină Hunedoara, se cheiere, ing. Cornelia Vi
regăseşte concret în men zitiu, directorul întreprin
ţinerea constantă, la nive • CINCINALUL VIII • DEZVOLTARE INTENSIVA •) derii. Avein, în magistrala
SMS333T
lul planificat, respectiv 90 Pncgif4 tmuc •'Pftcductuitate îmtta enumna expunere a secretarului
'la sută, a indicelui de uti nostru general la descinde
lizare a maşinilor de tri acţiune prin care se vi lucrări’ioi de întreţinere rea lucrărilor Congresului,
cotat aflate în dotarea în zează mai buna folosire a executate. noi jaloane ale drumului
treprinderii.
utilajelor — extinderea în Cuprinderea în cadrul spre continua creştere a e-
— Căile prin rare am procent de 50 la sută a unui amplu program de ficienţei muncii pe care o
acţionat pentru atinge lucrului de pe patru pe măsuri a noî şi valoroase desfăşurăm şi sîntem hotă-
rea cit mai rapidă a indi şase maşini la un munci propuneri vizînd creşterea rîţi să-i traducem întocmai
celui de utilizare planifi tor — ne-au- vorbit ing. in continuare a indicelui în faptă preţioasele indi
cat şi menţinerea lui Emilia Năforniţă, şeful de utilizare a maşinilor caţii şi orientări formula
la nivelul parametrilor în secţiei tricotat, maiştrii oferă colectivului între te, avînd garanţia fermă a
scrişi în fişele tehnologice Ştefan Zegheanu. Grigore prinderii premise favora obţinerii unor succese me
ale maşinilor sînt nume Anton şi Daniel Slupinea- bile pentru realizarea reu mai însemnate în pro
roase — arăta interlocu nu, muncitoarele Gafina exemplară a sarcinilor de ducţie.
torul. Antrenarea între Băndilă, Niţa Fechete, Olga producţie ce îi revin în
gului colectiv la transpu Parasca, de fapt c-îţiva acest an. MIRCEA DIACONU
