Page 62 - Drumul_socialismului_1986_09

n aq. ţ DRUMUL SOCIALISMU

Recuperarea ş[ refoi&sireaniafer/a/e/or—

oţ/ecf/y ma/or a/ d 20,no Teii

20.V Act
uon
20,35 Moi
tclo
a economiei naţionale do ci
Zidi
MUNEBGAfc 20,55 ( Od
lor)
Cea
21,10 Tin
iâpl
RESURSELE REFOLOSIB1LE - DEPUN VALORIFICATE re.
TINERI Şl VÎRSTNICI, CETĂŢENI, Potrivit Legii nr. 1/
In noua etapă de dez­ brazive şi din mase plas­ se face la faţa locului de 1985, toţi locuitorii apţi 21,25 Sori
lor)
voltare a patriei noastre, tice, reziduurilor textile. Si­ către deţinătorii acestora, OAMENI Al MUNCII ! de muncă au obligaţia mâi
cincinalul 1986—1990, ac­ gur, desfăşurăm activitate, iar după primirea în de­ de a contribui cu bani 21,50 Toii
centul principal se va pu­ ca şi pînă acum, în între­ pozitele centrelor noastre Acţionaţi pe toate căile, cu spirit gospodă şi prin muncă la rea­
ne, aşa cum se prevede în gul judeţ, aflîndu-ne într-o se efectuează o prelucra­ resc, pentru recuperarea şi valorificarea resur lizarea unor obiective
documentele Congresului al perioadă de modernizare, re superioară şi numai du­ din localităţile în care
Xlll-lea al partidului, cum dezvoltare şi perfecţionare pă aceea ce expediază Ia selor materiale refolosibile existente în între trăiesc şi muncesc. Pen­
s-a subliniat şi la Congre­ a întregii noastre munci. unităţile consumatoare. prinderi şi în locuinţe ! tru a veni în sprijinul
sul al lll-lea al oamenilor - Cum este organizată, - Pentru rezuliatele deo­ cetăţenilor, caro au de
muncii, pe dezvoltarea la­ la această oră, activitatea sebite obţinute în 1984, efectuat zile de muncă, 15 U CUI
turilor intensive ale indus­ de colectare, prelucrare şi I.J.R.V.M.R. Deva a ocupat potrivit legii, Consiliul dioprogr
triei, agriculturii, celorlalte livrare a materialelor refo­ locul întii în întrecerea so­ DIN AGENDA HĂRNICIEI popular judeţean orga­ ★ Buleti
Sfatul m
ramuri ale economiei, în losibile ? cialistă pe ţară între uni­ nizează, prin interme­ ordinea
acest context, valorificarea tăţile de profil, fiind ono­ In centrele şi punctele de cadrul centrului Brad, care diul I.J.R.V.M.R. Deva, tură; 8,0
deplină şi cu maximă efi­ rată cu ,,Ordinul Muncii" recuperare, prelucrare, sor­ au repus în circuitul eco­ acţiuni de colectare de 8,io Cur
9,00 15ul<
cienţă a tuturor resurselor Interviu cu clasa I. Ce rezultate se în­ tare şi livrare a materia­ nomic peste 3000 tone oţel, la populaţie a unor ma­ Răspund
materiale şi energetice tre­ ing. DORIN JUDE, registrează de la începu­ lelor relolosibile lucrează 200 tone fontă şi alte ma­ terialo refolosibile. în lor; 10,0t
buie să' se situeze în prim- directorul I.J.R.V.M.R. tul acestui an ? mulţi oameni harnici şi teriale - situîndu-se pe contul unei zile-muncă 10,05 Un
ghiozdan
planul preocupărilor tutu­ Hunedoara-Deva - N-am putea spune că conştiincioşi, care se preo­ primul loc în întrecerea so- pot fi predate : 40 kg munci toi
ror colectivelor muncitoreşti. sînt la fel de bune, ori­ cupă zi de zi de atrage­ cialistă pe opt luni —, ur­ oţel, fontă, fier veclii, citate ;
sau 1,5 kg cupru, sau
ştiri ;
- Vă rugăm să vă refe­ cum însă marchează creş­ rea în circuitul economic a maţi de cei de la centrul social -co
riţi, tovarăşe director, Ia - Dispunem in teritoriul teri cantitative şi calitati­ unor cantităţi tot mai mari Petroşani, cu 17 000 tone 2 kg alamă, sau 3 kg Compozi
bronz, sau 4 kg plumb,
obiectivele şi perimetrul ac­ judeţului de un număr de ve de la o lună la alta, de resurse, îşi organizează oţel şi peste 700 tone hîr- uşoară;
tivităţii I.J.R.V.M.R. Deva, şase centre de recuperare, precum şi creşteri însemna­ temeinic activitatea, ex­ tie recuperate, şi de cei sau 8 kg cenuşi de ştiri; 12
plumb (baterii auto us­
folclorul
unitate cu sarcini specifice prelucrare şi desfacere a te faţă de anul trecut. Pe ploatează şi întreţin în mod de la centrul Haţeg, care cate). sau 10 kg alumi- Inima \
de recuperare şi refolosire materialelor refolosibile şi cele opt luni şi aproape corespunzător mijloacele de au recirculat 2 300 tone 12,40 For
a materialelor. de 40 puncte de colecta­ două decade din 1986 transport, utilajele, instala­ fier vechi, 700 tone alumi­ De la 1
- După cum este cunos­ re. Cele şase centre sînt ne-am depăşit prevederile ţiile şi echipamentele din niu, alte materiale refolo­ 'mier:
cut, de la începutul aces­ amplasate în Deva, Hune­ de recuperare cu 5 000 to­ dotare, obţinînd rezultate sibile. Intre muncitorii cei ÎN ATENTIA
tui an, activitatea între­ doara, Petroşani, Haţeg, ne fontă, 19 tone cupru, pozitive în muncă. mai harnici şi conştiincioşi ste cui
prinderii judeţene de recu­ Brad şi Orăştie, iar punc­ 4 tone alamă, 50 tone tex­ Întrecerea socialistă ce din cadrul întreprinderii se CETĂŢENILOR ! Rad io jur
ce; 17,0-
perare şi valorificare a ma­ tele — în celelalte oraşe şi tile, 8 000 tone refractare, se desfăşoară între colec­ numără Nicodim Ivan şi 17,40 An
terialelor refolosibile a fost în majoritatea centrelor de 277 tone cioburi de sticlă, tivele întreprinderii ii sti­ Traian Guga — de la cen­ 18,00 Ort
reorganizată, desprinzîn- comună. Fiecare centru es­ 53 tone cauciuc şi altele. mulează pe oameni în ac­ trul Brad, loan Colceac, O- niti, sau 40 kg hîrlie- diojurna
tinereţea
du-se din profilul nostru co­ te încadrat cu personal di­ Posibilităţile noastre, ale tivitatea productivă, ii de­ vidiu Şandru şi Vasile Dia- cartoane, sau 50 kg an­ ţiunii r
lectarea materialelor de o- mensionat în funcţie de unităţilor furnizoare din ju­ termină la o mobilizare conu (Petroşani), Cornel velope şi alte articole sugestia
rigine animală, care au tre­ ponderea economică a lo­ deţ sînt însă mult mai mari susţinută, zi de zi, în spi­ Diconi, Ţuţu Cicu şi Ionel din cauciuc, sau 30 kg într-o o
poetic;
cut la un alt minister. Deci, calităţii în care este ampla­ şî împreună vom depune ritul orientărilor şi indica­ Cicu (Haţeg), Floare Bicu- mase plastice, sau 20 kg 23,15 NC
în prezent, obiectul activi­ sat şi este dotat cu mijloa­ eforturi stăruitoare în'Con­ ţiilor date de secretarul lescu, Vasile Tihan şi Mă­ cioburi de sticlă (spăr­ 2... ‘—24,
tăţii noastre îl constituie ce corespunzătoare de ri­ tinuare pentru creşterea general al partidului, tova­ ria Guzganu (Hunedoara), turi, inclusiv sticle şi
numai recuperarea şi va­ dicat şi transport, în vede­ volumelor de materiale re­ răşul Nicolae .Ceauşescu, Vasile Bercea (Orăştie), borcane atipice), sau 30
lorificarea metalelor feroa­ rea creşterii productivităţii cuperate, prelucrate şi va­ la Congresul al lll-lea al Neculai llaş, Petru Mateş kg textile.
se, neferoase şi nemetali­ muncii şi reducerii efortu­ lorificate, sporindu-ne con­ oamenilor muncii. şi loan Luchian (Deva) şi Cei care nu dispun de
fere, a hîrtiei, anvelopelor lui fizic al muncitorilor, in tribuţia la dezvoltarea eco­ De la începutul anului, enumerarea din agenda surse de recuperare a
uzate, cioburilor de sticlă, general, prelucrarea prima­ nomică a patriei în cel cele mai bune realizări hărniciei ar putea conti­ unor materiale refolosi­
DEVA
materialelor refractare, a- ră a produselor recuperate de-al optulea cincinal. le-au obţinut lucrătorii din nua. bile pot efectua lucrări rilor —
de sortare şi depozitare tria); N
In procesele de produc­ GRIJĂ SPORITĂ GOSPODĂRIRII Şl PREDĂRII MATERIALELOR ordine, nu sînt depozitate a materialelor refolosi­ clar (Ar
11A :
(
bile la centrele şi punc­
ţie din minerit, siderur­ corect în vederea predării, tele I.J.R.V.M.R. Deva. grădinar
gie, chimie, din construc­ lare, al asociaţiilor de lo­ L-am rugat pe tovarăşul troşani etc. Alte unităţi în­ iar pe marginea căii ferate Astfel, pentru o zi- (Modern
ţii de maşini şi energeti­ catari. Sevastian Iordache să se să, cum sînt minele Ani- de la Deva—Petroşani sînt muncă trebuie sortate 3 în Păci
Fiii ma
că, din celelalte sectoare — Recuperarea nu tre­ refere la modul în care noasa, Lonca şi Livezeni, împrăştiate, de asemenea, tone de materiale feroa­ căra);
economice alo judeţului, ca buie făcută însă la întîm- respectă întreprinderile I.M.C. Deva şi altele expe­ diferite şine, cabluri, con­ se, sau 150 kg materia­ PETRO. 4
şi din activitatea unor in­ plarc — aprecia Sevastian prevederile Decretului 405/ diază deşeuri metalice ne­ ducte, traverse, scoarţe, co­ le neferoase, sau cîte 500 (P'iri*’"!
stituţii şi din gospodăriile Iordache, şeful biroului co­ 1979, cu privire la recupe­ pregătite, amestecate, ceea laci de -sîrmă, şuruburi, a kg de hîrtic-cartoane,
.illsi
populaţiei, provin aproape lectări. In întreprinderi, rarea şi valorificarea ma­ ce solicită manoperă în căror valorificare este im­ mase plastice, textile. . PJCNI:
zilnic importante cantităţi recuperarea tuturor mate­ terialelor refolosibile. . plus pentru sortare înain­ perios necesară. Cetăţenii interesaţi se (Cultur;
de materiale uzate, a că­ rialelor refolosibile rezul­ — In general — ne-a te de a fi reintroduse în Conducerea I.J.R.V.M.R. pot adresa la centrele Pilot d«
(Cu cea f
ror refolosire ar aduce tate din procesele de pro­ spus interlocutorul — avem circuitul productiv. Sînt şi Deva este liotărîtă să ac­ I.J.R.V.M.R. Deva, la ţapinar
mari avantaje economici ducţie şi din casări trebuie o colaborare bună cu 'ma­ întreprinderi care nu res­ ţioneze ferm şi responsabil următoarele adrese:
făcută selectiv. Acestea să joritatea unităţilor şi in­ pectă prevederile referitoa­ pentru întărirea colaboră­ NOASA
naţionale, nouă tuturor. fie sortate şi depozitate co­ Petroşani — Livezeni lor (Mi
Dar pentru recuperarea în­ respunzător, în locuri spe­ stituţiilor, care ne predau re la depozitarea corespun­ rii cu furnizorii de mate­ (zona gării); Haţeg, CÂNI: (
tr-o măsură cît mai pro­ cial amenajate, iar acolo materiale refolosibile gata zătoare a materialelor. Ha riale refolosibile, să deter­ strada Progresului, nr. Santa
nunţată a acestora — încc- pregătite pentru a fi in­ I.M.M.R. Simeria, materia­ mine, prin acţiuni comu­ 70; Hunedoara, strada brad:
unde este posibil să fie pre­ ne, îmbunătăţirea continuă
pînd do la deşeurile do fier gătite minuţios prin sfărî- troduse direct în cuptoa­ lele metalice rezultate din Carpaţi, nr. 120; Orăş­ lă (Stea
şi pînă la banalele pungi mare, bri chctare, paclicti- rele oţelăriilor sau pentru repararea vagoanelor sînt a activităţii, să crească vo­ tie, strada N. Titulescu, BARZA
de, plastic — sînt necesa­ zare, in vederea predării a fi valorificate în alte aruncate în dezordine, a- lumul şi gradul de recupe­ nr. 02 ; Brad, strada A- ţulul si
re preocupări asidue, or­ lor operative către unităţi­ scopuri. Aşa acţionează, de mestecate cu pămînt, la rare al acestor importante vram Iancu, nr. 52 ; De­ rul);
Griviţci,
nr.
va,
strada
tem Ir *
donate, acţiuni energice în le specializate şi valorifi­ pildă, I.P.T.C.C.F. Deva, C.T.E. Mintia şi C.S.V. Că- resurse pentru bunul mers 37. mân
întreprinderi, şi instituţii, ci "cării superioare de către LM. Hunedoara, I.M. Pe­ lan cantităţi mari de me­ al activităţii de producţie (Flacăr
la nivelul consiliilor popu­ beneficiari. tri la, l.P.S.R.U.E.K.M. Pe­ tale stau aruncate în dez­ în industrie.
BAI: p
ard elen
DEZVOLTARE, DOTARE, PERFECŢIONARE RECUPERÎND HÎRTIA - ECONOMISIM „AURUL VERDE" răj; II
zăpadă
în balanţa aprovizionării ţie recuperării resurselor de peste 10 000 mp şi va Mai întîi cîteva cifre sta- sociaţiilor de locatari. Ca se prin ardere. Consiliile Evadan
tehnico-materiale a unită­ refolosibile şi reintroduce­ cuprinde ateliere, depozite tistice: pentru a produce urmare a nepredării can­ populare, asociaţiile de lo­ zero (<
ţilor economice se arc în rii lor în circuitul produc­ de materiale, o hală pen­ o tonă de liîrtidf' sînt ne­ tităţilor planificate de hîr­ catari au obligaţia să între­ SIMER1
vedere acoperirea în bună tiv. Aceasta presupune în­ tru activităţi diverse, o cesari cinci arbori maturi, tie din partea unităţilor şi prindă măsuri energice de dcllcvci
măsură a necesarului de să o continuă dezvoltare a platformă pentru sortarea care produc în fiecare oră organizaţiilor furnizoare, colectare şi predare a hîr­ Şui) ;
materii prime din materia­ întreprinderii de specialita­ şi prelucrarea resurselor oxigenul necesar pentru la nivelul întreprinderii se tiei (se vorbea cândva de mere
le . recuperabile şi refolosi­ te din judeţ, a centrelor şi metalice, precum şi clădi­ 320 de oameni şi purifică înregistrează, de la începu­ realizarea unor containere LARI:
bile. în acest an, de exem­ punctelor de colectare, ex­ rea tehnico-administrativă. peste 24 000 mc de aer; tul anului, mari restanţe speciale în acest scop!...), urgenţe
plu, ponderea materialelor, tinderea capacităţilor de El va fi dotat cu linii de pentru a ajunge la matu­ la acest indicator. Din gos­ iar în şcoli să se dea aten­
refolosibile în asigurarea prelucrare şi valorificare, calc ferată, macarale de ritate, unui arbore, ce în­ podăriile proprii nu s-au ţia cuvenită acestei activi­
bazei de materiale necesa­ dotarea cu instalaţii şi u- marc putere, o serie de u- sumează un metru cub de predat, faţă de plan, 1200 tăţi patriotice. Nici orga­
re realizării planului, pe lilajc de sortare şi presa­ tilajo şi instalaţii de mare masă lemnoasă, îi trebuie tone de hîrtie, dar nici u- nizaţiile de tineret, femei,
economia naţională, este re, cu mijloace de , trans­ productivitaţe pentru dez­ 70 de ani ; după calculele ncle unităţi industriale, co­ şi O.D.U.S. nu se preocupă
mai mare de 40 la sută la port necesare, instruirea membrare, sortare, balota- unor specialişti, rezultă că merciale, cooperatiste, şco­ în mod stăruitor şi respon­ Penii
cupru electrolitic, 50 la su­ permanentă a personalului re, pachetizare şi alte ope­ în fiecare an aruncăm la lare nu şi-au onorat obli­ sabil de această sarcină va răc
tă la plumb, 45 la sută la muncitor. raţii. Pînă la sfîrşitul aces­ gunoi, sub formă de macu­ gaţiile de predare a hîr- obştească, deşi hîrtie se fl vâri
ros. C
încărcătură metalică pen­ După cum sublinia Ga- tui an vor fi puse în func­ latură sau ambalaje utili­ liei. Aşa sînt: organizaţii­ foloseşte multă, se aruncă cădea
tru producţia de oţel, fero­ vril Zold, tehnician prin­ ţiune atelierul do dezmem­ zate, peste 75 000 tone de le comerciale din Lupcni multă. va suf
aliaje şi piese turnate, cir­ cipal în cadrul întreprin­ brare, foarfecă pentru de­ hîrtie, ceea ce echivalează (—50 tone), Brad (—20 to­ Să nu uităm nici acel cu int
re de
ca 27 la sută la materiale­ derii, în Valea Jiului —• bitat profile şi presa pen­ cu aproape 1000 ha de pă­ ne), Vulcan (—20 tone), lucru esenţial şi anume că oră dii
le fibroase pentru produc­ lingă staţia de cale ferată tru balotat table şi mate­ dure. C.S. Hunedoara (—40 tone), recuperând hârtia, ne apă­ Tempo i
ţia de hîrtie, cartoane şi Livezeni — se află în sta­ riale neferoase. Iată, dar, importanţa deo­ C.S.V. Călan (—14 tone), răm pădurile — aceste gi­ Ii cup
gantice „fabrici de oxigen"
altoie. dii finale de execuţie un Şi în celelalte centre se sebită a hîrtiei, pe care organizaţiile de pionieri —, economisim pentru vii­ grade,
între :
Şi în judeţul nostru, a- modern complex de pro­ depun strădanii pentru mai însă o risipim cu uşurinţă, (—600 tone), de tineret torime preţiosul „aur ver­
La i
vînd în vedere ponderea ducţie, care va asigura buna amenajare a spaţiilor îi neglijăm marile valenţe (—300 tone), de femei (—40 de". Curs d
sa economică, numărul ma­ preluarea, pregătirea şi va­ existente, perfecţionarea reutilizabile. Sarcini deo­ tone). schi ml
re al întreprinderilor şi lorificarea marelui volum liniilor de preluare şi pre­ sebite în recuperarea şi Deci mari cantităţi de prezen
instituţiilor care vehicu­ de materiale refolosibile lucrare, organizarea temei­ predarea iiîrtiei către cen­ hîrtie nepredate dar şi mari Pagină realizată de pînă 1
din s-
lează cantităţi însemnate din perimetrul municipiu­ nică a lucrului şi creşterea trele I.J.R.V.M.R. Deva re­ cantităţi de hîrtie arunca­ DUMITRU GHEONEA, şl nor
do materii prime şi mate­ lui Petroşani. Complexul productivităţii, eficienţei c- vin atît întreprinderilor, te cu alto reziduuri la co­ LIVIU BRAICA
riale, se dă o mare aten­ se întinde pe o suprafaţă conomice. cît mai ales şcolilor şi a- şurile de gunoi sau distru­