Page 63 - Drumul_socialismului_1986_09
P. 63
i NR. 8 971 • VINERI, 19 SEPTEMBRIE 1986 Pag. 3
Deschiderea lucrărilor
hz ium CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA
Seminarului internaţional
ml
aton eco- „Tineretul şi pacea"
j tlocumon- culturilor de masă verde
:olor) : a început, realizîndu-se, Joi s-au deschis la Costi- ţelegere şi colaborare in
do ţară — pînă în prezc.pt, 15 ha la neşti lucrările Seminarului ternaţională ale omenirii,
fi tar internaţional „Tineretul şi în cadrul' şedinţei de des
C.A.P. Ribiţa, 10 ha la
mondial (co pacea", organizat de Uniu chidere a luat cuvîntul
lonia n ia — C.A.P. Vaţa de Jos, 5 ha nea Tineretului Comunist tovarăşul Ni cu Ceauşescu,
cu — race la C.A.P. Lunca Moţilor şi
5 ha la C.A.P. Rişca. în- din România, în contextul membru supleant al Co
l marilor în- manifestărilor consacrate' mitetului Politic Executiv
rev’oluţiona- sămînţarca culturilor pă
•a ceauşescu ioase încă n-a început. De Anului Internaţional al al C.C. al PV.R., prim-
;tiinţific (co- ce ? Fiindcă nici o unitate Păcii. sccretar al C.C. al U.T.C.,
„Din tainele nu şi-a ridicat sămînţa de La seminar participă re ministru pentru probleme
la „Agrosem" Oră.ştie. în prezentanţi ai unor orga le tineretului, care s-a re
această situaţie se impune nizaţii naţionale de tine ferit ia activitatea desfă
să se ia cele mai urgente ret dc diferite orientări şurată în prezent de tînă-
măsuri pentru procurarea politice, filozofice şi ideo ra generaţie din patria
seminţei şi să se treacă logice din numeroase ţări noastră, împreună cu în
Si ale lumii, ai unor organi tregul popor, sub conduce
neîntîrziat la însămînţarea
orzului. zaţii internaţionale dc ti rea partidului, pentru tra
neret, precum şi ai unor ducerea în viaţă a ample
I I: G,U0 Uu- Instantanee organisme din sistemul lor programe dc dezvolta
dimiiielii ; o Maistrul Aurel Marian O.N.U. re cconomico-socială a ţă
e $tiri; G,15 Participanţii au primit
i i u i ; g,;io i.a şi mecanicul do întreţine rii, subliniind că înfăptui
în ngricul- re Emil Drăgoi de po „A- cu adîncă emoţie şi deo rea acestora nu poate fi
vista presei; sistenla tehnică" a S.M.A. sebit interes Mesajul adre concepută decât în condi
melodiilor; sat Seminarului de către to
tic ştiri: 0,Dj Baia de Criş au o contri ţiile unei lumi a păcii şi
ascultâtori- l.a C.A.P. Zdrapji — participare numeroasă la siringi* mi recoltei < I e porumb. buţie însemnată la asigu varăşul Nicolae Ceauşescu, securităţii, lipsită «ie peri
elin «le ştiri; rarea bunei funcţionări a preşedintele Republicii So colul războaielor.
vers i'ntr-un cialiste România.
O.ns cîntece agregatelor folosite la re„ A fost pe larg relevată
10,15 l’iibli- (Urmare din pag. 1) nizate patru formaţii care marul comunei. Interlocu coltarea culturilor duble. Constiluindu-sc într-o adeziunea deplină a tine
Uuleliii «le acţionează în aceste zile la « La C.A.P. Ţebea se în nouă si strălucită expresie relului român faţă - de
caleidoscop toarea ne spune că, acum tocmeşte în fiecare seară a grijii şi preocupării sta principiile şi obiectivele
esc ; 11,30 Aportul elevilor la C.A.P. Zdrapţi, C.A.P. Să- cîtcva minute s-n urcat pe
«le muzică liste, C.A.P. Ribiţa şi A.10.I. bicicletă şi s-a dus. program concret de acti tornice pe care conducăto politicii externe a partidu
Buletin «le strîngerea recoltei Birtin. Miercuri, la C.A.P. vitate pentru a doua zi în rul partidului şi statului lui .şi statului nostru, faţă
iin comoara — Unde ? care sînt consemnate ce se nostru le manifestă faţă de contribuţia neobosită şi
;,:io Partidul, Pc ogoarele unităţilor a- Ribiţa se aflau la lucru - în cîmp, acolo unde
— versuri ; gricole din C.U.A.S.C. Brad mecanizatorii Victor Dră- sc culege porumbul. va lucra şi cc răspunderi dc destinele tinerei gene iniţiativele remarcabile în
corale: 13,00 ani întâlnit un marc nu goi, Trandafir Rus. Iloria — Ceilalţi lucrători ai îi revin fiecărui tovarăş raţii, Mesajul subliniază treprinse pe plan interna
13.00 Avnn- din conducerea unităţii. • misiunea importantă care ţional de secretarul gene
lio-T'- 15,15 măr de elevi ai şcolilor din Cimpoaie, lonn Stanciu şi primăriei unde sînt ?
îă ; zonă caro, sub îndrumarea alţii. — Tovarăşul Ian cu A- S.M.A. Baia de Criş a or revine tineretului de pre ral al Partidului Comunist
uimi» , cin- cadrelor didactice, ajutau vram, secretarul biroului ganizat formaţii, de meca tutindeni în lupta generală Român, preşedintele Repu
scris; 1G,00 !a strîngerea roadelor o- în căutarea nizatori ce lucrează la a- a popoarelor pentru elimi blicii Socialiste Româ
16,35 Cînte- executiv, a avut o cunu narea jpeaâcolului unui
atru patrie; goarelor. Zilnic D60 elevi tovarăşilor nie, apoi a plecat, nu ştiu rat în schimburi prelungi nia, tovarăşul Nicolae
sindicatelor; ai Liceului „Avram lancu" unde. Alexandru Miron, te ia unităţile agricole din război nuclear, pentru în Ceauşescu. în direcţia so
rii; 20,00 Ha- din Brad participă la cu de la primărie Vaţa de Jos, Cărăstău, Ţe făptuirea dezarmării, in luţionării corespunzătoare
:0,15 Pentru contabilul şef, a plecat a- staurarea unei noi ordini a problemelor vitale ale
rigoarea na- lesul porumbului în tar Pe tovarăşul Nicolae casă. Adrian Clej, agentul bea şi Lunca Moţilor. A-
e; 21,00 l.a laua fermei din Mesteacăn Pantea, preşedintele consi agricol e şi el dus, nu ştiu ceastă metodă va fi intro economice internaţionale, lumii contemporane.
22.00 O z.i a I.A.S. Mintia. Zilnic e- liului unic agroindustial, dusă şi la celelalte unităţi pentru promovarea năzuin Lucrările seminarul ni
3,00 Moment încotro. ţelor nobile de pace, în continuă.
Publicitate; levii culeg recolta do po l-am întîlnit într-o tarla a L-am căutat po primar la din zonă. • Ionel Pîrva cu
îă muzicală; rumb de pe 10 ha. Stăm C.A.P. Ribiţa, dirijând re locul unde se culegea po legea porumb într-o tarla
llulf_,. de de vorbă cu Nicolae Faur, coltarea culturilor duble, rumb. Nu era. Am întrebat a C.A.P. Rişca. Controlîn-
directorul Şcolii generale întrebăm unde i-am putea de el în tarlaua unde se du-sc calitatea muncii sale
nr. 1 din Brad, caro ne găsi pe tovarăşii de la con recolta cultura dublă. Nu s-a constatat că rămâneau Faza naţională a olimpiadei metalurgistului
spune : siliul popular comunal. fusese văzut. Nu era nici mulţi ştiuleţi pe coceni. •
— La munca în cîmp — Nu ştiu. Azi nu i-am la sediul cooperativei agri Unităţile industriale din Timp ele două zile, ia productive de profil, în- ţ
iau parte zilnic 750 elevi văzut .pe nici unul — ne cole, unde se sortau carto zonă — I.M. Barza, Călan a avut loc faza na tre caro combinatele si- i
de la şcoala noastră. Co răspunde interlocutorul.
nţul amlnti- piii fac treabă bună, nu Mergem la sediul consi fii de sămînţă. Aşa că am U.U.M.R. Crişcior, coloane ţională a Olimpiadei me derurgice Galaţi, Reşiţa. >
le r-11 (Pa- renunţat Ia intenţia de a-1 le din Brad ale I.T.A. Hu talurgistului, la care au Cîmpin Turzii, Călăraşi. 1
mn miliar- lasă nici un ştiulete nocu- liului popular unde o gă găsi... nedoara şi U.M.T.C.F.,
IIUNKDOA- les; sim pe Elena Jivan, vice E.G.C.L. şi altele — acordă participat 05 tineri, cîş- Tîrgovişte. Hunedoara şi \
re şi clol preşedinte al biroului exe Tărăgănare C ă 1 a n, întreprinderile ţ
ser: iilo i-n Hărnicie Din spusele Vioricăi Ian- un sprijin important la tigători ai fazelor pe în
A); Furtuna şi răspundere cutiv, care — cum ne-a cu, inginerul şef al consi transportul recoltei. • Pen treprinderi şi combina Vlahi ţa, Oţelul roşu, „Re- ţ
loilern — K); spus — era de serviciu la tru a grăbi coacerea po publica" din Capitală, ţ
•soai ce (Fla- Florian Tomu.ş, directorul telefon (! ?). Locul dînsci liului unic agroindustrial, tele din întreaga ţară, în
rs (caste!); S.M.A. Baia do Criş, ne era în cîmp, nu la sediu, am reţinut că pînă în pre rumbului la C.A.P. Ţebea, domeniile furnale, oţeiă- alte unităţi din Iaşi, Bu- j
întunecare spunea că, pentru buna lucru cu care se declară zent au fost arate 585 ha Lunca Moţilor, Rişca, Mes rii şi laminoare-trcfiloa- zău, Brăila. Beclean, i
cu Stan şi au fost pregătite 393 ha teacăn, Vaţa de Jos şi
>rie.); desfăşurare a însilozurii de acord. întrebăm de Ni în vederea însămînţărilor A.E.I. Birtin s-a procedat ro, de Ia 25 de unităţi Zimnicea şi aiteie. /
Jnh , T.U- porumbului au fost orga colae Dorin Roman, pri
irea nebună de toamnă. însămînţarea la depănuşarea ştiuleţilor.
VULCAN :
■rmula unu Precizări privind însămînţarea
: LONI5A :
aerul); ANI- Cum se lucrează la blocul A1 din Deva?
inna boboei- cerealelor păioase în condiţii
rosc); Ultl- Ieri, în zori, am fost gazinelor cc vor exista să fie făcută mai multă l’.S. Am revenit p«>
baniiiştii «lin de secetă | din nou printre construc- către strada 23 August. ordine. în acest mod se şantier, la ora 12. Ima
(Ketezat) ; « torii blocului A 1 din De- Aici s-a terminat mon creează spaţiul necesar ginile descrise mai sus
sentimentn- întrucât se menţin con datoria să aGorde atenţie I va. „Nici o absenţă, toa- tarea cofrajelor pentru 10 pentru „mişcare" şi mun
şie); GURA- diţiile de secetă prelungi maximă tratării seminţelor î te formaţiile au efectivul stîlpi .şi urmează să fie ca va fi mai spornică. îşi păstrau valabilitatea.
entla călăro- tă, ceea ce impune măsuri pentru a evita orice pier complet I" — ne-a decla turnat betonul. „Stâlpii Doar lucrul avansa*'
tia (Mine- specifice deosebite în ve dere din cauza atacului de I rat maistrul Horst Sze- vor fi turnaţi azi — ne MARIN NEGOIŢĂ mult Da .
;TIF, : Can- derea bunei desfăşurări a boli sau dăunători. în toa ' ghedi. şeful punctului dc asigură maistrul. Pînă
clietarul ro însămînţărilor ele toamnă, tă perioada de semănat I lucru. De fapt, prezenţa joia viitoare — deci, în
ii ; Baltagul am solicitat tovarăşului inginerii şefi şi şefii fer * se poate vedea nu numai tr-o săptămînă — se va
CEOAG1U- ing. Mircea Silvestru, di melor vor supraveghea di în pontaj, ci direct în termina structura maga
, petrolul $1 rect şi cu toată răspunde zinelor".
;a de cultu- rectorul Direcţiei agricole •> locurile unde se actio-
judeţene, să se refere Ia rea calitatea însămînţărilor,
: Aripi de măsurile ce trebuie aplica neîngăduind nici un rabat I________________
a); BRAZI : te de specialişti şi mocani, de la respectarea normelor * l
\r,AN : Ora zatori pentru a putea asi stabilite. în ceea ce pri j Reporter în post fix
Io cultură) ; gura baze temeinice pro veşte densitatea, se vor a-
micu şl doi
ducţiei viitoare. sigura, pe metru pătrat,
nori (Mure- în primul rînd — ne-a cel puţin 450 boabe ger- J nează. La ora 7,30, zida- Iată şi alte cîteva ter-
Cflruţa cu minabile la orz şi 500—550 I rii din echipa lui Ion A- menc-angajamcnt: • Pî
ia) ; GIIE- spus interlocutorul — se boabe germinabile la grâu, dascălu se aflau pe sche- nă sâmbătă (azi şi mîine)
ir, extremă impune o atenţie specială în raport de valoarea cul j le, la penultimul nivel al echipa lui Adascălu va
erul). la pregătirea grădinărească I tronsonului „B", faţada finisa faţada „B". • Pînă
a patului germinativ, în turală a seminţelor. ' posterioară. Iar în „curtea la sfîrşitul lunii septem
sensul do a mărunţi cît mai Pentru a respecta peri ; de lumină" a blocului (în brie şi zidarii lui Arde
bine solul pe o adîncime oada optimă de însămînţări interiorul literei „U", for leanu vor încheia faţa
de 10—12 cm, astfel îneît — adică pînă la 1 octom ( mată dc cele trei corpuri dele posterioare „A” şi
să poată fi încorporată brie a.c. să fie încheiată ale clădirii) mulţi zidari „C". • Acelaşi termen şi
sămînţa la 0—8 cm. Pe însămînţarea griului pe I din formaţiile lui Adas- pentru lucrările do fini
Vremea se lingă o discuirc corespun toate suprafeţele planifica ' călu şi Petru Ardeleanu sare a magazinelor din
at. Gerul va zătoare a terenului, pentru te —, este necesar ca în
imporar no- a realiza semănatul la a- toate unităţile agr.icole să preparau tcrasitul pentru spre „Deccbal", executa
1 Izolat vor « tencuielile exterioare ce te de echipa lui Ghilasc.
labe. Vîntul dîncimea indicată, sc im se lucreze zilnic din plin, t trebuie executate. La fa- Termenele sînt strînse
la moderat pune ca toate semănători Ie folosind utilajele cu ran
Sri tempora- de păioase să fie echipate dament maxim, iar trac J ţada magazinelor (do la şi exprimă botăiârea
i -10—G0 Icni/ toarele să fie utilizate în 1 . parterul blocului A1), constructorilor dc a mai
şi nord-vest. cu greutăţi pe brăzdare. spre bulevardul „Dece- recupera ceva clin restan
minime vor De asemenea, în fiecare zi schimburi prelungite la a- J bal", sînt prezenţi zidarii ţele faţă de grafice. Cri
Urc 13 şt 18 şi pe fiecare solă se va fa rături şi pregătirea patu
ele maxime ce reglarea adîncimii de lui germinativ. Acţionînd l lui Dumitru Ghilasc. Deci, tica din ziarul de ieri a
8 grade. ) finisaje — lucrări de fi avut, în mare parte, un
semănat iar, după semă în acest mod, însămînţă-
vreme în nat, în mod obligatoriu se rile vor fi efectuate la nalizare a oricărei con- efect pozitiv. Lasă de do
•p, cu cerul va face tăvălugitul. Semă timp şi la un nivel cali - strucţii pe care Ie exe- rit felul cum arată
Vîntul va | cută zidarii. Pc dulgheri „curtea de lumină" a
aisificărl do natul trebuie făcut de ca tativ corespunzător, condi * (conduşi de Petru Onciu- blocului, aşa cum se ve
100 Icm/oră litate, numai în teren aşe ţie decisivă pentru obţine
nord-vestic zat, nu în arătură proas rea dc recolte superioare ţ icnco) i-am întîlnit ac- de şi în fotografia alătu
pătă. de cereale păioase în anul I ţionînd Ia structura ma rată. Se poate şi trebuie
Specialiştii din unităţi au viitor.