Page 66 - Drumul_socialismului_1986_09
P. 66
n nq. ? DRUMUL SOCIALISMl
C A M P A N I A A G R I C O L Â D E T O A M N A
j:î,0(l Tel
13.05 I.u
mîi
Sâ se acţioneze ferm, cu toate forţele umane . To;
lei;
mii
DU
nu!
si mecanice, la recoltarea culturilor si semânat! ren
ren
* w 9 «Iii
de
prt
(Urmare din pag. 1) vei pentru a grăbi lucruri Arj
Oameni de acţiune şi oameni puşi pe plîngăreală le. Totuşi, in ziua raidului Na
No
suprafaţa cultivată. „Am nostru, în incinta C.A.P. Pri
accentuat pe recoltatul car se afla un Ifron de la în tâ;
tofului si al sfeclei de za alei a fost cules mai îna Copiii — pe toate giu. Deşi era abia ora 12, După inspiraţie treprinderea mecanică O- lut
căi
hăr — ne spune preşedin inte porumbul" — ne spu elevii claselor a VI-B, a ră.ştie, care ajuta la încăr SUI
tele. Sfecla de zahăr o ne însoţitorul nostru. Cînd cîmpurile Vll-a A şi a VlII-a A de Vorbeam în materialul carea cartofilor în mijloa l>u.
pei
vom termina de recoltat i-am arătat că s-a intrat la Şcoala generală îşi rea care a făcut filmul raidu cele de transport. De ase 14*15 Sâ|
pînă duminică" (mâine — cu căruţa peste porumbul In această campanie de lizaseră deja norma la cu lui despre slaba organiza menea, de la aceeaşi în 111,00 Td
n.n.). Ce recoltase C.A.P. nccules, preşedintele ne-a toamnă, parcă mai mult ca lesul tomatelor, fiecare re a muncii la C.A.P. Au treprindere, două .cupluri 10,20 Tej
(ca
Aurel Vlaicu pînă joi, 18 spus : „Nu rămîne el nc- altădată, cîmpurile comu umplând cîte 10 lădiţe. rel Vlaicu. Iată încă un de tractoare cu remorci a- io,-ir» An
septembrie ? Mai puţin de cules. Cînd vor trece la nei Geoagiu primesc zilnic Şi la C.A.P. Aurel Vlai argument. roi
jumătate din suprafaţa cul cules şi cei cărora le-au infuzia de tinereţe pe ca cu, 23 de elevi de la Liceul în tarlaua „Bîrccana" în jutau la efectuarea trans Lp:
Tei
tivată. Asta în condiţiile fost repartizate parcelele re o dă prezenţa la mun tîlnim ■ pe mecanizatorul porturilor de -produse. 20.05 Fii
cînd, după spusele preşe respective, vor culege şi agroindustrial, după ce au Vaier Ghemi.ş, cu tracto Şi încă un aspect. Acum .,1*
porumbul culcat". Dacă vor că a copiilor. Sînt elevi terminat adunatul cartofi cîteva zile, prin grija
dintelui, pe această lucra rul şi remorca goală. în- Comitetului comunal de văi
re s-a pus accentul. Lucra mai avea ce culege. trcbîndu-1 de ce se plim partid Geoagiu, mai mulţi 22.05 Te.
22,15 Ro
rea este mult rămasă în —• Aceasta nu este orga bă pe cîmp, consunând în oameni ai muncii din Sta de.
urmă şi nici o justificare nizare, tovarăşe preşedinte. ■23 i'X-âjS&SKHî zădar carburanţii, ne răs
nu încape aici, nici lipsa — Do ce nu e organiza punde că a fost trimis aici ţiunea balneo-climaterică
mijloacelor de transport re ? Doar fiecare culege în llt de brigadiera Ileana Ga- Geoagiu-Băi a O. J, T.
(I.M. Orăştic a acordat parcela lui. vrilă să încarce porumbul Hunedoara au fost mo
sprijin substanţial în a- Şi preşedintele tot nu în cules de cooperatori. Nu bilizaţi pentru a aju 1ÎUCIJ
ceastă direcţie), nici faptul ţelege ce-i reproşăm. mai că, la faţa locului, nu ta la culesul porum dioprog
Pe inginerul şef al uni a găsit nici cooperatori, bului în C.A.P. Aurel Vlai 6,30 La
că mulţi oameni din sat tăţii, tovarăşul Antonie agricult
sînt încadraţi în producţie Pera, l-am găsit pe lingă nici porumbul cules şi... fă cu. Oamenii au venit cu jurnal;
în industrie. Acest ultim plantaţia de cartofi şi gră cea calea întoarsă. Şi a- bunăvoinţă, dar aici li s-a 8,00 Re
aspect îl întîlnim în toate dina de legume. Acolo fu ceasta se întâmpla în timp spus că... chipurile, coope Buletin
dienţa
satele judeţului, dar cei sese repartizat de preşe ne remorcile ar fi fost ratorii n-au nevoie de a- lin de ?
harnici nud invocă drept dintele C.U.A.S.C. în sca foarte necesare acolo unde jutor, pentru că îşi culeg moara
motiv de întârziere a unor ra precedentă. se .adunau cartofii după singUri recolta. Astfel Revista D
lucrări pentru că pur şi — Cum staţi, tovarăşe combinator. „optimizaţi" de conducerea 11,3
simplu n-au nevoie să-l inginer, cu pregătirea re Se pare că brigadiera C.A.P., lucrătorii staţiunii punislk
invoce. Dar la C.A.P. Au coltelor viitoare ? conduce treburile bazîn- au cules totuşi 3 ha de ştiri; 1:
rel Vlaicu mai curînd se — E secetă mare, nu pu du-se nu pe cunoaşterea porumbi scenă a
l la 3
poate spune că face fieca tem face mare. lucru. realităţii, ci la libera in Să mai vorbim şi despre nia, pei
re ce vrea, nu ce trebuie C.A.P. Aurel Vlaicu are spiraţie. Altfel cum să ca tem por;
făcut ! de însămînţat cu orz şi lificăm această crasă lipsă ajutorul pe care îl dau e- din op<
Liceului
lcvii
agroindustrial
lin do
Nu ştiam de ce se stră grîu 265 ha. Arăturile s-au de grijă pentru gospodă pe adre
Klevl ai flecului agroindus trial Gcoagiu, la cules de ro
duia preşedintele să ne în făcut pe 100 ha, iar pre şii iu grădina de legume a C.A.P. Geoagiu. rirea carburanţilor ? ! şi cei ai Şcolii generale 7 le scrii
nai; 21,i
depărteze de tarlaua de gătirea terenului — pe 40 Ne întrebăm şi între 23,10
porumb „Bîrccana". Ceea ha. Se aşteaptă ploaie. Al Care este adevărul ? băm. Caro este adevărul ? 23,55—24
ce se putea vedea acolo ţii. după cum s-a văzut, Are sau nu are nevoie de ■y X
este tipic pentru cele afir n-o aşteaptă cu mîinile în de la Liceul agroindustrial lor după combinator, se Conducerea C.A.P. Aurel ajutor conducerea C.A.P.
mate mai sus. La cules, sîn. sau de la şcoala generală, aflau în grădina de legu Aurel Vlaicu ? Să-şi pre
pe o tarla de 17 ha se a- Se mai pot spune multe care, alături de părinţi, me ia culesul ardeilor. A- Vlaicu — respectiv preşe cizeze poziţia. Pentru că,
dintele, inginerul şef şi al
fiau 3 familii de coopera despre „organizarea" mun participă la recoltarea car jutorul pe care îl dădeau a trambala oameni şi mij
legu
porumbului,
tofilor,
la cules se bucura de apre
tori. Fuseseră însă mai cii în această unitate. Ne melor, la alte munci nece te cadre — se plînge ade loace de transport fără DEVA
înainte culegători în tarla. oprim aici. Considerăm că, sare acum pe cîrnp. cierea tuturor cooperatori sea că nu este ajutată cu rilor —
tria); IN
Dintre acela care culeg se faţă de această stare de lor din brigada legumicolă. forţe din afara cooperati rost e foarte păgubitor. dar (Ai
lectiv, un ştiulete din 4—ă, lucruri, c o n d u c e r e a în ziua raidului nostru, RA : i
cel mai bun. In tarla nu C.U.A.S.C. cu, sprijinul co peste 100 de elevi de la grădina
(Moderi
se creaseră alei de acces mitetului comunal de partid Liceul agroindustrial şi în Păci
pentru mijloacele de trans şi al consiliului popular Şcoala generală se aflau Dezorganizarea activităţii face casă Pili mo
port. Se intra cu căruţa, comunal trebuie să pună la culesul roşiilor în gră căra);
PETRO.
cu. tractorul, pe direct, piciorul în prag şi să curme (Parîng
eălcînd sub roţi totul. „Pe orice tendinţă de dezordi- dina de legume a coope bună cu producţiile mici şl Brai
unde s-au făcut astfel de rativei agricole din Geoa- ’ r '”omisl
ti:
Dintre unităţile agricole 18 tone cartofi ia hectar. cea mai importantă acţiu cituri
din C. U. A. S. C. Haţeg, De unde această diferen ne ? Acelaşi bilet menţio Pilot d'
C.A.P. Sîntămărie Orlea ţă de 6 tone la hectar ? na prezenţa lui Ştefan Io- (Luceai
Lipsă de responsabilitate faţă de soarta recoltei fertile, care, în condiţiile Cu certitudine ea manifestate vănescu, la inginerul şef unde Ţapinar
doţinc suprafeţe de , teren
provine
al
NOASA
lipsurile
din
rîiagazie,
unităţii,
lor
(M
Cu trei zile în urmă, în Lipsa de responsabilita an de muncă şi trudă, lucrării corespunzătoare, la C.A.P. Sîntămărie Or- se efectua pregătirea se CÂNI: (
Santa
paginile ziarului nostru te faţă de soarta recoltei, cînd întreaga recoltă, fă pot asigura recolte bogate lea în ce priveşte respec minţei. Dar acolo nici ur BRAD:
consemnam o scrie de lip indiferenţa şi pasivitatea ră nici o pierdere, trebuie In principalele culturi, în tarea tehnologiilor de lu mă de ci ! ? Contabilul a- lă (Stea
suri ce se manifestau în faţă de bunul mers al tre pusă grabnic la adăpost, deosebi la cartofi. Cu toa cru la cultura cartofului, jutor trebuia, conform bi TIE: Ci
activitatea desfăşurată în burilor erau mai pregnant superficialitatea şi lipsa de te acestea, în unitatea a- începînd de la pregătirea letului amintit, să fie la tarul ro: (
tagul
campania agricolă de toam reflectate de ceea ce se răspundere nu au ce cău mintită se estimează ca terenului, continuând cu Bucium, la cartofi. Dar nu GIU-BA
nă la C.A.P. Bobîlna. Sub întâmpla în tarlaua „Lun ta în munca de fiecare zi. producţia de cartofi să fie plantatul, întreţinerea cul a onorat cu prezenţa acest rcţului
de
liniam cu acel prilej că că", locul unde se decla Răspunzători de soarta re în acest an de numai 12 turii în timpul vegetaţiei loc de muncă. rlpl cult’
de
munca se desfăşoară ane rase încheiat recoltatul coltei sîntem toţi. Cu atît tone la hectar, cu mult şi încheind cu recoltatul, La sediul consiliului BRAZI:
mic, fiind necesare „par cartofilor. Din dispoziţia sub cea planificată şi sub unde se înregistrează gra- popular se ştia că prima LAN: C
ticiparea efectivă şi pre inginerului şef al unităţii, mai grav este că acest lu posibilităţile reale ale uni rul comunei era la Bu cultură) ş
nicul
zenţa în mijlocul oameni trei tractoare trecuseră la cru nu-1 înţeleg unii din tăţii. Aceasta, în timp ce C.A. P. cium. Dar, cu.m am mai minori
lor a tuturor cadrelor de discuit. Se poate spune tre cei direct învestiţi cu vecinii de la C.A.P. Haţeg, relevat, acolo nici urmă Căruţa
conducere, o mai bună pla însă că se dădea zor la această responsabilitate. care deţin aproximativ a- Sîntămărie-Orlea de vreun tovarăş din con na); C
extremi
nificare şi organizare a deteriorarea unei însemna ceeaşi categorie de teren, ducerea localităţii. rul).
muncii". Acest lucru, cu te cantităţi de cartofi 1 Ni V. NEAGU estimează o producţie de ve carenţe în privinţa or Cu toate că Ilie Ştefănie,
deosebire ia recoltatul car meni din conducerea uni ganizării muncii, grijii inginerul şef al C.U.A.S.C.
tofilor. tăţii sau de La consiliul faţă de soarta recoltei. Haţeg, a fost trimis în mod
Care este situaţia după popular nu ştia acest lu De pildă, în ziua de 18 special la C.A.P. Sîntămă
trei zile ? Aceeaşi ! cru. Am văzut cu ce se o- HOŢI LA DRUMUL MARE ! septembrie a fost organi rie Orlea pentru a analiza Numcj
în tarlaua „Sub Bocă", cupau cei în cauză în a- zată o amplă acţiune de producţia de cartofi, el nu gerca „
pe cele 17 ha cultivate cu ccst timp. în schimb sînt In timp ce marca masă a locuitorilor judeţului recoltare a cartofilor în a ajuns în unitatea res din 10 î
cartofi erau la muncă pu „specialişti" în a argumenta este mobilizată Ja strîngerea la timp şi fără pierderi brigada Bucium. Oamenii pectivă. Extr.
ţini cooperatori. Era ora slaba producţie, estimată, ■a recoltei, mai sînt, pe ici pe colo, hoţi la drumul au ieşit în cîmp la mun Iată exemple clare de 80, 44,
prînzului şi unii aşteptau la doar 7 700 kg la hectar. mare, care se înfruptă din avuţia obştească, furînd că, dar alături de ei nu „organizare" a activităţii Extr.
de dimineaţă cele două ma Aceasta este pusă pe sea fără ruşine din recoltele pentru care s-a trudit un s-a aflat nimeni din con la C.A.P. Sîntămărie Or 77, 3, 8
şini de recoltat cartofi. ma secetei, a altor factori an de zile. ducerea cooperativei şi de lea. Consiliul popular co Extr. F
Maşinile erau însă defecte, din afară. Astfel, în noaptea de 17 spre 18 septembrie, Va- la consiliul popular comu munal, conducerea coope-' 43, 70,
la S.M.A. De fapt, de cîte Adevăratele cauze sînt sile Dorneanu, Cornel Olaru şi Constantin Bogdan, rativei au datoria de a-şi t Fond
va zile acestea mai mult însă altele şi am văzut ajutori de ciobani la C.A.P. Ilia, folosindu-se de o nal — creîndu-se astfel po schimba radical stilul de 1 652 505
467 046
stau decît lucrează. care. Cum explică condu căruţă, au furat 250 kg de porumb dintr-o tarla apar- sibilitatea dijmuirii pro muncă, de a organiza te tegoria
ducţiei prin recoltarea par
întreaga activitate de cerea C.A.P. Bobîlna fap ţinînd fermei nr. 7 Ilia al I.A.S. Mintia. Hoţii nu au meinic şi cu răspundere
aici era organizată, condu- tul că, la vecinii lor, "de ştiut însă că lanul este păzit şi, astfel, cu sprijinul ţială ori prin eventuale activitatea de recoltare a
sustrageri. In aceeaşi zi —
dusă, coordonată şi supra ia C.A.P. Rapolt, în ace a trei luptători din gărzile patriotice, au fost Prinşi cartofilor, în acţiuni repe
vegheată de o tovarăşă bri leaşi condiţii, producţia de şi arestaţi, iar atelajul a fost confiscat. şi exemplul este revela tate, pînă nu mai rămâne
gadieră a unităţii. Dar nu cartofi la hectar este de Nu numai porumbul, dar şi peştele face obiectul tor ! — la brigada Ciopeia în cîmp nici un tubercul, Fentr
mai de aşa ceva nu putea trei ori mai mare ? Cum hoţiilor. în aceeaşi noapte, au fost prinşi pescuind preluarea cartofilor se e- sporindu-se astfel produc fl răco
fi vorba. Preşedintele uni explică oare comitetul co ilegal la ferma piscicolă Spini Nicolae Acasandrei, fectua pe baza coşurilor ţia la hectar. De aseme noaptea
tăţii. tovarăşa Irina Radu, munal de partid şi consi Mihai Cîmpean, Ioan Furdui, muncitori la E.G.CX. numărate de conducătorul nea, este necesar să fie Gerul 5
s
mult
se afla la sediu, inginerul liul popular această ne Simeria şi Vasile Josan, încadrat la I.M. Orăştie. auto, fără să fie prezent mai bine organizată în sufla s
şef, Florian Grecu, îşi gă dorită situaţie ? Toate unităţile agricole, cu sprijinul organelor de brigadierul sau măcar şe treaga campanie agricolă rat, cu
sise de lucru pe la Orăş- Sînt, iată, doar cîteva miliţie, au datoria să-şi păzească cu străşnicie recol ful de echipă. de toamnă, pentru a se porarc
tie (după sămînţă), conta aspecte pe care le supu tele. Toţi cei tentaţi de furt trebuie să ştie că vor fi La sediul C.A.P. un bi asigura ritmuri intense km/h Tc
dic.
bilul şef, Elena Tămătaş, nem atenţiei organelor şi prinşi, trimişi în judecată şi aspru pedepsiţi. Nimă let preciza că preşedintele atît la recoltat, cît şi la mc vor
avea ‘treabă cu ceva bani. organizaţiilor de partid, nui nu-i este permis să se înfrupte din avuţia ob unităţii, Cornel Mînja, se semănat. Aşteptăm răs 4 şi 10
coborît
Nici de la consiliul popu celorlalţi factori cu atri ştească ! află în brigada Balomir. punsul organelor vizate iar cel
lar nu se găsea nimeni la buţii în această direcţie. De ce la Balomir şi nu la privind măsurile luate în şi 24 g
recoltatul cartofilor. Pentru că acum, după un Bucium, unde se desfăşura acest sens !