Page 69 - Drumul_socialismului_1986_09
P. 69
Sesiunea ştiinţifica cu
ÎN ZIARUL DE AZI :
tema: „Marele Mircea
• „ZIUA METALUR
GISTULUI'" - pa Voievod — personalitate
gină dedicată fău
rarilor metalului proeminentă a istoriei
• „Săptămîna Cru naţionale"
cii Roşii" *
în Capitală a avut loc, luat cuvîntul tovarăşul
• Ecran sîmbătă, 20 septembrie, Petru Enache, membru su
sesiunea ştiinţifică cu te pleant al Comitetului Po
• Un muzeu al fie ma „Marele Mircea Voie litic Executiv, secretar al
vod — personalitate proe C.C. al P.C.R'.
rului minentă a istoriei naţio Au fost prezentate apoi
Anul XXXVIII, nr. 8 973 DUMI 4 pagini - 50 bani nale". comunicările: „Marele Mir
La lucrările sesiunii, or cea Voievod — personali
ganizată ele Consiliul Na tate proeminentă a istoriei
-...... ţional al Ştiinţei şi învă- poporului român", de acad
ţămîntului,
împreună
cu
prof. univ. drv Ştefan Pas-
AGRICOLA © 1 TOAMNA: Academia Republicii So cu, director al Institutului
cialiste România, au luat de istorie şi arheologic
parte membri ai C.C. al Cluj-Napoca, „Dezvoltarea
P.C.R.. cadre cu munci de economică, socială şi cul
răspundere în aparatul de turală a ţării Româneşti în
Bă se acţioneze ferm, cu foaie forţele umane partid şi dc stat, cadre vremea domniei lui Mir
care lucrează în domeniul cea", prezentată de prof.
ştiinţelor sociale, conducă univ. dr. Ştefan Ştefănes- -
si mecanice, la recoltarea culturilor si semănat! tori ai organizaţiilor de cu, membru al C. C. al
obşteşti,
şi
oameni
masă
P.C.R.. director al Institu
ai muncii din întreprin tului de istorie „Nicolae
deri şi instituţii bucureş- lorga"; „Oastea ţării pe
Decalajele între arături, pregătirea terenului tenc, personalităţi ale vie timpul domniei Marelui
ţii noastre ştiinţifice şi Mircea Voievod, scut de
şi semănat - grabnic înlăturate! culturale. (Continuare în pag. a 4-a)
în descinderea sesiunii a
în paralel cu stringeroa ceastă dată trebuia să aibă Situaţia pregătirii terenului pentru însămînţările de
la timp şi fără- pierderi a în cea mai mare parte în- toamnă, pe consilii unice agroindustriale, in procente, Vernisajul Expoziţiei
întregii recolte, una din sămînţate cu orz suprafe la data de 20 septembrie a.c. :
sarcinile de mare răspun ţele prevăzute, la unele
dere ce stă în faţa lucră cooperative agricole lucra „Eroi ai luptei poporului
torilor ogoarelor o repre- rea respectivă încă nu a
':ită încheierea pînă la început pînă la data dc 20
data. de 1 octombrie a.c., septembrie a.c. într-o a- român pentru unitatea
a însămîn ţării cerealelor somenea situaţie se află,
păioase pe toate suprafe
spre exemplu, C.A.P. Vaţa
ţele planificate. înfăptuirea de Jos, Deva, Brănişca, şi independenţa patriei"
acestei cerinţe necesită ca Sin tandrei, Simeria, Liva-
organele şi organizaţiile de dea, Sălaşu de Jos, Rîu de
partid să acţioneze cu fer Mori, Unirea, Batiz, Strei, La Muzeul de artă al La vernisaj au luat par
mitate pentru ca în fieca Peştişu Mic. Roşcani, Gu- Republicii Socialiste Româ te tovarăşii Petru Enache,
re unitate agricolă să fie nia a fost deschisă, sîmbă membru supleant al Comi
respectate ritmurile-ele lu rasada, Beriu, Turdaş şi tă, expoziţia „Eroi ai luptei tetului Politic Executiv, se
cru stabilite in ceea ce altele — unităţi care tre poporului român pentru u- cretar al C.C. al P.C.R.,
priveşte eliberarea • tere buie să însămînţeze cu orz nitatea şi independenţa pa Suzana Gâdea, membru
nului, efectuarea arături suprafeţe de ordinul zeci triei". înscrisă în seria am supleant al Comitetului
lor sau chiar sutelor de plă a manifestărilor con
lor, pregătirea terenului şi hectare. Politic Executiv al C.C. al
însămînţarea orzului, se sacrate împlinirii a 600 de P.C.R., preşedintele Con
carei, culturilor de triti- Cunoscînd faptul că res ani de la suirea pe tronul siliului Culturii şi Educa
cale şi grîu. Din analiza pectarea epocii optime de Ţării Româneşti a Marelui ţiei Socialiste, Vasile Mi-
semănat reprezintă o con Mircea Voievod, expoziţia lea, membru supleant al
situaţiei la zi reiese că e- diţie hotărîtoare pentru omagiază lupta de veacuri Comitetului Politic Execu
xistă decalaje de ordinul a poporului nostru pentru tiv al C.C. al P.C.R., mi
miilor de hectare între obţinerea dc producţii su
perioare în anul viitor, a- unitate şi independenţă, nistrul apărării naţionale.
suprafeţele ce sînt arate dresăm specialiştilor şi pentru păstrarea fiinţei na Au fost prezenţi, de ase
şi cele pregătite pentru se ţionale. pentru bunăstarea menea, membri ai. C.C. al
mănat, precumi şi între conducerilor unităţilor vi şi fericirea neamului ro P.C.R., cadre cu munci de
suprafeţele pe care * s-a zate întrebarea: cum se mânesc, cinstind eroii isto răspundere în aparatul de
pregătit patul germinativ preocupă de buna organi riei naţionale în galeria partid şi de stat, membri
■ s-a realizat semănatul. zare şi desfăşurare a ac- cărora străluceşte persona ai conducerii uniunilor de
Este cu totul de neînţe litatea ilustrului conducă creaţie, istorici, cercetători,
les faptul că. deşi la a- (Continuare in pag o 3-a) tor al României socia reprezentanţi ai vieţii noas
liste, tovarăşul Nicolae tre culturale şi ştiinţifice,
CUM CIRCULĂ Şi CUM SÎNT FOLOSITE Ceauşcseu, cel mai iubit şi un numeros public.
stimat fiu al naţiunii noas
TRACTOARELE ? tre. (Continuare in pag. a 4-a)
în ultima perioadă au La fel a procedat, pe a-
fost constatate 6 serie de ceeaşi rută, şi tractoristul in fiecare an, în a treia
abateri privind circulaţia Grigorc Bozga. duminică a lunii septem Ziua metalurgistului constată cu mulţumire creş
şi folosirea tractoarelor, Tractoristul Nicolae Dc- brie, se sărbătoreşte „Ziua teri de producţie de la o
ceea ce, pe lingă consu liclean, cu tractorul 41 IID metalurgistului". Este do lună la alta, Angajarea
mul inutil dc combustibil, 2754, al S.M.A. llia, secţia vada înaltei preţuiri pe care exemplară în muncă a si*
constituie şi surse poten Dobra, folosea o singură partidul şi statul o dau Cald omagiu derurgiştilor din judeţul
ţiale de accidente, lată câ remorcă la transportul unuia dintre cele mai pu nostru, hotărîrea lor una
teva exemple ce trebuie produselor agricole din lo ternice detaşamente ale nimă de a materializa nea
să determine conducerile turile în folosinţă perso clasei noastre muncitoare, făurarilor metalului bătut măreţele obiective
S.M.A. să acorde atenţie nală, fără a avea taxare li omagiem deci, astăzi, ale Congresului al Xlll-lea
maximă bunei coordonări legată. în schimb, siste pe destoinicii făurari ai in paralel cu mecaniza o serie de rezultate poziti al P.C.R., vibrantele îndem
şi supravegheri a modului mul de- cuplare a remorcii metalului românesc — coc- rea şi automatizarea unor ve la nivelul unor uzine şi nuri adresate în repetate
de folosire a tractoarelor. sari, fumalişti, oţelari, lami- fluxuri productive şi promo secţii, iar cei din Călan
Tractoristul Ioan Ceuţă ora defect şi nu avea sis natori, aglomeratorişti, tur varea de tehnologii moder (Continuare în pag. a 2-a)
suplimentar
tem
sigu
de
conducea tractorul cuplat ranţă la cuplare, cum cer nători —, care, prin price ne în elaborarea oţelului
cu maşina de scos cartofi normele în vigoare, deşi perea şi dăruirea în pro în realizarea celorlalte pro
de la C.A.P. Livadea la ducţie, asigură o serie de duse siderurgice, la Hune
secţia S.M.A. din Pui. în remorcă se aflau şi materii prime şi materiale doara s-au construit mai
Tractorul era neînmatricu persoane (?). vitale pentru ramuri impor multe capacităţi de produc
lat, cu stare tehnică ne Din aceste cazuri să fie tante ale economiei naţio ţie de mare productivitate
corespunzătoare, iar trac trase maximum de învăţă nale. * - furnale, cuptoare elec
toristul se afla sub influen minte şi să fie luate mă Ca urmare a grijii con trice, laminoare de sîrmă
ţa alcoolului. Timp de suri severe în fiecare secvente pe care partidul, şi de semifabricate, fabrică
patru zile consecutiv, trac S.M.A. pentru ca astfel de personal tovarăşul Nicolae de oxigen etc. —, iar la
torul respectiv a făcut na situaţii să nu se mai re Ceauşescu o poartă meta Călan s-a înălţat un com
veta pe ruta amintită (I). pete. lurgiei, a orientărilor şi in binat nou — cu secţii de
dicaţiilor date cu privire cocsificare şi aglomeratoa-
NICI O BARIERĂ ÎN CALEA la dezvoltarea şi moderni re, cu furnale şi turnătorii,
SFECLEI DE ZAHĂR CĂTRE FABRICI ! zarea capacităţilor de pro unde, în această perioa
ducţie şi ridicarea perfor dă, se dă o luptă susţi
manţelor calitative ale pro nută pentru atingerea pa
Eforturile lucrătorilor o- sfeclă de zahăi. din care
goarelor pentru a strînge mai mult de 700 tone la duselor, a fondurilor mari rametrilor proiectaţi.
alocate on de an în acest
Sărbătorirea „Zilei meta
şi livra cit mai repede po Iii a, 4(50 tone la Orăştie sector, în cele două mari lurgistului" este, de fiecare
sibil sfecla de zahăr la şi 576 tone la Simeria. combinate siderurgice din dată, prilej de analiză te
fabricile de prelucrare nu Deoarece orice zi de întâr judeţul nostru au avut loc meinică a realizărilor ob
ziere a expedierii colete-
sînt susţinute în mod co in anii construcţiei socia ţinute de la începutul a-
respunzător de către cei lor spre fabricile dc pre liste şi, cu deosebire, în nului şi, în acelaşi timp,
!
ce au obligaţia să as - lucrare înseamnă deprecie ultimii 21 de ani, pe care, de jalonare a direcţiilor de
rea şi dijmuirea recoltei,
gure mijloacele de trans se impune ca tovarăşii de cu justificată mîndrie na acţiune pentru perioada
port necesare. Numai aşa la C.F.R. să ridice grabnic ţională, îi numim „Epoca următoare. Trăgind deci
se - explică, de pildă, de barierele şi să dea cale Nicolae Ceauşescu", trans linie şi adunînd, siderurgiş-
ce ieri, pe rampele C.F.R. liberă sfeclei de zahăr spre formări profunde. tii din Hunedoara înscriu
se aflau peste 1 700 tone beneficiari.
