Page 71 - Drumul_socialismului_1986_09
P. 71
NR. 8 973 • DUMINICĂ, 21 SEPTEMBRIE 1986 Pag. 3
gUl
’IZIUNE AGRICOLĂ ©E TOAHNÂ „Săptămîna Crucii Roşii"
MICA, Amplă manifestare e- vorabile şi pentru intensi
EMBKIE (Urmare din pag. 1)
Zile hotârifoare, in care toate dueativ-sanitară „Săptă ficarea acţiunilor sani-
copiilor (co- livituţii din campania a- mână Crucii Roşii" se taro-educative în rândul
rclefilmotcca gricolă de toamnă dacă desfăşoară anul acesta în elevilor şi studenţilor.
zdan: „Vizi- lucrările sînt prioritare pînă la începutul ultimei cadrul „Anului Interna- Se vor declanşa concur
(color). i;pi- decade a lunii septembrie . ţional al Păcii", sub ge surile „Sanitarii price
5 nericul „Pentru pace, puţi", „Muncă şi sănă
iuna cînlecu- nu au încorporat sub braz
lâncsc. Muzi- — Am fost clis-dc-climi- feţe sc strîngeau cartofii mai cu seama la benzile dă nici un bob de orz ? pentru om". tate", „Sănătate şi Uma
ilara ncaţă în tâmp, la recolta .şi la Păclişa. Ga.şpar Şte- transportoare, Şi treaba Se impune cu acuitate ca Prin gama largă şi di nitate". De asemenea, se
duminical tul cartofilor. Am venit la foni. brigadier, precizează: n-a mers cum trebuie, deşi decalajele existente între versă de manifestări ce va desfăşura faza jude
primărie doar pentru cî- — Avem o recoltă bună, mecanizatori ca Miron vor avea loc se va evi
persevcren- arături, pregătirea tere ţeană a concursului gru
or). Hepor- teva minute să transmit mai mare ca a ceea de Flueraş, Octavian Cobuţ, nului şi semănat să fie în denţia hotărîrea neabă pelor sanitare.
Ziua mcta- datele operative la zi. Apoi anul trecut. Cartofii sînt Ioan Merean şi alţii, au tută a celor peste 180 000
Iui mă întorc pe cîmp — ne-n sănătoşi, de calitate. în depus mari eforturi pentru lăturate neîntîrziat în toa Un larg evantai de
iul te unităţile agricole. membri de Cruce Roşie acţiuni — simpozioane,
strajă (co- întâmpinat la Consiliul cheiem în cel mai scurt ca ritmul lucrului să din judeţul nostru de a dezbateri, mese rotunde
icumentar. popular al comunei Tu timp recoltatul şi trecem crească dc la o zi la alta. transpune în viaţă sar
iu tu-ţi mare, leşti, tovarăşa Hortensia la pregătirea terenului etc. — vor oferi bune pri
iitor (color), Lor li s-au alăturat zilnic cinile de înaltă răspun lejuri pentru intensifi
ol literar- Viţionescu. agentul agri pentru însămânţat. De sute de cooperatori, practic dere ce ne revin din ho- carea dialogului dintre
-coregrafic col. marc nădejde ne-au fost toţi cetăţenii satelor, dintre
tistic (color): — Unde găsim conduce în această campanie coo PE ADRESA I.L.F. tărîrile Congresului al medici, cadre sanitare şi
i flacără“. caro în mod aparte i-aş XIH-lca al partidului, cetăţeni, urmărindu-se cu
ie a Casei de rea comunei? — întrebăm. peratorii Băiuţ Florin, Vic menţiona pe Iacob Mihăcsc, Am mai semnalat în co din indicaţiile şi orientă deosebire formarea unui
Cinci — Fiecare la locul său toria Flecea — secretarul Ileana Leiconi. Trandafir- loanele ziarului unele greu- rile formulate dc tovară comportament de viaţă
nai. de muncă în cîmp. Tova organizaţiei de partid din Lăzăroni, Lăscuţ Cozac, tăţ' ce se întilncsc tn şul Nicolae Ceauşescu, igienic,
răşul primar, Moisc Mi- brigada noastră — Barbu corect, prevenirea
■EPTKMBKIK mulţi .alţii. privinţa asigurării ambala secretarul general al parti consumului exagerat de
clo.şoni — la brigada To- jelor necesare preluării
îal teşti, Băiuţ Drăghin, vice — încheind recoltatul dului. alcool, a fumatului, abu
telinico- Raid-anchetă cartofilor, intensificând lu legumelor de la unităţile Acţiunile ce sc vor or zului de medicamente,
: (color) preşedinte —■ la Cîrneşti, m comuna Tofesti crul la culesul porumbu producătoare. De aceas ganiza cu prilejul „Săp-
folcloric (co- Anuţa Bu-garu, secretar ad tă dată revenim asu respectarea unui regim,
aurul toam- junct cu probleme de pro lui. bineînţeles că aveţi tămînii Crucii Roşii" vi raţional de viaţă, muncă
tec românesc pagandă — la Păclişa. iar Bojin, mulţi alţii. în vedere şi pregătitul în pra problemei respective, zează îmbunătăţirea edu şi alimentaţie.
tînăr ceperii însămînţatului cul întrucât mai există situaţii
foileton (co- Aron Cean, secretarul bi Spre scară l-am întîlnit in care produsele nu sînt caţiei sanitare în rîndul în „Săptămîna Crucii
freţul succe- roului executiv ' al consi şi pe primarul Moise Mi- turilor păioase. populaţiei, mai cu scamă Roşii" se vor desfăşura
Episodul 3 liului popular comuna) — cloşoni. — Acum toate zilele sînt preluate operativ şi nu a-
ml. jung în stare corespunză al tineretului, preveni acţiuni social-umanitare
la Reea. — Cum a fost ziua de hotărîtoare, toate lucrările toare la consum, la indus rea îmbolnăvirilor, acor dedicate donatorilor ono
Ne-am dus mai întîi la muncă astăzi? — I-am în prioritare. Aveam pînă trializare sau la alte desti darea primului ajutor, a- rifici de sînge, cultivării
Cîmcşti. Pe tarlalele cu trebat. aseară arate 10G hectare naţi stabilite. părarea propriei sănătăţi sentimentului de omenie,
cartofi, în cea mai mare — Se munceşte de dimi şi pregătite pentru a primi în ziua de 19 septem şi a sănătăţii publice. Se dc întrajutorare a celor
parte recoltate, tovarăşul neaţa pînă scara. Din cele sămînţa 53. Acţionăm deci brie n.c., spre exemplu, la va sublinia grija şi aten ajunşi la suferinţă.
Băiuţ Drăghin, împreună 170 hectare cultivate cu pe toate fronturile. Ter C.A.P. llia se aflau în ţia permanentă pe care Comitetele şi comisiile
1 1: 7, ,00 Ac- cu un mare număr de coo cartofi au fost recoltate minăm cu cartofii, porum
î ti r * e mi- peratori şi elevi, zoreau la pînă aseară mai bine de bul îl luăm cu coceni cu cîmp, în grămezi, pc jos, o acordă partidul şi sta de Cruce Roşie, ' sub în
ju * Ke- circa 20 tone de roşii, tul nostru ocrotirii şi drumarea şi conducerea
8, Kadio- încheierea lucrării. 150. Deci, lucrarea este tot, urmînd să-l depănu- deoarece nu erau nici id consolidării familiei, creş organelor şi organizaţiilor
aţelor; 9,30 — Acţionăm cu toată spre finalizare. Am livrat ei iţe. nici butoaie în care
ninieal ; 12,00 grija şi răspunderea pentru la C.L.F., la sămânţă şi şăm în unităţi. tocmai terii natalităţii, pentru de partid, îşi vor inten
entru toţi ; pentru a crea front de să l'ie puse tomatele pen menţinerea şi întărirea sifica întreaga activitate,
irnal; 13,35 ca întreaga recoltă să fio consum peste 1 100 tone tru bulion. Să sperăm că vor acţiona cu răspun
iul femeilor; strînsă fără pierderi — cartofi de cea mai bună lucru la însămînţări. Din acesta a fost un caz izo vigorii şi tinereţii naţiu
veselă ; J5,00 nc-a spus. Tot ce culegem calitate. Continuăm livra zori şi pînă scara, aşa nii socialiste. Desfăşura dere şi dăruire pentru
sicii uşoare ; transportăm la . locurile de rea. cum aţi văzut, oamenii lat, că din partea condu înfăptuirea neabătută a
n de ştiri; cerii I.L.F. va exista o tă ia puţin timp după
ţi folclorice ; depozitare stabilite, după Am trecut .şi la recolta sînt la datorie. preocupare mai stăruitoa deschiderea anului şco politicii sanitare a parti
;itate; 17,00 ce se trece pe la cântar. rea porumbului de pe cele
it cu minut; Avem şi anul acesta recol GH. I. NEGREA re pentru ca asemenea lar, zilele din cadrul dului noştru, pentru o-.
ultrral; 19,15 82 hectare aflate în cul situaţii să fie eradicate cu „Săptămânii Crucii Roşii" crotirea vieţii şi sănă
î mortale de tă bună. Aş remarca în tură pe raza comunei. La desăvârşire. vor constitui momente fa tăţii oamenilor.
ritate; 20,00 mod deosebit hărnicia coo brigada de la Tote.şti s-au
20,15 Publi- peratorilor Petruţa Gavri- DIN MUNCA SI TRUDA ALTUIA?
!0 Solişti şi cules peste 8 hectare.
Iclorice pe loni, Iustin Lă.pădătuş — Recolta este promiţătoare. Sînt multe felurile în meşte şi fapta lui Joan
aiului naţio- secretarul organizaţiei de
i României"; partid, Corvin Lăpădă-tuş, — Ce greutăţi întâmpi care omul ajunge neom. Unguraş, ’ de la P.T.T.R.
melodiilor; naţi în ritmul lucrului zil între acestea, hoţia se nu Deva, Ioan Cristea, de la
urnal; 22,10 a multor • altora. nic ? mără printre cele mai de C.S. „Victoria" Căi an, Stela 2 hectare. Prin utiliza tea
portiv ; 22,35 La Reea am găsit la lu E C R A N
Cecilia Di- cim în cîmp, tot la recol — Probleme am avut şi jos, mai amare. Pentru că lacobescu (U.J.C.M.), Ion apei magnetizate la udări
Iii şi Con- tatul cartofilor, un mare avem cu combinele şi ma a pune mina şi lua din Negcscu (pensionar), Lina şi prin butăşirea din timpui
escu ; 23,00 şinile de scos cartofi. De bunul altuia a fost din- Dri.şmnn (pensionară), Cru- iernii în spaţii încălzite,
)etic ; 23,10 număr de oameni, printre totdeauna şi rămîne unul ciţa Samu (cooperatoare), • Şi după opt luni, pe
iizicalâ; 23,55 cei mai vrednici nrnnă- fecţiuni, staţionări. Altfel locul I în întrecerea socia s-a reuşit reducerea ciclu
in de ştiri. rîndu-se Petru Triponi, Va- terminam de cîteva zile re dintre cele mai josnice Viorel Băţălaru (coopera listă pe ţară între unită lui de producere a mate
silc Sibişan, secretarul or coltatul cartofilor. fapte. Pentru că a te în tor), Maria Seleşi (casnică), ţile din domeniul extrac rialului dendrologic de Io
ganizaţiei de partid din — Dar nu s-a organizat frupta din munca şi su în timp cc oamenii trudeau ţiei şi preparării- minereu doi ani la un an • O
brigadă, Ioan Bălu, briga asistenţa tehnică în cîmp ? doarea altuia este actul ce pe ogoare, ei furau dc pe notă bună pentru colectivul
flA! te coboară în hăul dispre tarlalele C.A.P. Băcia. rilor se situează colecti
dier, Victor Roşea. — ... S-a organizat, dar vul Carierei miniere Veţel- minei Uricani. In ultima
Tot pe ultimele supra s-a făcut şi multă cârpeală, ţului oamenilor în mijlo La adevărurile mai sus Mintia, cu un avans de săptămînă a reuşit să-şi
cul cărora trăieşti. enunţate nu au gîndit nici recupereze restanţele la
.nţ ui aumiu- Sîntem iată, la vremea Ion Boancă, tractorist la 158,6 puncte faţă de ocu
Uc i-II (IM- panta locului al ll-lea şi de producţia de cărbune acu V
arin mutai- Oamenii recoltelor bogate când, după un an de trudă „Marmura" Shneria, Ioan mulate în prima parte a
HUNEDOA- şi efort, gospodarii pun la Ghibu, muncitor la Exploa 305,2 puncte faţă de între lunii şi chiar să înscrie
ire şi doi adăpost roadele pământu tarea minieră Deva, Ro~ prinderea situată pe locul unele depăşiri • Deşi n-a \
seriile 1-il ...In lunca Mureşului, la Turdaş, se face grîu frumos. lui. întreaga suflare a sa muluţ Zăhărie, de la între al lll-lea. Să
A); Furtuna Producţiile au crescut de la un an la altul. Despre rămînă funcţionat prea mult (sau
iloctcrn — lt), acest lucru ne-a vorbit primarul comunei, adăugind : telor, mii şi mii de oa prinderea chimică Orăştie, aşa... • Unitatea de croi poate tocmai de aceea !),
rsoaice (Ha- meni de la oraşe participă toţi „ajutînd" de zor la torie pentru bărbaţi, din fintîna arteziană de lingă
îrs (Castei); - Petru Mezei şi Nicolae Nasta, doi mecanizatori de după putinţă şi dau o mină dijmuirea recoltei la C.A.P. cadrul cooperativei „Mu
întunecare elită, lucrători vrednici, pasionaţi şi dăruiţi meseriei lor, magazinul „Ulpia", din
icţi cu Stan seamănă griul nostru de peste zece ani. Sînt adevă de ajutor pentru ca recol Bobîlna. reşul" Deva, s-a mutat din Deva, necesită unele re
Noiembrie); tele să se afle grabnic în Să-i vedem dacă au complexul de pe strada tuşuri. In multe locuri pla
Unirea); LU- raţi meşteri. Tot ei ii recoltează. Şi cită bucurie trăim hambare. Cu atât mai greu curajul să se prezinte acum
urea nebuna cu to(ii cârd vedem hambarele tot mai pline... Dr. Petru Groza în com cajele s-au desprins, iar
VULCAN : ... La Toteşti e mai mult „ţara cartofului", cu pro de înţeles este fapta unora în faţa colectivelor, în ochii plexul „Arta modei", de pe in apa... stătătoare sînt a-
arniula unu care, nu numai că nu spri celor lingă care trăiesc şi bulevardul „Decebal" • runcate hîrtii, pungi, pie
; LONEA : ducţii tot mai mari de la o toamnă la alta. jină aceste strădanii, ci le muncesc.
linerul); l’E- - De ani de zile plantează cartofii comunei meca subminează. Hoţie se nu N. STELIAN Dovedindu-se constanţi în tre, chiştoace de ţigări şi
prea multă nizatorii Miron Flueraş şi Octavian Cobuţ — ne spunea obţinerea de rezultate po altele. Cine şi cind îm
Muncitoresc); primarul. Tot ei ii şi scot. Au devenit specialişti ai zitive în producţie, minerii prospătează arteziana din
Toamna bo-
luncitoresc) ; roadelor tot mai bogate, ceea ce ne bucură pe toţi... de la Lonea- au sporit la centrul Devei ? ® De la
"ontrabandiş- ... Am numit patru oameni care muncesc pentru bo peste 2 000 tone cantita secţia de mobilă Livezeni
i Lucia (Re- găţia şi rodnicia pămintului. Lor li se alătură, bine tea de cărbune extrasă P.L. Deva, a plecat un
): Vară sen- a
nou
teaua roşie); înţeles, mulţi alţi mecanizatori, cooperatori, specialişti. peste plan de la începu ___ lot de produse spre
1: Legenda Munca lor din zori şi pină-n seară tace rodnicia tul acestei luni. La mai beneficiarii de peste hota
singuratic pămintului mereu mai plină... multe ! • Data de azi, 21 re • Un orar nepotrivit are
l ; ORA.Ş-
nir * Muş- G. IGNAT septembrie 1986, are o magazinul pentru desface
îân (Patria); semnificaţie aparte pentru rea mobilei din Haţeg, si
căra); GEOÂ- şeful de echipă Aurel tuat pe bulevardul T. Vla-
egenda călă-
uratic (Casa Mihăiescu, de la turnăto dimirescu. Este deschis,
HAŢEG: A- ria nr. 1 a C.S.V. Călan. zilnic, între orele 8—16.
îdă (Dacia) ; Un muzeu al fierului împlineşte 40 de ani în Cum în vremea aceasta cei
[darea ; GĂ-
;ro (Casa do I ziua în care ţara întreagă mai mulţi cetăţeni se află
MERIA: F.U- adresează un călduros „La la locurile de muncă, nu-şi
I delincvenţi La Combinatul siderur prinde descoperiri arheo
eşul); ILlA : gic din Hunedoara s-a logice, eşantioane de roci, mulţi ani !" tuturor meta- pot procura mobila trebui
mere (Luini- deschis, ieri, un muzeu al zgură, obiecte din fier, lurgiştilor • Unitatea de toare. Se impune schim
\RI : Stejar, fierului şi expoziţia per fotocopii după documen alimentaţie publică „Că barea orarului • In condi
;enţă (Mine-
manentă de creaţie tehni- te ce atestă prelucrarea prioara", din Petrila, a fost ţiile unei activităţi produc
co-ştiinţifică. Muzeul, or fierului pe aceste' me renovată şi modernizată, tive rodnice, în luna au
ganizat prin grija condu leaguri, machete, multe primindu-şi oaspeţii într-o gust, unii mari consuma \
tori de energie electrică
cerii combinatului, cu spri dintre ele în funcţiune. atractivă haină nouă •
jinul unor muzeografi, ca Un spaţiu aparte redă Sectorul de gospodărie co din judeţ au făcut însem
dre tehnice de specialitate dezvoltarea marelui com munală şi locativă din ca nate economii : C.S. Hune
binat siderurgic hunedo- drul Consiliului popular doara - 2 115 MWh, I.M.
: Vremea va locale, oameni inimoşi,
rece noap- vine în întâmpinarea mai rean distins cu titlul de municipal Deva asigură Barza - 1 125 MWh, C. M
eaţa. Gerul Erou al Muncii Socia materialul săditor pentru Valea Jiului — 964 MWh,
îl, mai mult bunei cunoaşteri a me liste, îndeosebi în „Epoca
t şl dimlnea- talurgici hunedorene. în Nicolae Ceauşescu", vizi parcurile şi zonele verzi I.L. Deva - 356 MWh, I.C.
i sufla slab ale localităţii din pepinie Orăştie — 350 MWh ®
Tempera turl- deosebi din partea tine tele de lucru ale secre Comitetul U.T.C. de la I.M.
or fi cuprin- retului. apropierii ■ aces tarului general al parti ra proprie. Aici este a-
8 grade, izo~ tuia do meserii tradiţio dului pe platforma aces menajată cu puieţi din di Vulcan şi-a îndeplinit an
nai coborîte, verse specii de răşinoase gajamentul anual la mun
:ime între 19 nale, cu o îndelungată tei puternice vetre a si co ootriotică.
Pe alocuri, practicare. Muzeul cu derurgiei româneşti. La C.A.P. Haţeg se pregăteşte terenul pentru Snsâmîn- şi foioase o suprafaţă de \
lină şi ceaţă. ţurile de toamnă.