Page 74 - Drumul_socialismului_1986_09

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

«• • mmm f jmmmm t mmm* * mmm * mmm *
De Ia producţie auxiliară la producţie
Forţele trebuie întărite,

de bază—un drum al căutărilor pentru restanţele — recuperate
Centrul teritorial. de centrului. Pentru a grăbi cutat este, totuşi, mare : 20,nu i
20,30 T
gata
în
construcţia
este
continua diversificare a gamei sortimentale calcul electronic Deva a execuţia am preluat o proporţie de circa 80 la <1
avut, până la această dată,
serie de lucrări în regie
1
mai multe termene de proprie — vopsitorii, chi­ sută. 22,00- X
începuturile activităţii profundă, aceea produsă dicăm gradul de comple­ predare. Ele n-au fost tuiri la ferestre —, am — Pe lingă zidarii lui
de producţie nu se ailă în conştiinţa întregului co­ xitate, ajungînd ca din a- respectate de constructorii ajutat la ridicarea unor Tibcriu Negru, care mun­
prea departe. Ing. Bia He- lectiv în legătură cu va­ nul trecut să asimilăm în brigăzii nr. 1 a T.A.G.C.M. materiale, evacuarea mo­ cesc bine, de mîine (azi
ger şi cele zece muncitoa­ loarea do întrebuinţare în­ fabricaţie confecţii cum Deva. De ce ? Aici s-a lozului, la curăţenie. Con­ — n.n.) nc întărim landu­
re care, în anul 1971, pu­ globată în aparent bana­ sînt: haine din relon îm­ lucrat încet, cu forţă de lucrăm bine, dar con­ rile şi cu zidarii conduşi
neau bazele colectivului lele resturi de blană. O blănite, haine din velur, ■muncă puţină. Ultimul structorul trebuie să-şi de Sigismund Szabo — BUC
Secţiei Hunedoara a între­ conştiinţă a valorii care haine cu feţe din mate­ tormen de finalizare a REPORTER a subliniat Ladislau Max. diopro
prinderii „Vidra" Orăştie, s-a format în decursul a- riale recuperate de blană investiţiei este 1 noiem­ Ei vor răspunde de corpul 0,15
0,30 I.
au şi acum proaspătă în nilor, ca urmare a efortu­ şi deraia". brie a.c. Deci peste o lună ÎN POST FIX de legătură. Pînă în 20 şgricu
memorie imaginea primi­ rilor stăruitoare depuse O altă elocventă ilustra­ şi şapte zile... octombrie, îl terminăm. jurnal
lor paşi pe drumul deve­ pentru găsirea şi aplicarea re a preocupărilor colec­ Ce ritmuri de execuţie întărească forţele cu oa­ Negru si oamenii lui vor 8.00 B
Curier
nirii acestei binecunoscute unor metode de lucru me­ tivului de la Secţia Hune­ .sînt în prezent la acest meni calificaţi, să-şi asi­ realiza curtea interioară, Buletii
secţii de astăzi. „în 1972, nite să ducă la o cît mai doara a întreprinderii „Vi­ obiectiv ? Tot cele care gure cele necesare pentru unde, de fapt, s-au şi de­ Răspu
i'U un efectiv de 120 de oa­ bună şi eficientă utilizare dra” Orăştie pentru conti­ au fost şi pînă acum. Re­ a încheia lucrarea cît mai marat tencuielile. Ce mai, lor; 10
meni, majoritatea covîrşi- a materialelor recupera­ nua diversificare a gamei duse. Şapte zidari şi doi repede. Noi sîntem pre­ ne angajăm să terminăm 10.05
rilor;
:oare deţinînd-o femeile, bile. sortimentale de produse dulgheri, fie ci cît de gătiţi să demaram mon­ interioarele, faţada, plus muzici
■electivul nostim avea Ing. Măria Comşa a c- fabricate aici o reprezintă harnici, fac ceea ce pot. tajul echipamentelor de lucrările de sistematizare Public
irept principală sarcină xemplificat cîteva dintre colecţia de modele pentru (Acestea erau efectivele cu calcul... pînă la 1 noiembrie a.c. do şti)
tea
ra
contractările producţiei care se lucra ieri). Nu O lună şi şapte zile. Contăm în îndeplinirea teccle
1987. „Hainele din mate­ îndeajuns însă pentru ca Suficiente însă, după pă­ acestui angajament pe relor;
• CINCINALUL VIU • DEZVOLTARE INTENSIVA ■ rial textil îmblănit (cu îm- obiectivul să se încadreze rerea subinginerului La- sprijinul conducerii brigă­ ştiri;
Max,
dislau
ţa; 12,:
mma blănitură detaşabilă), hai­ în termenul amintit. rul activităţii coordonato­ zii şi al T.A.G.C.M. De­ cloruli
aici,
de
va, cu forţele şi mate­
— îi ajutăm pe con­
nele din m.r.r. nappa, ves­ structori cu tot ceea ce pentru realizarea ultime­ rialele necesare. Noi ne 3; 15,0
nlorificarea căzăturilor rc- aceste preocupări : „Nu fa­ tele din pelii şi hainele cu putem — ne spunea Petru lor lucrări. Volumul de vom mobiliza... ilio-lv.
operei;
ultatc din croirea confec- cem un secret din ambiţia feţe derma sînt cîteva pro­ Suciu, contabilul şef al prestaţii rămase de exe­ LIVIU BRAICA peanu:
iilor din blană, care se colectivului nostru, mani­ duse noi, prin care dorim larca 1
iliojuri
iroduccau în „fabrica- festată mai cu seamă în să satisfacem cerinţele for­ patriot
namă" — ne spunea, zi­ ultimii ani, de a da un nou mulate de cumpărători în re; 10,
lele trecute, şeful secţiei, curs producţiei, de a o urma organizării parade­ — don
aceeaşi ing. Bia Heger. De­ transforma din producţie lor modei şi a consultă­ fănică
dy; 17
şeuri — aşa numeam a- auxiliară într-una de bază rilor cu femeile — arăta 17.05 1
tunci bucăţelele din blană la nivelul întreprinderii. Elena Drago-mir, secreta­ mică;
pe care le foloseam la con­ Aveam şi avem în conti­ rul comitetului de partid maţii
rele si
fecţionarea huselor pentru nuare asigurate baza ma­ a.l secţiei. In frunte cu co­ iernaţi
maşini, carpetelor, mesa­ terială şi, cc-i mai impor­ muniştii. toţi oamenii .mun­ Buletii
jelor şi căciulilor. Acum, tant, oamenii cu care să cii din secţia noastră sînt ■’nrtidi
ie ţel
nici unul dintre cei peste împlinim acest deziderat. puternic mobilizaţi în ve­ Pentru
1200 de oameni ni muncii, Do la ei, de la oameni ca derea îndeplinirii cu suc­ goaree
îţi numără colectivul scc- Sofica Dumitrovici, Elena ces a sarcinilor de pro­ 20.00
ţiei, nu le mai spune, aşa, Bănică, Margareta Nagy, ducţie din acest an, pentru Memoi
mă nes
i „merereuri", adică ma­ Alexandra Popa, Elena abordarea celor ce ne re­ urcare
teriale recuperate şi refo- Acurmiiloaie — din cadrul vin în anii următori ai Itomăi
pi
Iul
iosite". atelierului croit-cusut, Do­ cincinalului 1986—1990, răs­ Mare ;
Bucăţelele de blană de­ rina Neagoe, Maria Sabău, punzând xn acest fel prin dv. ;
spre care vorbea şeful sec­ Doina Seceanu, Emilia Pă­ fapte generoaselor indica­ oră;
ţiei au rămas şi astăzi sat, Irina Cuciula, Maria ţii şi orientări formulate tic; 2:
zicală;
principala materie primă Sfăt — din atelierele croit de secretarul general al ■x de
folosită în producţie la textil şi garnituri blană, p a r t i d u l u i , tovarăşul
Secţia „Vidra" Hunedoa­ am reţinut propuneri va­ Nicolae Ceauşescu, în cu-
ra. Dincolo însă de modi­ loroase pentru mai bunul vîntarea la Congresul al
ficarea survenită în lim­ mers al producţiei. Aşa III-lea al oamenilor mun­
bajul oamenilor, aici se am reuşit să diversificăm cii".
află o altă schimbare, mai continuu producţia, să-i ri­ MIRCEA DIACONU Centrul teritoriul de calcul electronic Deva. lin obiectiv tărăgănat de constructorii |
brigăzii nr. 1, care trebuie predat cit mai repede. Foto GELU LĂPUGEAN ' DKV
* m
I — ® — » f> * o o - « - 0 — ® — soalce
nul n
HUNE
argint
CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA iii de
Pilot
(Mode
(Placă
na (A
Piraţii
Ja coi
Ritmul lucrărilor trebuie intensificat Pentru a munci mai bine, „o i, c
iile
înt
rea);
organizaţi-vă mai bine! Iod j o v
S-a lucrat din plin du­ Asigurarea bazei furaje­ ceastă toamnă sînt arate şi tone. în fînare există, de (Culţii
minică şi în unităţile a- re se bucură în aceste zile pregătite 80 de ha, 25 fiind asemenea, 380 tone fibroa­ Preeri:
parţinătoare de C.U.A.S.C. de atenţia cuvenită. Dumi­ semănate cu orz. se, din 412 planificate. Nu (Urmare din pag. 1} ceasta unitate. La C.A.P. NEA:
Hunedoara. La C.A.P. Pcş- nică, bunăoară, se trans­ Se acordă atenţie spoi'ită s-a realizat încă nimic din Nădăştie nu sc organizea­ sivă (0
Alice
tişu Mare, în tarlaua „Lun­ porta trifoiul dc la coasa şi asigurării furajelor pen­ cele 850 tone planificate coltatul porumbului. Con­ ză cunx trebuie transportul Tribut
ca", am întîlnit la recolta­ a IlI-a. Situaţia la zi este tru perioada de stabulaţie. cu suculente, dar se pre­ ducerea coopex-ativei, preşe­ porumbului. Nu vom mai (Steau.
tul porumbului un impor­ următoarea : planificat 160 Duminică se transporta din conizează obţinerea unei dintele Viorica Sinoi, nu admite nici un fel de mo- TIE: ,
tant număr de cooperatori tone fibroase, 250 tone plin coceni de porumb, a- cantităţi apropiate, din po­ organizează temeinic buna tivări, ci vom pune toţi fac­ rio i
(Flăcăi
şi peste 100 de elevi de la grosiere, 800 tone suculen­ jungîndu-se acum la o can­ rumb cultux-a a Il-a şi din desfăşurare a lucrărilor torii de răspundere la BAI: ■
Liceul industrial nr. 1 Hu­ te. Realizate : 150 tone fi­ titate de grosiere de 580 sfeclă furajeră. campaniei agricole de cultură
nedoara. Munca era bine broase, 300 tone grosiei'c, toamnă. Comitetul orăşe- treabă. Ştim că dacă ne mă var:
1
organizată, fiind prezenţi 350 tone suculente. nesc de partid va inter­ vom organiza mai bine, cia); lu
rea
aici Vasilc Dejica de la — Lucrăm astăzi — ne spu­ Situaţia recoltării porumbului în seara zilei de 22 veni operativ pentru a re­ ritmul muncii în cînxp va floare
consiliul popular munici­ ne tovarăşa Ileana Radu, septembrie a.c., în C.U.A.S.C. Ilunedoai-a zolva problemele dc la a- creşte peste tot. seriile
pal Hunedoara şi Ladislau inginerul şef al C.A.P. Peş- tură); (
blan
Demeter, secretarul comi­ tişu Mic — la recoltatul în sprijinul recoltatului leala c
tetului de partid de la porumbului de pe tarlalele Unitatea Suprafaţa Suprafaţa (Lumii
nivelul unităţii. Inginerul brigăzilor Pe.ştişu Mic şi plaxxificată recoltată Pe ogoarele celor patru do 30 de lxectai’e de po- Câmpii
şef al C.A.P., tovarăşul Almăş. Simultan eliberăm cooperative agricole de pro­ rumb, lucrătorii din co­ (Miner
loan Furca, remarcă dis­ terenul pentru arături. C.A.P. Boş 109 20 ducţie de pe raza oraşului merţ — 10 hectare, meş­
ciplina, hărnicia, sprijinul în tarlaua „Leu" a bri­ Călan — Strei, Sîncrai, Ba- teşugarii de la „Streiul"
consistent al elevilor. Sub găzii Peştişu Mic se fina­ C.A.P. Buituri 50 42 tiz, Valea Sîngiorgiului — — 12 hectare, oamenii
îndrumarea atentă a ca­ lizau recoltatul pe ultimele pot fi văzuţi zi de zi, din muncii de la S.G.C.L. —
drelor didactice, desfăşoară suprafeţe, din totalul de C.A.P. Hăşdat 24 22 zori pînă seara şi oameni 10 hectare, iar elevii liceu­ Rezul
o activitate de bună cali­ 26 de ha. De bună seamă C.A.P. Peştişu Mare 80 35 ai muncii din unităţile e- lui, ai şcolii profesionale şi 21 sepl
tate. Să-i menţionăm pe aceasta se putea realiza conomice ale oraşului, mulţi şcolilor generale au cules Extr.
cei din clasele a IX-a A 6 mai devreme pentru a crea C.A.P. Răcăştie 40 20 elevi. mai mult de 20 de hectai’e Extr.
(diriginte Luminiţa Nistor), front de lucru mecaniza­ — Am repartizat supra­ de porumb pe tarlalele fer­ e, 32. Extr.
torilor dacă şi cooperatori C.A.P. Peştişu Mic 140 65
x IX-a A 3 (diriginte Co­ feţe de cules la porumb melor I.A.S. Băţălar şi 72, 43.
cina Popescu), a XII-a A 4 ca Ileana Larion, Ladislau C.A.P. Dumbrava 5 2 pentru toate colectivele de Chitid, ale unor cooperati­ Fond
(diriginte Doina Şincu). Se Golomboş şi alţii nu întîr- muncă din oraş — ne spu­ ve agricole dc producţie, avf 575 2(16
lei, rei
ziau şi îşi făceau datoria
lucra intens la eliberatul C.A.P. Mîncrău 93 55 nea tovarăşul Viorel Pă- cules în grădinile de le­
terenului, precum şi la aşa cum trebuie. Recolta­ cui'ar, primarul Călanului. gume de la Bati2 şi Strei.
transportul porumbului. Cu tul porumbului trebuie gră­ C.A.P. Nandru 60 45 Pînă la această dată, si- Un ajutor zilnic, bine
toate acestea, recoltatul bit la C.A.P. Peştişu Mic derurgi.ştii de la Combi­ organizat, de mare preţ,
pentru că, din cele 140 lxa C.A.P. Teliuc 50 38
porumbului trebuie inten­ cultivate, porumbul a fost natul siderui-gic „Victo­ de marc ajutor pentru a-
sificat ; din cele 80 de ha pus la adăpost de pe nu­ C.A.P. Cinciş 37 35 ria" au recoltat xxxai bine dunarca roadelor toamnei. Pentr
cultivate, recolta fiind pu­ mai 65 de ha. fi răco
să la adăpost de pe 35 de Se acţiona, de asemenea, C.A.P. Izvoarele 27 25 dimine;
variabi;
ha pînă astăzi. duminică la arat, pregătit în a d
Mecanizatorii Ştefan Ma­ tei-en şi semănat. în tar­ lucratori ai ogoarelor valului,
tei şi Ionel Abordencei dă­ laua „Luncă" a brigăzii Se poate lesne observa ferm pentru urgentarea a- HUNEDORENE! şana, u
semnal;
deau zor la arături. Din Peştişu Mic i-anx întîlnit că, în timp ce în unele cestei activităţi, pentru că tul va
totalul de 140 de hectare pe mecanizatorii Ilie Gru- unităţi recoltatul se apro- însămînţările de toamnă se Acţionaţi cu toate forţele pentru strîngerea modera
care vor trebui însămîn- niţan, Dorel Pestişan, care pie de sfîrşit, în altele se vor face pe o importantă grabnică şi fără pierderi a întregii recolte. Fo­ Tempei
vor fi
ţate în această toamnă, 70 discuiau, Vasile Habor se­ acţionează lent, avînd încă losiţi cu randament maxim mijloacele mecanice 8 gradi
sînt arate şi 30 pregătite, măna ox’z, iar Constantin mari suprafeţe nerecoltate. suprafaţă ocupată acum cu între 1
Ilarion şi Constantin Hău- Organele şi organizaţiile de porumb. pentru a efectua la timp şi dc calitate însă- Izolat
impunîndu-se să se treacă că arau. Din cele 175 ha partid, consiliile populare mînţările pe toate suprafeţele planificate. siuni.
neîntîrziat la semănat. cît.e vor fi semănate în a- trebuie să acţioneze mai VALENTIN NEAGU servicii