Page 78 - Drumul_socialismului_1986_09

f*.-,*! *ţ DRUMUL SOCIALISMULUI

P

IN JI
Trans

n lungul şir al domni­ bun organizator ilc ţară. Aceeaşi Iscusinţă a dove­ neşti, asigurarea existenţei
I torilor români, Mircea Domnia sa a fost una dln- dit-o marele voievod în po­ sale de sine stătătoare a fost
cel Mare se înscrie ca tro cele mai rodnice în pri­ litica externă. Diplomat abil, ţelul întregii salo domnii şi
o personalitate remar­ vinţa consolidării şl dezvol­ el a ştiut să ducă în fruntea în realizarea acestui ţel nu
cabilă, autor al unor pagini tării vieţii de stat. Structu­ unei ţări mici o politică de a manifestat nici un răgaz
de glorie nepieritoare fn rile statului se întăresc, dre- anvergură europeană şi să de odihnă.
cartea de vitejie a neamu­ gătoriile centrale nu apărut devină promotor al alianţelor O trăsătură importantă n
lui. Prin faptele sale stră­ şi şi-au precizat funcţiile în antlotomano. într-o vreme personalităţii lui Mircea cel !
lucite, prin iscusinţa şi vite­ vremea sa. Au loc progrese cînd relaţiile internaţionale Mare s-a manifestat pe plan
jia sa, el rămîne în istorie importante în viaţa econo­ dintre state se modificau cu militar. Oştean neînfricat şi i
ca un strateg priceput şi mică, se înregistrează schim­ repeziciune şi pericolul ex­ strateg priceput, el a reuşit
20,00 '
conducător neînfricat al po­ bări în viaţa socială, în pansiunii turceşti ameninţa să organizeze o armată nu 20,40
porului care a înfruntat cu administraţie şi în organi­ sud-estul Europei, voievodul prea numeroasă, dar bine
curaj şl demnitate pe inva­ zarea militară. înfăptuirile Ţării Româneşti a dus o Instruită şl vitează, cu caro
datori. sale dovedesc îndrăzneală de politică de echilibru între a ţinut piept ambiţiilor hră­ 20,55
Mircea, al cincilea domni­ Inovator, do conducător care marile puteri şi nu a per­ păreţe alo cotropitorilor. Ca
tor al Ţării Româneşti, du­ Şi alţi domnitori români a-
pă Basarad întemeietorul, flaţi în fruntea unor armate
a fost numit mai tîrziu „cel inferioare ca număr duşma­ 21,10
Bătrîn", udică cel vechi, Proeminentă nilor, Mircea a aplicat prin­
spre a-1 deosebi de omoni­ cipiile strategiei defensive
mii săi din veacurile urmă­ româneşti din toate timpu­
toare, deoarece la noi nu se rile. Astfel, în războiul de 21,20
obişnuia numărătoarea dom­ personalitate apărare ce a culminat cu
nilor cu acelaşi nume. Era vestita bătălie de Ia Rovine
fiul lui Radu Vodă, pore­ (lin 10 octombrie 1391, voie­
clit Radu Negru, care a fost vodul a ştiut să folosească
considerat mult timp înte­ condiţiile locale pentru a
meietorul legendar al ţării. a epocii sale niăclna prin lupte de uzură
Pe Mircea, frescele de Ia oastea otomană, cînd a a- BU
mănăstirea Cozia ni-1 arata flat momentul prielnic, a diopr
în ţinută de cavaler, un avut curajul să lovească în 0,15
bărbat matur, purtînd plete sfărîmă vechile rînduiell mis înghiţirea stăpînlrll lui faţă cea mai însemnată for­ 6,30
şl o barbă rotundă, ochi pentru a permite înflorirea de către vecini. Iscusinţa pe ţă militară ce ameninţa Eu­ ngric
adînciţi în cap, nasul drept ţârii. Cultura pămîntului şi plan diplomatic s-a vădit în ropa în acea vreme. Iscu­ juma
şi subţire. E îmbrăcat în creşterea vitelor, păstoritul contracararea tendinţelor ex­ sinţa şi hotărîrea sa au per­ 8,00
mircea t r;i. waiîk haine scumpe, cu vulturul şl pescuitul, deschiderea mi­ pansioniste nle puterilor ve­ mis oştirii româneşti să ob­ Curie
Aramă
Baia
de
In
încheind,
cu două capete încoronate nelor sporit la forţa de economică cine, egalitate o serie de condiţii ţină prima mare victorie Bulei
au
tra­
de
pe
multimilenara
ilustrata
a
patriei,
istorie
oto­
I n prin numeroase momente de glorie nepieritoa­ brodat umăr. brîu, hlamida sabie încheinlă a ţării. o Viaţa urbană afirma­ tate prin caro a asigurat u- împotriva Faptele invadatorilor de arme Hăsp 1
cu­
atîr-
Poartă
pe
lor; 1
sale
mani.
noaşte
nitatea şl libertatea ţării.
puternică
cu
la
legată
o
nată
ger­
a-
re,
re, Mircea cel Mare, cum i-au spus, încă din cingătoare închisă cu paf­ şezări extlnzîndu-so vechile tîrguri In cumplitele vremi ale a- l-au făcut pe cronicarul consi­ 10,25
f oleic
man
Eeunclavius
să-l
şl
noi
apărînd
timpul vieţii, contemporanii, sau Mircea cel Bătrîn, tale, Iar pe cap coroană de şl oraşe. Aceasta a permis nulul 1386, cînd o urcat pe dere „dintre creştini, princi­ te; 1
preţi­
pietre
cum l-au numit adesea urmaşii, s-a impus ca una aur bătută cu sa înfăţişare creşterea producţiei meşteşu­ tron, Mircea cel Mare o pele cel mai puternic şi cel 11.05
oase.
întreaga
Rii:
mal viteaz".
înconjurată
dintre cele mai luminoase personalităţi ce a făcut din degajă forţă şi siguranţă, găreşti şl intensificarea găsit ţara la miazăzi se do Măreţele înfăptuiri şl fap­ de ir
primejdii:
organizarea ţării şi din apărarea independenţei ei ţe­ măreţia unul domnitor pu­ schimbului de mărfuri. A apropia năvălirea turcească, te de arme săvîrşitc de Mir­ Bulet
schimbat
lul întregii vieţi şi domnii. Numele său a devenit, în ternic. marelui vo­ din economia sistemul în vămilor la nord se făceau simţite cea cel Mare au înrîurit pro­ monl
Personalitatea
cea
naturală
goste
decursul vremii, un simbol al rezistenţei româneşti ievod poate fi creionată doar în bani, a extins căile co­ tulburările pentru tron din fund epocile ce au urmat. 12,45
româneşti
Izhînzile
vre­
din
împotriva cotropirii străine. Aniversarea a C00 de pe baza realizărilor sale, de­ merciale şi a Introdus mo­ Ungaria. In aceste împreju­ mea sa au dus la înălţa­ cloru
rări, el a ştiut să fie dom­
în
măruntă
3;
ani de la urcarea sa pe tronul Ţării Româneşti, eve­ oarece cu cronicile interne lip­ neda facilita schimbul ţară pe pentru nul înţelept şi viteaz în a- rea prestigiului Ţârii Ro­ radio
do­
sesc
a
iar
pia­
desăvîrşire,
ochii
niment ce are loc sub raza înălţătoare de lumină cumentele de cancelarie sînt ţă. Aşczămfntclc domneşti celaşi timp, în stare să fo- mâneşti In voinţei Europei, liber­ Ia din
de
afirmarea
a Epocii Nicolae Ceauşcscu, se constituie într-un cald Şl ele puţine la număr. Iz­ din vremea sa vor fi res­ tbsească şl tratatele de pace tate a poporului român. fetele
întregi
generaţii
a
armelor
prilej de omagiere a marelui voievod şi, deopotrivă, a voarele pe istorice nl-1 cel înfăţi­ pectate de bună rînduială ca şl forţa Independenţa pentru ţării riu;
menţine
modele
Mare
şează
şt
Mircea
glorioasei istorii a poporului nostru. ca pe un om chibzuit şi un lucru gospodăresc. sale. Apărarea Ţării Româ­ Prof. VASILE IONAŞ !tadl<
citate
trlotl
10,40
17.00
sfîrşitul
L a al XlV-lea şi înce­ turcilor, cit şi din. partea ajutor de militar reciproc în mare este mai decisă în 17.05
secolului
mice
lui Sigismund de Luxem­
agresiune
caz
militară
ceea ce-1 priveşte pe Sigis­
putul secolului al burg — vecinii săi direcţi din partea Ungariei sau a mund al Ungariei, care SI 'ară;
tico-i
XV-lea, situaţia politică —, Mircea voievod îşi cau­ altui agresor. duşmănea acum pe voie­ rele
internaţională din estul tă un aliat mai îndepărtat Pus în faţa acestui tra­ vod ca şi pe Vladislav inter
Bule
Europei era foarte com­ de graniţele ţării sale. A- tat, regele Sigismund este Jagello. In acest act se a- Parti
plicată datorită, pc de o cest aliat urma să fie Via- silit să-şi schimbe atitudi­ rată că „...noi făgăduim, unic
parte, cuceririlor otomane dislav II Jagello, regele nea faţă de Ţara Româ­ ba chiar promitem îm­ nai;
în Peninsula Balcanică şi, Poloniei. Regatul Poloniei nească şi să caute apoi preună cu neamul nostru 21.00
22,00
pe de altă parte, contra­ era în plină ascensiune ca prietenia lui Mircea voie­ să punem capăt vitejeşte 23.00
dicţiilor de interese dintre mare putere, într-un pu­ vod, în faţa pericolului o- regatului Ungariei prin foc 23,10
regatul Ungariei al lui Si- ternic antagonism cu Un­ toman. şi prin orice rău", dar a- N’oeti
24.00
gismund de Luxemburg şi ceasta numai în cazul cînd
Polonia regelui Vladislâv cei doi aliaţi vor fi ata­
II Jagello. caţi: „atunci cînd acelaşi
Ţara Românească, con­ rege al Ungariei ar încer­ Sigiliul mare al voievodului Mircea.
dusă de iscusitul şi vitea­ Un tratat de alianţă ca cu duşmănie să ne su­ DII
zul voievod Mircea se gă­ pună pe noi. sau ţara soalf
sea, cum bine arăta un noastră". De aici se poate „Noi ? Bună pace!“ nul
HUI»
vechi cronicar, „în calea cu regele Poloniei argii
tuturor răutăţilor", toţi a- vedea voinţa aprigă a vi­ reocupat în mod con­ „spaţiul mioritic" cu toate Pilo:
ceşti vecini puternici ur­ / teazului domn de a-şi apă­ P stant de trecutul resursele fiinţei noastre fi­ (Mo.
mărind să o supună şi să ra ţara şi neamul de co­ neamului, de mari­ zice şi morale. Această ril <
(Pla
o jefuiască. Dar înţeleptul tropitori. le figuri ale istoriei naţio­ „boală" a pămîntului de na «
voievod Mircea va duce garia, datorită intereselor Tratatul de alianţă cu Reproducerea alăturată nale, poetul ce-a dat stră­ obîrşie, această iubire Pira
la <
în aceste condiţii o sub­ contrare în zonă ale celor Vladislav II Jagello este reprezintă sigiliul mare a- lucire supremă cuvîntului structurală a gliei străbu­ Noi,
tîrnat la scrisoarea de a-
serii
tilă politică externă de a- două state. Ca urmare, reînnoit de mai multe ori. românesc, a evocat înlr-una ne ne-a dat tăria de a ră­ Se
Mircea cel Marc încheie O astfel de reînnoire are lianţă trimisă de Mircea din cele mai populare poe­ mîne neclintit legaţi de rea)
lianţe, Încheind tratate de un tratat militar preven­ loc în anul 1411, cînd Mir­ voievod lui Vladislav Ja­ zii — Scrisoarea III — le­ spaţiul carpato-danubiano- lodj
prietenie şi militare cu fie­ tiv — o alianţă politică şi cea expediază din Giurgiu gello, la 17 mai 1411, si­ gendara figură a voievodu­ pontic, cu toate nenumă­ (Cui
Pre<
care din aceste puternice militară cu Polonia — în­ o scrisoare — datată 17 giliu pe care se poate ve­ lui Mircea cel Mare. Me­ ratele încercări de disloca­ NEi*
familiarele
ţări vecine. dreptată vădit împotriva mai 1411 — lui Vladislav dea stema Ţării Româneşti morabilele ce-i şi surprind mă­ re prin care ne-a trecut San
istoria.
versuri
PE1
Ga urmare a acestei po­ lui Sigismund, regele Un­ şi ofire se păstrează în ori­ reţia modestă, în contrast Sădită de natură în su­ Iubi
gariei, în anul 1390. Prin ginal. Acest act de alianţă şi titlul voievodal a lui NIN
litici şi pentru a se asigu­ flagrant'CU indezirabila şi fletul românesc, „Iubirea los
acest tratat cei doi con­ a lui Mircea se aseamănă Mircea cel Mare.
ra în faţa unor eventuale ducători — pe picior de în conţinut cu tratatul din mărunta îngîmfare a cotro­ de moşie” a devenit la rîn- CAI*
(Rei
du-i o forţa a naturii, de
atacuri, atît din partea egalitate — îşi promiteau 1390, dar forma de expri- Prof. DUMITRU BARNA pitorului Baiazid, sînt ros­ ta ni
tite cu autentică emoţie şi aceea oastea lui Mircea e Sie)
adevărată veneraţie de toţi învestită cu puterea nă­ lăre
vorbitorii limbii române : prasnică a „grindinii" şi seri
iteaz In război, Iscusit dul a construit, de asemenea, Curţl de la Tîrgovlşte, ridî- deja cadrul social ai clasei „...Orice gînd ai împărate, a „plesnetului de ploaie", ORi
V diplomat in timp de mănăstirea Snagov, schitul cînd faimosul turn cilindric dominante. Chiar ştiinţa de a „crivăţului" şi a „geru­ Ont
pace, bun organizator Brădet şl probabil mănăstiri­ cunoscut sub numele de Tur­ carte se propagă şl in alte şi oricum vei fi sosit/ Cit (FU
şt cîrmultor de ţară, le Deaiu, Vişina de pe malul nul Chindiei. Noul aşezâmînt straturi ale societăţii — slove sîntem încă pe pace, eu îţi lui", a „vijeliei", a „mării BA!
Mircea cel Maro a fost Jiului şi altele. voievodal do la Tîrgovlşte a zgîriatc pe vase sînt frecvent zic: Bine-ai venit tulburate" şi a „potopului" (Ca
şl nn mare Iubitor de cul­ O ctitorie aparte o repre­ avut de la început caracterul întîlnite în aşezări rurale. ce zdrobeşte ordiile cotro­ TE(
tură. Dispunind de însemnate zintă biserica noii Curţi dom­ unei curţi întărite, spre deo­ In această epocă manifestă­ Din cristalul fluid al Sar-
resurse materiale, Mircea a neşti de la Tîrgovlşte, al că­ sebire de patriarhala alcătui­ rile artistice de nivel popu­ versurilor răspicate şi pu­ pitoare ale lui Baiazid, pe­ cia)
fost unul din principalii con­ rui ansamblu se distinge ca re, într-un fel ţărănească, de lar sînt cu totul remarcabile, re se încheagă imaginea ste care se întinde „um­ dut
structori în domeniul arhitec­ o construcţie specifică epocii ia curtea de Argeş. elo fiind probate do nume­ bra morţii tot mai mare şi O 1
turii, preocupare, de altfel, voievodului, unicul păstrat în In cultura feudală din tim­ roasele descoperiri arheologi­ voievodului înţelept, stăpîn
specifică culturii evului me­ domeniul arhitecturii civile pul lui Mircea cel Mare tre­ ce, concretizate în produse pe vorbă şi gînd, deschis mai mare...". culi
diu, După cum se ştie, ctito­ îmbinate cu cea militară şi buie să distingem, pe de o ceramice, podoabe etc. Unele dialogului de pace, cum­ Această „Umbră a mor­ ma
ria sa de căpetenie este mă­ religioasă. Acest nucleu Ini­ parte filonul creaţiei popu­ vase confecţionate de olarii ţii" n-a fost propulsată de ILI
năstirea Cozia, situată pe ma­ ţial al Curţii de pe malul lare, puternic şl extrem de din această vreme sînt uni­ pănit în faptă şi cuvînt, fior
lul drept al Oltului, construc­ drept al Ialomlfci a fosl ridi­ variat, aşa cum se poate des­ cate, printre acestea remar- simplu şi modest în toată Mircea şi poporul său. La LA
ţie începută probabil în 1387 cîndu-SB centrul de producţie făptura sa, dar demn şi întrebarea precipitată şi riili
Şl terminată în 1391. Edificiul, de la Coconi, ale cărui cupe provocatoare a sultanului
erau ornate cu figuri umane neînfricat, patriot dîrz şi
Pe plan triconic, este o ade­ şl animaliere. In circuitul va­ „ — Ce vrei lu solul = 1
vărată capodoperă, el consti- Ocrotitor al culturii lorilor artistice intrau şi pro­ viteaz, hotărît să-şi ape­
(utndu-se într-un adevărat cap dusele de import, care, la rîn- re cu orice preţ „...sărăcia românilor a spus calm şi
de serie pentru numeroase dui lor, îmbogăţeau patrimo­ şi nevoile şi neamul... . răspicat încă de la înce­
11
alte construcţii din Ţara Ro- niul cultural al epocii. Aşa put : „ — Noi ? Bună pa­ V
măncnscă. Caracteristica mo­ de pildă, era broderia din Singura şi invincibila fi 1
numentului o reprezintă de­ cat de Mircea cel Mare în prinde din analiza producţii­ 1396, rcprezentînd un epitaf, putere pe care se bizuie ce Era expresia voca­ dai
coraţia exterioară, respectiv Jurul anului 1100, pe locul lor epice şi lirice: doine, ba­ probabil o danie din partea voievodul este „Iubirea de ţiei de pace pe care nea­ din
elementele sculpturale care respectiv existînd locuinţe a- lade, eîntece ctc., iar pe de voievodului pentru mănăstirea moşie", care constituie zi­ mul nostru a purtat-o pe fia
împodobesc faţadele cu mo­ parţinînd tirgului, incendiate altă parte, sfera creaţiei cul­ Cozia — ţesătura fiind însă întreaga durată a isto­ din
tive do influenţă orientală ca cu prilejul invaziei iul Baia- te, de la nivelul clasei feu­ de provenienţă balcanică. In dul inexpugnabil al nea­ per
rozetc, împletituri şi păsări zld din anul 1391. Ea era com­ dale dominante. In vremea Iui rost, locul principal în arta mului trăitor din veac în­ riei sale. cuj
nfrontate etc. In mod deose­ pusă dintr-o impunătoare ca­ Mircea cel Mare vor pă­ timpului le-au avut arhitec­ tre Dunăre şi Carpaţi. Venit din străfund de is­ gre
bit so distinge reprezentarea să domnească lucrată din pia­ trunde şl In ţinuturile româ­ tura şl ramurllo sp'ecinllzate torie, acest răspuns îl ros­ rît<
de pe faţada sudică — acvila tră şl cărămidă cu anexele neşti predilecţiile pentru te­ adiacente, cum ar fi pictura Cu intuiţia sa penetran­ tim şi astăzi în dialogul tre
bicefală care, ca pretutindeni necesare, totul fiind înconju­ mele cavalereşti, aşa cum o murală, sculptura, cu o men- tă, Eminescu a surprins în r
pe
în epocă, semnifică despoţia rat de un zid de incintă caro dovedesc reprezentările do precum ţiuno specială şi pentru sti­ această sintagmă dominan­ concertat al popoarelor i pr<
voievodului,
monedele
biznntino-baicanică. însemnul era prevăzut cu turnuri da lul decorativ prin ceramo- ta structurii spiritualităţii „Noi ? Vrem să trăim în cu
a fost preluat de voievodul colţ, protejate dinspre vest şl figuraţiile do pe caldele de plastle, documentat Ia Cotinea- bună pace cu toate neamu­ CC£
romăn o dată cu stăpînlrea sud do un şanţ larg do apă­ sobă descoperite în mediul nn, Cozia şl Tîrgovlşte. noastre etnice: blestemul rol
Dobrogei, după 1388. Aceeaşi rare. Ulterior, nepotul, voie­ orăşenesc de ia Tîrgovlşte, sau binecuvîntarea de a ne rile Pămîntului". T»
acvilă bicefală împodobeşte şi vodului Vlad Ţepcş a modi­ ceea ce dovedeşte că profun­ Prof. DUMITRU SUSAN
costumul lui Mircea. Volevo- ficat peisajul acestei vechi zimea acestor teme depăşise Prof. ION FRAJiLA simţi pe veci legaţi de