Page 84 - Drumul_socialismului_1986_09
P. 84
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 976 • JOI, 25 SEPTEMBRIE 1986
Vizita de lucru a tovarăşului fficolae Geauşescu in judeţul Dîmboviţa
(Urmare din pag. 1) cele mai bune condiţii ce ferite instalaţii de foraj şi dustrial, în viaţa cultural- tice din România, pentru în încheierea vizitei, to
rinţele economiei naţiona intervenţie. artistică a României con eliberare socială şi pro varăşul Nicolae Ceauşeseu,
■hcia acest an chiar cu o le, ca şi solicitările la ex în încheierea vizitei, to temporane. gres naţional — ca şi îm tovarăşa Elena Ceauşeseu
mumită depăşire a săra port. varăşul Nicolae Ceauşeseu Sînt prezentate piese ar plinirea unei jumătăţi de au adresat felicitări şl au
ţilor de plan. A fost vizitată, apoi în s-a adresat muncitorilor şi heologice scoase la iveală veac de la procesul luptă dat o înaltă apreciere mo
Evidenţiind că există o treprinderea de utilaj pe specialiştilor din întreprin de-a lungul anilor şi care torilor comunişti şi antifas dului cum a fost organizat
>ază tehnico- materială trolier din Tîrgovişte — u. dere, subliniind că în a- definesc zestrea adusă, din cişti de la Braşov, în frun muzeul, cum sînt prezen
leosebit de modernă, că nitate cu veche tradiţie în ceastă unitate au fost con cele mai vechi timpuri, de tea cărora s-a aflat tovară tate marile momente ale
sînt prevăzute noi extin fabricarea instalaţiilor des statate o serie de lucruri oamenii locului la dezvol şul Nicolae Ceauşeseu, sînt istoriei patriei, ale luptei
deri, secretarul general al tinate forajului petrolier, a bune, dar şi unele rezul tarea societăţii omeneşti pe înfăţişate prin inedite do poporului român pentru
partidului a subliniat că celor destinate intervenţii tate care nu sînt la nive teritoriul patriei noastre. cumente de epocă. împlinirea idealurilor de
sînt necesare măsuri ho- lor, precum şi a armături lul tehnicii actuale, al po T o v a r ă ş u l Nicolae Pe un amplu spaţiu este independenţă, suveranita
tărîte, mai multă discipli lor industriale. * sibilităţilor de care dispu Ceauşeseu, tovarăşa Elena prezentată marea demon te, de eliberare socială şi
nă, mai multă perseveren ne acest mare colectiv, nu Ceauşeseu au vizitat sala straţie antifascistă şi anti naţională, pentru ridicarea
ţă pentru a se asigura fo In faţa unor grafice şi corespund cerinţelor actua rezervată glorioasei domnii războinică de la 1 Mai patriei noastre pe noi trep
losirea cu maximă eficien exponate, Ion Poşchină, di le ale economiei. De aceea, a Marelui Mircea Voievod, 1939, în organizarea că te de progres şi civilizaţie
ţă a maşinilor şi utilaje rectorul întreprinderii, a a arătat secretarul gene cînd Ţara Românească a reia un rol hotăritor socialistă şi şi-au exprimat
lor din dotare, care au ne înfăţişat activitatea unită ral al partidului, se impu Munteniei a cunoscut o pe a avut tovarăşul Nicolae convingerea că îşi va adu
cesitat eforturi mari din ţii, stadiul îndeplinirii pla ne să se acţioneze pentru rioadă de puternică conso Ceauşeseu, alături de care ce o contribuţie importan
oartea statului, a poporu- nului pe acest an, măsurile întărirea ordinii şi disci lidare a organizării stata s-a aflat, din partea tine tă la educarea şi formarea
diversificarea
pentru
luate
ui. fabricaţiei de utilaj petro plinei în producţie, astfel le, de intensă dezvoltare a retului revoluţionar al Ca conştiinţei patriotice revo
Trebuie să demonstraţi lier. îneît să se asigure o îm vieţii economice, de remar pitalei tovarăşa Elena luţionare n - oamenilor
;ă ştiţi să folosiţi această bunătăţire a calităţii pro cabilă înflorire a artei şi Petrescu Ceauşeseu. Mu muncii.
tvuţie ce v-a fost încre Au fost, înfăţişate, tot duselor, o ridicare generală culturii. zeul ilustrează cu mare Vizita de lucru a tova
dinţată, a spus tovarăşul odată, eforturile vizînd in a întregii activităţi. Con Ideea luptei pentru uni putere de convingere acti răşului Nicolae Ceauşeseu.
Nicolae Ceauşeseu, expri- troducerea de tehnologii ducerea întreprinderii, tate şi libertate a poporu vitatea revoluţionară a to împreună cu tovarăşa
• nîndu-şi convingerea că noi, care să conducă la muncitorii, inginerii, teh lui român străbate cu o varăşei Elena Ceauşeseu. Elena Ceauşeseu în jude
productivităţii
creşterea
mgajamentul asumat de nicienii, fiecare la locul deosebită forţă de sugestie aflată mereu alături de to ţul Dîmboviţa s-a desfă
■onducerea comlsinaţului de muncii şi îmbunătăţirea ca său de muncă trebuie să întregul muzeu. Ea capătă varăşul Nicolae Ceauşeseu şurat într-o atmosferă de
a realiza importantele sar- lităţii produselor. lichideze stările de lucruri valenţe aparte în secţiu în marile momente ale mare bucurie şi satisfac
:ini stabilite va fi susţi Rcferindu-se la rezulta negative, să dea dovadă nea rezervată Ţărilbr Ro luptei poporului nostru ţie, de deplină angajare
nut de munca întregului tele obţinute pînă în pre de exigenţă, să acţioneze mâne sub domnitorul Mi- pentru o Românie liberă, revoluţionară a celor ce
■olectiv, iar anul 1986 va zent, tovarăşul Nicolae pentru creşterea nivelului hai Viteazul, în vremea că prosperă. muncesc în această parte
fi încheiat cu rezultate cît Ceauşeseu a apreciat că de pregătire profesională, ruia -a devenit realitate T o v a i ă s u 1 Nicolae a ţării pentru înfăptuirea
nai bune. acestea nu se ridică la ni astfel îneît să poată rea idealul formării unui stat Ceauşeseu. tovarăşa Elena marilor programe de dez
Următorul obiectiv al velul şi exigenţele actua liza o producţie de calita puternic pe meleagurile Ceauşeseu uu vizitat sec voltare a judeţului şi a
vizitei a fost întreprinde- le, la posibilităţile de care te, competitivă pe plan ex Daciei. ţiunea rezervată istoriei întregii ţări. Pe întreg par
rea de strunguri — SARO, dispune această uzină, de tern. întreprinderea, a sub Muzeul se constituie în contemporane a României, cursul vizitei, stimaţii oas.
mare tradiţie, cu un colec
modernă unitate economi- liniat tovarăşul Nicolae tr-o grăitoare mărturie a care ocupă un loc central peţi au fost întîmpinaţi cu
ă, producătoare de strun- tiv puternic, bine pregătit, Ceauşeseu, trebuie să de celor peste 50 de ani de în cadrul muzeului. Struc sentimente de înaltă sti
cadru,
în
acest
secretarul
:uri automate monoax şi general al partidului a vină, în cel mai scurt amplă şi intensă activitate turată sub genericul „Epo mă şi preţuire, de profun
nultiax, înfiinţată în 1979. relevat că producţia putea timp. o întreprindere mo revoluţionară a tovarăşului ca Nicolae Ceauşeseu — c- dă recunoştinţă centru ac
Directorul întreprinderii, del, cu o producţie supe Nicolae Ceauşeseu, a exem poeă de glorie şi măreţie tivitatea neobosită pusă în
Lucian Mititelu, a relevat fi mai mare dacă organi rioară, realizată la înalţi plarei sale capacităţi poli n României socialiste", slujba binelui ţării, pentru
■ă sarcinile trasate cu pri zarea muncii ar fi fost indici de eficienţă şi ca tice, a abnegaţiei şi dă secţiunea se distinge drept fericirea şi bunăstarea po
lejul precedentei vizite de mai bună, dacă s-ar fi în litate, corespunzător cerin ruirii patriotice cu care a una dintre cele mai fru norului.
treprins măsuri mai ferme
lucru a secretarului gene pentru întărirea ordinii şi ţelor noii revoluţii tehni- militat şi militează, sub moase ale noului .aşeză- Colectivele care au avut
ral al partidului au fost disciplinei. Este necesar, co-ştiinţifice. flamurile de luptă ale mînt muzeal. Este ilustrat
integral îndeplinite. Pro a subliniat conducătorul Exprimînd convingerea Partidului Comunist Ro convingător adevărul de cinstea de a-i avea în
ducţia s-a diversificat con că există posibilităţi reale mân, pentru destinul lu necontestat că epoca inau mijlocul lor pe tovarăşul
tinuu prin asimilarea a noi partidului şi statului, să pentru a înfăptui aceste minos al României noi. so gurală de Congresul al IX- Nicolae Ceauşeseu şi tova
se acţioneze urgent pentru
tipuri de strunguri şi ma- sarcini, tovarăşul Nicolae răşa Elena Ceauşeseu, au
modernizarea producţiei, Ceauşeseu a adresat între cialiste. lea al partidului, a durat exprimat hotărîrea fermă
şini-unelte de înaltă per pentru îmbunătăţirea cali gului colectiv urări de Momentul de excepţio ctitorii demne de evul nos de a transpune în viaţă
formanţă. S-a livrat par tăţii şi fiabilităţii produse succes, multă sănătate şi nală însemnătate al istorici tru socialist: Canalul Du indicaţiile şi orientările
tenerilor de peste hotare lor, a competitivităţii lor, fericire. noastre aniversat anul a- năre—Marea Neagră, Me stabilite cu acest prilej de
o importantă parte din astfel îneît instalaţiile fa T o v a r ă ş u l Nicolae cestg — făurirea cu şase troul bucureştean, Trans- a acţiona pentru îndepli
producţia realizată. Au bricate aici să ocupe un Ceauşeseu, şi tovarăşa decenii şi jumătate în ur făgărăşanul, marile hidro nirea prevederilor Congre
fost prezentate strunguri loc important în exportul Elena Ceauşeseu au vizitat mă a Partidului Comunist centrale pe Dunăre şi pe sului al XlII-lea al parti
cu marca SARO într-o ga uzinei. în continuare Muzeul de Român, conducătorul şi rîurtle interioare, moderne dului, pentru ridicarea pa
mă foarte diversă, expuse în continuare au fost vi istorie al judeţului Dîm organizatorul luptei prole citadele industriale, vaste triei noastre scumpe pe
la intrarea în hala de fa zitate secţiile fabricii de ar boviţa, reprezentativ aşe- tariatului, a tuturor forţe sisteme de irigaţii, puter culmi tot mai înalte de ci
bricaţie. mături. Tovarăşul Nicolae zămînt de cultură. Mărtu lor progresiste şi democra- nice cetăţi ale ştiinţei. vilizaţie şi progres.
Secretarul general al Ceauşeseu a apreciat că rie a grijii şi atenţiei per
partidului a apreciat preo dotările trebuie să cores.- manente ce se acordă în
cuparea pentru realizarea pundă mai bine necesită ţara noastră dezvoltării Marea adunare populară
unei game diverse de ma- ţilor realizării unei pro continue a activităţii po
şini-unelte, pentru îmbu ducţii de calitate înaltă şi litice, ideologice şi cultu-
nătăţirea parametrilor aces a cerut să se introducă ral-artistice, de formare a din municipiul Tîrgovişte
tora. în acelaşi timp, a in maşini speciale, automate omului nou, cu o înainta
dicat să fie concepute şi şi semiautomate care asi tă conştiinţă umanist-revo- (Urmare din pag. 1) muncii şi-au exprimat bu Primul secretar al comi
fabricate strunguri cu ran gură o prelucrare superi luţionară. curia, profunda dragoste tetului judeţean Dîmboviţa
damente sporite în prelu oară a reperelor şi produ Numeroşi cetăţeni ai Tîr- sferă de puternică vibraţie şi recunoştinţă de a-i primi al P.C.R. a adresat din
crare, care să contribuie selor realizate aici, o pro goviştei aflaţi în faţa clă patriotică, zecile do mii de ca oaspeţi de seamă pe nou tovarăşului Nicolae
astfel la reducerea consu ductivitate înaltă. în acest dirii ce adăposteşte muzeul participanţi aclamînd din conducătorul partidului şi Ceauşeseu, tovarăşei Elena
murilor de metal. scop, secretarul general al au făcut o însufleţitoare nou, cu putere, pentru statului, pe tovarăşa Elena Ceauşeseu respectuoase
Vizita în întreprindere a partidului a cerut să se primire t o v a r ă ş u l u i partid şi secretarul său ge Ceauşeseu. S-a ovaţionat mulţumiri pentru vizită,
constituit un prilej pentru elaboreze, împreună cu Nicolae Ceauşeseu, tovară neral, pentru patria noas cu însufleţire pentru parti reafirmând angajamentul
a prezenta sarcinile deo ministerul, cu institutele şei Elena Ceauşeseu. tră socialistă, pentru minu dul comunist, pentru secre ferm al comuniştilor, al
sebite prevăzute pentru ac specializate, un program natul nostru popor. tarul său general. tuturor locuitorilor jude
tualul cincinal. pentru dotarea cu tehnică S-a vizitat muzeul, con T o v a r ă ş u l Nicolae O gardă alcătuită din ţului de a munci fără pre
Felicitînd întregul colec corespunzătoare, de înalt ceput ca o veritabilă in Ceauşeseu şi tovarăşa Elena militari, membri ai gărzi get pentru transpunerea în
tiv pentru rezultatele bu cursiune în istoria patriei, Ceauşeseu au răspuns cu lor patriotice şi ai forma viaţă a indicaţiilor şi o-
ne obţinute în activita randament a' tuturor sec din cele mai vechi tim căldură manifestărilor en ţiunilor de pregătire a ti rientărilor date pe par
tea sa, tovarăşul Nicolae ţiilor întreprinderii, să fie puri şi pînă astăzi, în ca tuziaste ale celor prezenţi. neretului pentru apărarea cursul vizitei.
Ceauşeseu a arătat că tre create linii moderne de drul căruia sînt evidenţia Ceremonia . plecării ofi patriei a prezentat onorul. în aplauzele şi uralele
buie făcute eforturi şi mai fabricaţie, care să condu te locul şi rolul acestui ciale din judeţul Dîm Au răsunat solemn acor celor prezenţi, tovarăşul
mari pentru a ridica în că la îmbunătăţirea radi străvechi frumos „picior de boviţa s-a desfăşurat pe durile Imnului de stat. Nicolae Ceauşeseu, tova
permanenţă nivelul tehnic cală a producţiei, a între plai“ — Dîmboviţa — va stadionul municipal din Un grup de pionieri, răşa Elena Ceauşeseu au
şi calitativ al producţiei gii activităţi. ' tră de locuire şi cetate de Tîrgovişte. Aici, ca pe tot şohni ai patriei şi tineri au urcat în elicopterul pre
de maşini-unelte, astfel în- A fost vizitată, de ase scaun, judeţ ce se indivi parcursul vizitei, un ma oferit înalţilor oaspeţi bu zidenţial care s-a îndrep
cît aceasta să satisfacă în menea. o expoziţie cu di dualizează în peisajul in re număr de oameni ai chete de flori. tat spre Bucureşti.
i rit constructiv, s-a pus ac aflate în centrul dezbate fricane în vederea institui înarmărilor şi salvgardării de Chile in urma unei ra
centul pe necesitatea rilor parlamentare sînt căi rii unei noi ordini interna păcii pe Pămînt, relevă zii masive a armatei şi po
opririi cursei înarmărilor, le de realizare a obiecti ţionale în domeniul infor documentul. liţiei efectuate în două
i în primul rînd a celei nu vului privind autosatisface- maţiilor, care să corespun cartiere muncitoreşti de la
@ LUANDA. - Sub' de
• cleare, neadmiterea trans rea alimentară în Africa dă intereselor fundamenta viza „Lupta pentru unitate, periferia capitalei, infor
i gj MOSCOVA. - La Mos ferării competiţiei militare şi situaţia economică a ţă le ale ţărilor în curs de pace şi progres", la Luan mează agenţia France
0 cova s-a încheiat întîlni- în spaţiul cosmic, înceta rilor africane în contextul dezvoltare. da se desfăşoară lucrările Presse, citind surse locale.
1 rea reprezentanţilor Asocia rea tuturor experienţelor cu crizei economice interna jgj PARIS. - Guvernul celei de-a IX-a Conferinţe Acţiunea a fost a doua de
• ţiilor naţionale pentru Na arma nucleară şi realiza ţionale. Franţei trebuie să adopte a Organizaţiei Panafrica- acest gen din ultimele şase
ţiunile Unite din U.R.S.S. rea de măsuri practice pe zile.
I şi S.U.A. Reuniunea — du calea dezarmării — preci [!§ NAIROBI. - In capi iniţiative concrete îndrep ne a Femeilor (PAWO), la
« zează TASS. tala Kenyei se desfăşoară tate spre încetarej cursei care participă delegaţii din In urma atentatului e-
pă cum relatează agenţia peste 20 de state de pe şuat de la 7 septembrie
I TASS - a prilejuit un lucrările conferinţei în pro înarmărilor, relevă un apel împotriva şefului statului,
© schimb de păreri asupra ^ DJIBOUTI. - La Dji- blemele radioului şi televi publicat de ziarul „L'Hu- continent. generalul Augusto Pinochet,
I bouti s-au deschis lucrări ziunii din ţările africane şi manite". Acum, cînd exis Creată în 1962, PAWO guvernul chilian a decretat
« celor mai actuale proble le celei de-a 18-a sesiuni din regiunea Golfului. Par tă pericolul militarizării este în prezent cea mai
me ale securităţii interna a Comitetului Executiv al ticipă reprezentanţi din 35 spaţiului cosmic, este ne mare organizaţie de fe starea de asediu pe în
I ţionale şi dezarmării. Ana- Uniunii Parlamentarilor A- de ţări, care vor analiza cesar ca Franţa să ia ati mei din Africa. treg teritoriul naţional şi
• lizîndu-se stadiul actual şi fricani (U.P.A.), în prezen direcţiile de activitate vii tudine în direcţia soluţio li SANTIAGO DE CHILE. interdicţii parţiale de cir
I perspectivele relaţiilor so- ţa deputaţilor din 21 de toare, necesitatea coordo nării problemelor vitale ale - Sute de persoane au culaţie la Santiago de
o vieto-americane, intr-un spi ţări. Principalele subiecte nării eforturilor statelor a- încetării urgente a cursei fost arestate la Santiago Chile.
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrate (redactor şef), Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcob
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane: 11275, 12157, 11585. Telex: 72288. TIPARUL: Tipografia Deva. str. 23 August, nr. 275