Page 85 - Drumul_socialismului_1986_09
P. 85
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VĂ!
CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNA
' ■ ■ .■ ■ •
iiy Jm * w w -a. a -as*. ufi Unii dau zor cu semănatul, alţii bat pasul pe loc
cooperativele
agricole
rarea terenului şi pregăti
tim
Pînă ieri, o scrie de coo
Sîn-
rea în condiţii corespunză
Pricaz,
perative agricole, unde me
S O C I A L I S M U L canizatorii şi specialiştii au din Căstău, ultimele supra asigurîndu-se pentru semănă
toare a patului germinativ,
crai. Pui, Dobra şi altele.
front
De asemenea, ieri s-a ac
astfel
acţionat energic şi cu răs
lucru
de
pe
ţionat
pentru
pundere
a
efectua
tori.
feţe, rămînîndu-le de însă-
la timp şi de calitate însă-
în contrast cu exemple
mînţările
hectare, la C.A.P. Vâlcele,
reuşit să de toamnă, au mînţat cu orz cîte 5—15 le amintite, există şi uni
semăna
încheie
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C tul orzului pe întreaga su Ruşi, Sînpetru, Orăştloara tăţi agricole în care se tă
«■wjiMnnromin U L A R J U D E Ţ E A N prafaţă planificată sau se de Jos, Jeledinţi, Dineu răgănează în mod cu totul
însă-
nejustificat
începerea
Mare, Cigmău etc. în pa
află aproape do finalizarea
acestei lucrări. Concomi ralel, în numeroase unităţi mînţării orzului şi griului
tent s-a lucrat şi la însă- s-a lucat şi se lucrează in sau în care ritmul a fost
Anu! XXXVIII, nr. 8 977 VINERI, 26 SEPTEMBRIE 1986 4 pagini - 50 bani mînţarea griului, punîndu- tens la însămînţarca griu întrerupt după o zi-două
se astfel temelii trainice lui, detaşîndu-se în aceas de lucru. într-o asemenea
viitoarei recolte de cereale tă privinţă exemplele o- situaţie se află C.A.P. Mes
păioase. ferite de C.A.P. Romos, teacăn, Vaţa de Jos, De
VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI şi-au realizat prevederile Silvaş, Căstău, Nădăştie şi va, Simeria, Sîntandrei,
unităţile
Printre
care
de alte unităţi, unde s-a
la semănatul orzului amin organizat mai bine elibe (Continuare în pag. a 3-a)
NICOLAE CEAUŞESCU în această săptămină hotărîtoare pentru lucrările
agricole — toate forţele mobilizate în cîmp
IN JUDEŢUL PRAHOVA Toate forţele la strîngerea recoltei.
T o v a r ă ş u l Nicolae calitate şi eficienţă, co si de suferinţă, care sînt Sămînţa de orz şi grîu Incorporată grabnic
Ceauşescu, secretar gene respunzător cerinţelor ac mereu vii în conştiinţa po
ral al Partidului Comunist tualei etape de dezvoltare porului nostru. Totul a- Intr-un sol pregătit grădinăreşte I
Român, preşedintele Re cconomico-socială a ţării. minte.şte aici şi astăzi de
publicii Socialiste Româ T o v a r ă ş u l Nicolae regimul deosebit de aspru — Da, C.A.P. Beriu,
nia, împreună cu tovarăşa Ceauşescu, tovarăşa Elena aplicat militanţilor comu In unităţile cooperatiste — Din aceste date reiese Turdaş, Căstău, Ocoliş şi
Elena Ceauşescu, a început, Ceauşescu, au fost Intîm- nişti şi antifascişti. Nimic din C.U.Â.S.C. Orăştie, că, în marea majoritate a altele. Pînă acum oame
joi, 25 septembrie, o pinaţi la sosirea în judeţ n-a putut însă înftrînge campania agricolă de toam unităţilor, se lucrează cu nii au fost ocupaţi cu re
vizită de lucru în judeţul cu deosebită stimă, de voinţa, forţa morală a de nă a intrat într-un stadiu hărnicie la culesul po coltarea cartofilor şi sfe
Prahova. primul secretar al Comite ţinuţilor comunişti şi anti hotărîtor, marcat de o pu rumbului — ne spunea clei de zahăr. Aceste cul
Au participat tovarăşii tului judeţean Prahova al fascişti. înfruntînd teroa ternică mobilizare de forţe Laurean Lucoi, preşedinte
Constantin Dăscălescu, Emil P.C.R., Virgil Cazacu, care rea, privaţiunile, ei şi-au umane şi mecanice la strîn le C.U.Â.S.C. Comitetele turi au fost strînse în în
tregime şi toţi cooperato
Bobu, Silviu Curticeanu. in numele comuniştilor, al strîns şi mai mult rîndu- gerea recoltei, însilozarea comunale de partid, consi rii au trecut la culesul po
Noua întâlnire de lucru oamenilor muncii praho rile, s-au organizat mai culturilor duble şi însă- liile populare şi-au asumat
a conducătorului partidu veni, le-a adresat un căl temeinic, continuînd cu mînţarea cerealelor păioa cu răspundere sarcina de rumbului, astfel că ritmul
lui şi statului nostru cu duros bun venit. energii sporite lupta pen se. factori mobilizatori în bu lucrării sc va îmbunătăţi
oamenii muncii, cu locuito T o v a r ă ş u l Nicolae tru înfăptuirea măreţei cau Urgentaţi recoltatul na organizare şi desfăşu considerabil.
rii judeţului a evidenţiat Ceauşescu, secretar gene ze a partidului căreia şi-au porumbului î rare a activităţii de pe o- — Cum se explică rămî-
remarcabilele prefaceri pe ral al Partidului Comunist dedicat întreaga viaţă. goare, reuşind să mobili nefea în urmă înregistrată
care le-a cunoscut acest Român, preşedintele Repu Printr-o semnificativă După cum rezultă din zeze la lucru în cîmp toţi de C.A.P. Ocoliş ?
judeţ, o dată cu ţara în blicii Socialiste România, coincidenţă, se împlinesc, situaţia operativă, în cetăţenii apţi de muncă ai — Prin lipsa de preocu
treagă, în anii de glorie împreună cu tovarăşa în acest an, cînd se ani C.U.Â.S.C. Orăştie, pînă în satelor. Acest deziderat se pare a organizaţiei de
şi măreţie ai ,,Epocii Elena Ceauşescu, au vizitat, versează gloriosul -jubileu seara zilei de marţi, 23 realizează în comunele partid şi a consiliului de
Nicolae Ceauşescu". Este joi, 25 septembrie. Muzeul al partidului, 50 de ani de septembrie a.c., recoltarea Turdaş, Mărtineşti, într-o conducere al unităţii, a
grăitor faptul că, faţă de Doflana. la întemniţarea între zi cartofilor şi a sfeclei de Consiliului popular comu
anul 1965, în prezent în Erau prezenţi membri şi durile Doftanei a eminen zahăr se încheiase, iar la bună măsură şi la Bcriu. nal Orăstioara de Sus pen
judeţul Prahova se reali membri supleanţi ai Comi tului militant revoluţionar culesul porumbului se pre — Sînt şi unităţi unde tru mobilizarea cooperato
zează o producţie indus tetului Politic Executiv al Nicolae Ceauşescu, în ur zenta astfel : * 3 s-a cules puţin porumb. rilor la muncă. Am luat
trială de 5 ori mai mare, C.C. al P.C.R., secretari ai ma unei aspre şi nedrepte măsuri pentru ca şi aici
iar producţia agricolă a C.C. al P.C.R., membri de sentinţe pronunţate la Unitatea Suprafaţa Suprafaţa culesul să fie impulsionat.
sporit de peste 3 ori. partid cu stagiu din ile procesul de la Braşov al cultiv, (ha) rccolt. (ha)
Schimbările spectaculoa galitate. luptătorilor comunişti şi în strînsă colaborare
se pe plan economic în Grupuri de pionieri şi antifascişti. Strălucitele în- C.A.P. Orăştie 71 71
registrate în anii care au şoimi ai patriei, tineri şi suşiri de comunist ale C.A.P. Bcriu 85 15 Prima unitate ce a în
urmat celui de-al IX-lea tinere au oferit buchete t o v a r ă ş u l u i Nicolae- C.A.P. Căstău 73 25 cheiat strîngerea recoltei
Congres al Partidului Co de flori. Ceauşescu, demonstrate de C.A.P. Orăstioara de Jos GS 28 de porumb este C.A.P. O-
munist Român au fost în Mii de localnici, bărbaţi atîtea ori în focul luptei C.A.P. Sibişel 82 30 răştie. De menţionat că Ia
tregite prin construirea a şi femei, tineri şi vîrstnici, revoluţionare, s-au afirmat C.A.P. Mărtineşti 125 44 cules unitatea a primit un
peste 74 000 de apartamen au făcut t o v a r ă ş u l u i cu putere şi în grelele C.A.P. Dineu Mare 1G2 35 substanţial sprijin din par
te, a numeroase obiecti Nicolae Ceauşescu, tovară condiţii ale detenţiei, relie- C.A.P. Jeledinţi 1G2 9G tea colectivelor întreprin
ve de interes social şi cul şei Elena Ceauşescu o pri fînd un mare destin de C.A.P. Orăştioara de Sus 51 30 derilor mecanică, chimică
tural. mire entuziastă. S-a scan militant revoluţionar pa- C.A.P. Ocoliş 145 10 şi a altor unităţi econo
Sînt temeiuri pentru care dat îndelung, cu înflăcă triot. La Doftana bucurîn- C.A.P. Turdaş 70 30 mice şi instituţii clin Orăş
această nouă vizită să rare, „Ceauşescu — P.C.R.”!, du-se de încrederea, stima C.A.P. Pricaz 64 52 . tie. Culesul se apropie de
constituie, ca de fiecare „Ceauşescu şi poporul!“. şi preţuirea colectivului de sfirşit şi la C.A.P. Pricaz.
dată, un bun prilej pen „Stima noastră şi mîndria, comunişti, a fost ales în con Ioan Barb, preşedintele u-
tru locuitorii judeţului Ceauşescu — România !". ducerea organizaţiei de nităţii, sublinia :
Prahova de a-şi reafirma Coruri reunite interpretau partid. Ca rezultat al — în această toamnă s-a
sentimentele de adîncă cîntece patriotice, revolu luptei neînfricate pe care muncit foarte bine la strîn
dragoste şi aleasă preţui ţionare. a desfăşurat-o, tovarăşul gerea roadelor ogoarelor.
re faţă de conducătorul T o v a r ă ş u l Nicolae Nicolae Ceauşescu a avut Am reuşit să-i mobilizăm
partidului şi statului. A- Ceauşescu, tovarăşa Elena un rol determinant în ob la lucru pe toţi locuitorii
vînd loc în anul în care Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi ţinerea, în aprilie 1938, a satului, fără excepţie, de
întreaga ţară a sărbătorit din conducerea de partid regimului politic în închi la copiii de şcoală pînă
împlinirea a şase decenii şi de stat, celelalte persoa sori. la oamenii în vîrstă. Prac
şi jumătate de la crearea ne oficiale au parcurs mai Datorită înaltelor sale tic, în aceste zile satul se
Partidului Comunist Ro multe secţii ale fostei în calităţi de patriot înflă mută în cîmp. Aş vrea să
mân şi a cinci decenii de chisori, în care organele cărat, revoluţionar dîrz, evidenţiez, pentru hărnicia
la istoricul proces de la represive ale regimului conducător încercat şi clar dovedită zi de zi, pe coo
Braşov, oamenii muncii burghezo-moşieresc au în văzător, partidul şi po peratorii Miron Davidescu,
prahoveni au adus un temniţat militanţi de scamă porul i-au încredinţat, în Lenuţa Brînzescu, Traian
vibrant omagiu îndelun ai partidului, pentru dîr- anii ce au Urmat, sarcini Irimie, Romulus Matiş, Co-
gatei şi strălucitei activi zenia cu care şi-au afir de mare răspundere în riolan Mănuţ şi mulţi alţii.
tăţi revoluţionare a tova mat profundele convingeri partid şi în stat, iar la
răşului Nicolae Ceauşescu, comuniste, pentru activita TRAIAN BONDOR
cel mai iubit fiu al na tea lor revoluţionară, pen (Continuare în pag. a 4-a)
ţiunii noastre. tru hotărîrea manifestată (Continuare în pag. a 3-a)
în cadrul noului dialog de a apăra cu orice preţ,
pe care secretarul general pînă la supremul sacrifi
al partidului îl poartă cu ciu, drepturile şi libertă
făuritorii de bunuri ma ţile democratice, indepen Operativitate şi calitate — cerinţe de prim ordin
teriale şi spirituale din denţa, suveranitatea şi in
judeţ este analizată mun- tegritatea ţării, interesele
'ba desfăşurată în diferite fundamentale ale naţiunii în efectuarea lucrărilor de reparaţii
sectoare, evidenţiindu-se noastre. Deşi au trecut
rezultatele înregistrate şi, mulţi ani, totul se păs Prin rezultatele obţinute
renumelc
pe această bază, măsurile trează aici aşa cum a fost, în producţie în perioada edificat în cîştigat nc-atn
unei
timpul
ce se impun în vederea pentru a evoca momentele ce a trecut din acest an şi calitate In realizarea
ridicării . întregii activităţi de luptă grea, revoluţio (la lucrările de construc- recente documentări în care
ing.
însoţiţi
de
la un nivel superior de nară, eroică, de sacrificii ţii-montaj — 115,55 la I N V E S T I Ţ I I L O R am fost Alic, şeful bri
Costol
sută şi la productivitatea găzii.
muncii — 128 la sută),
colectivul brigăzii nr. 3 din „Răspunsuri prin fapte
Transmisiune directă la radio şi televiziune cadrul Antreprizei de mon La A.M.R.C.T. Hunedoara-Nord Ia cerinţele de operativi
tate şi calitate în efectua
Cu prilejul vizitei de lucru în judeţul Prahova taj şi reparaţii centrale rea tuturor lucrărilor, iată
a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar gene termice Ilunedoara-Nord este numită brigada nr. Lupeni şi Uzina electrică explicaţia succeselor pe
ral al Partidului Comunist Român, preşedintele Repu confirmă prestigiul cîştigat 3, sînt recunoscuţi ca Paroşeni. O apreciere o- care le înregistrăm lună
blicii Socialiste România, astăzi va avea loc în mu în toate locurile fierbinţi, vrednici coautori ai succe norantă, care aparţine be de lună — aprecia şeful
nicipiul Ploieşti o adunare populară pe care posturile la propriu şi la figurat, selor înregistrate de co neficiarilor lucrărilor exe brigăzii. Pentru a însoţi,
noastre de radio şi televiziune o vor transmite di unde îşi -desfăşoară acti lectivele de muncă din cutate de formaţiile com
rect în jurul orei 11,00. vitatea. Pe bună drep Combinatul siderurgic Hu plexe ale brigăzii. Des
tate, oamenii muncii din nedoara, întreprinderea de pre cum s-a ajuns şi. mai MIRCEA DIACONU
„brigada Hunedoara", cum fire artificiale „Vîscoza" cu seamă, ’se păstrează (Continuare in pag a 3-a)