Page 86 - Drumul_socialismului_1986_09
P. 86
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR
? î £ i S W C - t m i DIN IQATE TiRILE.UNlTI-VÂ
Tel
SOCIALISMUL IN JURI
Tran
, Adu
>din
ieşti,
Ei vor răspunde mereu „se poate!" Autodotare s a u . . . dotare a u t o ? vizit
tova
Ceai
Bogata experienţă a colec de 10 tone-forţâ ; lot prin proprii, originale, partea su Jocul de cuvinte clin titlu zoreşte la repararea mai lele tip „dubă"; spune II- sene
tivului Uzinei nr. 5 a Com autodotare ne asigurăm scu perioară a cuptorului — cu îşi urc o explicaţie clară şi multor maşini. Inginerul nărul Traian Marina. Lu- lui €
preş.
binatului siderurgic Hune lele, dispozitivele şi verifi grinzi de susţinere, canale anume în strădaniile şi Ştefan Bălan este tot tim crînd exclusiv manual, este bl icii
doara — secţia a fost în catoarele pentru centrarea verticale, cadre metalice şi reuşitele privind dotarea pul alături de munci foarte greu, incomod, ne Rom
fiinţată în urmă cu 33 de clopotului şi pîlniei mici, pre armătură - se preasamblea- tehnică la Autobaza de tori, îi ajută efectiv cu ia mult timp". „Şi credeţi Frai
ani — nu constituie nici as cum şi pentru fixarea piuli ză la sol, înainte de înce transporturi Deva. De fapt, materiale, piese, idei, cu că va da rezultate ?" „Ex 20.00 Telc
20.00 Pe
tăzi un impediment în calea ţei cu siguranţă; Ia oprire, perea reparaţiei şi se mon — în autodotarea de aici, propria contribuţie fizică. clus să nu dea. Este a- tuiri
găsirii de noi soluţii de or furnalele rămîn încărcate tează în bloc, rezultînd de căreia conducerea unităţii, „O operaţie foarte impor proape gata şi în curînd ngra
ganizare a întregii activităţi, numai pînă Ia gît, deci nu aici reduceri cu pînă la trei colectivul de oameni ai tantă, dar şi foarte grea, va intra în probe practi 20,15 „N <
Roit
care să ducă la scurtarea mai pierdem vremea cu de zile a timpului prevăzut prin muncii îi acordă o deose la autocamioanele „Roman", ce la prima,maşină sosită Cînt
timpului de execuţie a lu blocarea clopotului şi pîlniei graficele de execuţie a lu bită atenţie. „Avîncl . în ne spune Ştefan Bălan, este în reparaţii". (col<
crărilor de reparaţii la uti mari. Şi ar mai fi un „se crărilor. între autorii acestor vedere sarcinile, continuu depresarea — presarea pi- în munca lor, meseriaşii 21.00 „Dil
lor“
lajele de producţie din oţe- cret": menţinerea echipelor performanţe se numără maiş sporite din domeniul nos voţilor. Ia mult timp, ne do la atelierul mecanic al 21,30 Te le
lăriile, furnalele, aglomera- pe acelaşi gen de lucrări, trii Nicolae Burtică, Năstase tru, creşterea volumelor de cesită o serie întreagă de autobazei folosesc şi alte
toarele, laminoarele combi deci specializarea lor pe o- Sava, Vasile Siceanu, loan transport aproape Cu ace demontări şi montări, cere scule, dispozitive, instala
natului. peraţii. Cînd avem o astfel Gafton, Gheorghe Pop, Con leaşi capacităţi şi cu con efort fizic intens. Mecani- ţii, executate de ci, prin
Lăcătuşi şi sudori, consti stantin Neamţu, oamenii din sumuri tot mai reduse de forţe proprii, cu care-şi
tuiţi în 24 de echipe com echipele conduse de llie Ca- carburanţi şi lubrifianţi, uşurează munca, cresc
plexe, coordonate de ing. C.S. HUNEDOARA terniciuc, Marcel Popescu, trebuie să căutăm şi să a- AUTOBAZA DEVA productivitatea, conferă ca
Gheorghe Bardar şi sing. Petre Bărbulescu, loachim plicăm o serie de măsuri litate superioară lucrărilor. JIU CUI
Gavril Duduman, formează Fiordeanu, loan Cristea. tehnice, organizatorice, în O altă lucrare importan dioprogn
colectivul atelierului nr. 1. de lucrare, oamenii din e- Tot astfel stau lucrurile şi activitatea de revizii şi re cui lovită Oprean s-a gîn- tă, ' cu caracter de auto 0,15 S
Oamenii de aici au lăsat în chipele lui Cuzo Stavre, loon în celelalte trei ateliere ale paraţii ale mijloacelor au dit şi a conceput un dis dotare şi de bun. cîştigat, 0. 30 La
ngricultu
urmă ani mulţi de muncă Ignat şi Vasile loniceanu secţiei. Doream să aflăm a- to, ca şi în circulaţia aces pozitiv prin care să uşu este modernizarea spălăto jurnal; 1
la repararea cuptoarelor din ştiu că ei se ocupă de an mănunte de la ing. Mircea tora, sublinia ing. Gheor răm munca, să scurtăm du riei mecanice, avînd la i>,00 Rcv
oţelării, a furnalelor şi aglo- samblul tijă mare-clopot Nicula, şeful atelierului nr. ghe Bolcu, şeful A.T.A. rata operaţiei şi s-o facem bază ideile tehnice ale di Curierul
Buletin
meratoarelor. Chiar şi pen mare, cei conduşi de Gheor 2. Ne-a întrerupt zbîrnîitul Deva — unitate fruntaşă de calitate. Ideca lui, ma rectorului adjunct al Răspund
tru ei, imperativul bunei or ghe Dumitru, Chirii Cuţă şi telefonului. între autobazele I.T.A. terializată, şi aplicată cu I.T.A. Deva, ing. Wieland lor; 10,00
ganizări a producţiei şi a loan Stuparu — de ansam — Da, Nicula sînt. La cup Deva şi pe semestrul I excelente rezultate la co Schneider, şi contribuţia 10,05 ur
ghiozdai
muncii îşi dezvăluie mereu blul clopot mic-pîlnie mică- torul 6 de la O.S.M. II ? a.c. Avem o hală de repa loana exterioară Mintia, practică a mecanicului şef tatc; I
noi valenţe. tijă, iar cei din subordinea Cînd ? Şi cînd să fie gata ? raţii încăpătoare, aerisită, chiar aşa se şi numeşte: Iosif Szcntc, a lucrătorilor ştiri; 11.
rcască;
— Mai acum 10 ani, re lui Kalman Szekely, Gheor Bun, se poate, vor veni dar în privinţa dispoziti „Dispozitiv de depresat — Viorel Crişan, Francisc de mu zi
paraţia mijlocie — cu schim ghe Brotea şi Dumitru Şer- după-amiază oamenii lui velor, echipamentelor, pie presat pivoţi la autocamioa Link, Petru Resiga, Fran Mocules
barea aparatului de încăr bu, de rotativ-distribuitor. Dumitru Şerbu şi Ştefan Or- selor de schimb necesare nele Roman". Este deja o cisc Dan — de la I.T.A. de ştiri
'*ni :
care a furnalului — se fă (La solicitarea C.S. Ga ban, iar la noapte, ai lui trebuie să rezolvăm pro experienţă bună, pe care Prin îmbunătăţirile aduse, <tul
cea, după normative, în 10, laţi şi, chiar în aceste zile, Vasile Stan. blemele, în cea mai mare o pot prelua şi alţii". instalaţia asigură spălarea 1, v .ne
cel mai repede, în 8 zile — a C.Ş. „Victoria" Călan, prin — Am înţeles că este o parte, pe cont propriu. Şi, într-un atelier mai mic, mecanică a tuturor tipu ForThaţii
rea te; j
îşi aminteşte sing. Gavril prezenţa şi munca efectivă „cădere" neprevăzută, tova prin inventivitatea, dărui patru oameni meşteresc la rilor de autovehicule, prin 15,00 A
Duduman. Dar noi, cei de a echipelor din a c e s t răşe inginer. Şi totuşi, între rea în muncă şi hărnicia un cadru metalic pe patru înaintarea acestora pe dio-tv. ;
la Hunedoara, am redus... atelier „secretele" bunei or arîtea lucrări planificate, gă oamenilor noştri, reuşim roţi. Sînt Traian Marina, linie cu motorul propriu. „Cîntărt
normativul la trei zile. Şi în ganizări a muncii au fost... siţi forţele necesare pentru să ne descurcăm, din ce Constantin Coroiu, Solo- în atenţia meseriaşilor Lopcz f i
Carte
condiţiile noului termen, la divulgate. Din toată inima ! intervenţia urgentă solicita în ce mai bine, îneît să mon Sterian şi Marinică de la A.T.A. Deva se află cui te-i
noi operaţia durează cu - n.n.). tă de oţelari. Cum puteţi fi asigurăm fluenţă cores Rîşoan, secretarul organi executarea şi a altor dis diojurn;
8-12 ore mai puţin ! Cum Alte echipe din cadrul mereu aşa de prompţi ? punzătoare întregii activi zaţiei U.T.C. din autobază. pozitive şi instalaţii, prin tate ; l(
dn Mir»
am reuşit ? Gospodărind mai atelierului execută repara — Dar ce înseamnă „nu tăţi". „Nc-am gîndit să facem care să-şi uşureze tot mai Vvezică
bine lucrul. Adică înlocuind ţiile capitale la cuptoarele se poate" ?... în imensa hală de repa un dispozitiv pentru de mult munca, să-i confere tru pai
troliile de 3 tone-forţâ cu oţelăriilor Siemens-Martin. raţii, ca şi în parcul ală montat—montat cutiile de înaltă calitate şi eficienţă. sindicat
serii; x
altele, confecţionate de noi, Prin aplicarea unei iniţiative D. M1RCESCU turat, sub cerul liber, se viteză de la autovehicu- Aşa este înţeleasă şi apli ţional i
cată aici autodotarea. Sau letin de
dotarea auto... semnal
19,30 Ai
Omul potrivit DUMITRU GHEONEA ţie pie
jurnal;
reţea >
nli noi
la locul potrivit într-o
poetic.
— In general, eu trec şi rea Întreprinderii i-a aşezat Publici
duminica pe la fabrică, la locurile potrivite, i-a a- nă nu
Buletin
pentru a vedea cum se jutat să se adapteze la
munceşte, ce probleme a- condiţiile concrete ale pro
par şi a lua măsurile ne ducţiei unităţii, le-a dai a-
cesare. Intr-o asemenea poi responsabilităţi clare ,,IIidrospălator“ — lu
zi, nu de mult, m-a sur in cadrul secţiilor de bază, crare executata de echi
prins să constat că un ma ceea ce le-a stimulat stră pa conduşii de loan Ma
funcţionează
cu
re număr de muncitori au daniile şi interesul in mun tei — rezultate în activi DEV.
bune
:
venit la lucru, lâră să fie că, i a determinai să gin- tatea de producţie n aur —
chemaţi, l-am întrebat ce dească, să caute soluţii, U.U.M.R. Crişcior. tria);
(Arta)
caută la fabrică, de ce nu să-şi organizeze colective Masca
stau acasă, că doar e zi le, să perfecţioneze pro — A);
unu
de sărbătoare. ,,Vrem să mai ducţia... căutat,
facem ordine prin secţii, Şi rezultatele n-au intir- rillc I
să terminăm unele lucrări, zia't. Azi, sectorul malţ, con perpoli
să pregătim condiţiile de dus de tinârul inginer A- TRO.Şr
activitate pentru primele drian Roşculeţ, este un Pacific (
rilor
zile din săptămîna viitoa compartiment „cu greutate" din llr
re, mi-au spus. Le-am ac in cadrul întreprinderii, cu Colectivul Uzinei de utilaj zină, la termene precis sta i-n
Supcrţ
ceptat iniţiativa. Şi nu a un colectiv solid, ordonat, minier şi reparaţii Crişcior a Colecţie de idei bilite şi urmărite. LUPEN
fost singura...". cu merite deosebite la îm ocupat locul I in 1984 şi lo Am notat şi citeva idei- tural);
L-am întrebat pe ingi bunătăţirea calităţii berii. cul II in 1985 pe Ministe conducerea uzinei stimulea tehnice nu Încheie acţiunea proiect finalizate in ultima tună î
nerul Ionel Isian, directo De asemenea, inginerul Si- rul Minelor, Petrolului şi ză permanent această acti pentru intregul an. Directo vreme şi aplicate cu bune farul);
rul Întreprinderii de bere mion Derecichei conduce Geologiei (unităţi construc vitate, atit prin discuţiile şi rul uzinei, ing. Viorel Poe- rezultate in activitatea pro trulea
cadcr
Haţeg - care ne-a rela cu competenţă şi bune rea toare de utilaj minier — n.n.) analizele periodice privind nar, a instituit responsabi ductivă de la U.U.M.R. Criş NOAS/
tat această secvenţă de lizări sectorul imbuteliere, in activitatea de invenţii şi modul în care este promo litatea pentru fiecare cadru cior: „Dispozitiv de debitat UHICA
pasiune şi angajare mun unde a introdus rigoarea, inovaţii. Au fost realizate şi vat progresul tehnic in pro tehnic, ca din trei in trei oţel lat pe lungime, la foar (Retez:
citorească, revoluţionară - buna organizare, discipli aplicate 12 inovaţii şi o in ducţie, prin acţiunile de luni să vină la comisia noas fecă ghilotină", „Acumulator parte c
rol
ua
ce factori consideră că i-a na, după cum inginerul venţie. Valoarea inovaţiilor modernizare a fluxurilor şi tră sau la compartimentul hidraulic cu piston", „Dispo patruli
îndemnat pe oameni să Pavel Amariei, împreună aplicate in 1985 a fost de utilajelor, prin şedinţele de organizare a producţiei zitiv pentru incărcarea-des- barcad
vină duminica, nechemaţi, cu oamenii din sectorul peste 200 000 lei. Pentru a- „Tehnic-clubului", prin alte şi a muncii şi protecţia mun cărcarea cuptorului cu va rele i
GEOAi
la lucru. fermentaţie, pe care-l con nul in curs, planul tematic măsuri tehnice. cii, coordonat de ing. loan tră fixă", „Cărucior de per (Casa
- Conştiinţa lor profesio duce, fac faţă cu succes cuprinde şase inovaţii. La sfirşitul fiecărui an, la Drăghiţă, cu propuneri, so forat in minele de ţiţei" — ŢEG:
nală, sentimentul satisfac sarcinilor, promovează in solicitat de beneficiari din draj;of
ţiei pentru rezultatele bu muncă un stil de muncă — Se poate planifica nu Ploieşti şi altele. Colier
ne obţinute, la care sînt ferm, dinamic, ordonat şi mărul inovaţiilor sau al in U.U.M.R. C R I Ş C I O R Colecţia de idei de la GALA!
cheta r
cu toţii coautori, rezultate angajant. venţiilor, tovarăşe subinginer U.U.M.R. Crişcior nu se în cultur
pe care vor să le majo Puşi la locurile potrivite Liviu Iod, responsabil cu U.U.M.R. Crişcior se lansea luţii, idei vizind aspecte ma chide în nişte dosare, ej nlc
ILIA:
activitatea de invenţii şi ino
reze zi de zi. pregătirii lor profesionale, ză un formular pentru colec jore ale organizării muncii, se deschide permanent spre llncve
Şi o altă secvenţă de ajutaţi să învingă greută vaţii de la U.U.M.R. Criş-. tarea ideilor tehnice de la perfecţionării tehnologiilor, secţiile şi atelierele unităţii, na);
dăruire in muncă, tot la În ţile inerente Începutului; cior ? Nu se limitează, in întregul personal muncitor realizării unor dispozitive, promovind noul in produc mele
treprinderea de bere Ha tinerii îşi pun deplin în acest mod, acţiunea de crea al unităţii, pe baza căruia echipamente, instalaţii, care ţie, determinind perfecţiona
ţeg, de bună organizare şi valoare calităţile, cunoştin ţie tehnico-ştiinţifică din u- să uşureze munca oameni rea şi modernizarea produc
matură inţelegere a nece ţele şi elanul specific vir- nitate ? se întocmeşte planul tematic lor, să crească productivita ţiei, asigurînd condiţii îmbu
sităţilor producţiei, concre stei, culegind roade fru — Noi ne stabilim un plan pe anul următor al comisiei tea. Dar se primesc idei şi nătăţite de realizare a pre
inginerilor
şi
tehnicienilor.
tizată, de asemenea, in re moase, care le fac cinste. orientativ, avînd in vedere De asemenea, iniţiativa ca propuneri de la oricare mun vederilor de plan. Iar la a-
zultatele pozitive in activi Şi dacă la Întreprinde posibilităţile creatoare ale fiecare cadru tehnico-ingine- citor din uzină. Şi vin foar cest capitol - al realizării Fen
tatea productivă. In urmă rea de bere Haţeg se înre specialiştilor noştri, ale lu planului U.U.M.R. Criş va ră
cu 4-5 ani, in fabrică au gistrează realizări pozitive, crătorilor din uzină. Sigur, resc să rezolve anual cel te multe idei. Sigur, unele cior Înregistrează an de an riabil.
venit, proaspăt repartizaţi, mai consistente de la un insă, că ne interesează ca puţin o problemă tehnică în sînt minore, neinteresante. frumoase succese. slab 1
torul
mai mulţi absolvenţi de fa an la altul, este şi urma tot mai mulţi oameni să vi afara orelor de serviciu, se Nu se iau in discuţie. Cele Pe un panou, la loc vizi râturi
cultate. O vreme au fost rea acestei plăcute expe nă cu idei şi propuneri de aplică aici cu bune rezultate. mai multe sini insă valoroa bil, scrie cu litere mari: cuprli
priviţi cu îngăduinţă, nu li rienţe de a fi puşi oameni inovaţii, in scopul perfecţio - Aş vrea să fac o pre se, a căror materializare a- „Constată, organizează, în de, ia
s-au precizat rosturile, unii potriviţi la locurile potri nării şi modernizării produc cizare - adaugă inginerul duce importante beneficii în dreaptă !“. Este tot o invi 13 şi
dimln
incercind să se descurce vite ale producţiei. ţiei, al creşterii productivi Nicolae Brustureanu, pre treprinderii. Sint analizate taţie la mai bună organi prodt
cumva, alţii lăcîndu-şi gîn- tăţii şi îmbunătăţirii calită şedintele comisiei inginerilor cu răspundere şi se repar zare, progres şi eficienţă.,. rol of;
duri de plecare. Conduce G. DINU ţii produselor, al sporirii efi şi tehnicienilor pe uzină. tizează spre soluţionare ce Proiu
cienţei economice. De altfel, Formularul-colector de idei lor mai' bune cadre din u- G. DUMITRU