Page 9 - Drumul_socialismului_1986_09
P. 9
I CAMPANIA AGRICOLA DE
ÎN SPIRITUL SARCINILOR CUPRINSE ÎN CUVINTAREA TOVARĂŞULUI
NICOLAE CEAUŞESCU LA CONSFĂTUIREA CU ACTIVUL DE PARTID
SI DE STAT DIN AGRICULTURĂ
Largă participare, hărnicie şi răspundere
la strîngerea recoltei
Ş l fii C O l\ISI nil tu» P O P U L A R J U D E Ţ E A N
Campania de strlngere a dului de marţi, 2 septem sînt mulţumiţi, deoarece
roadelor toamnei se ampli brie — le-au înţeles foar producţia este bună. Nu
fică în toate unităţile din te bine cooperatorii, meca trebuie să-i îndemnăm la
Anul XXXVIII, nr. 8 958 JOI, 4 SEPTEMBRIE 1986 4 pagini - 50 bani C.U.A.S.C. Geoagiu. Se re nizatorii şi specialiştii de muncă, fiecare se strădu
coltează, de mai multe la C.A.P. Romos, oameni ieşte să strîngă cartofii cit
zile, cartofii şi sfecla de care ţin să-şi onoreze şi de mai repede, aşa că în două
zahăr. De marţi a început
Azi se deschid, în Capitală în unele cooperative recol această dată renumele de zile am încheiat recoltatul
cooperatori fruntaşi ai ju
pe mai mult de jumătate
tarea porumbului, de cu lucru deţului. La ora prînzului din suprafaţa cultivată.
a-
tarlaua „Tabără", unde au
Am predat la fondul de
ceasta
frontul
Lucrările celui de al lll-lea Congres lărgindu-se considerabil. fost cultivaţi cartofii pe stat peste 100 tone. în cel
zile
două
30 de ha, era plină de oa
terminăm
mult
Deci, este nevoie mai mult
ca oricînd de o bună or meni şi de atelaje. Briga şi intrăm cu toate forţele
al oamenilor muncii ganizare parcursul activităţii pe diera Aurelia - activitatea, la porumb". romoşenii
a
Ocolişan,
tot
care
coordona
campaniei,
într-adevăr,
mobilizarea
în
lucru
preciza că sînt peste 100
la
cîmp a tuturor forţelor sa de cooperatori veniţi la îşi dovedeau din nou hăr
nicia. Se aflau în cîmp fa
într-o atmosfera de însu celelalte unităţi neagricole ecanomico-financiar, ale au- telor, de muncă susţinută recoltatul cartofilor. „Cei milii întregi, de la bunici
fleţire şi entuziasm, de pu au încredinţat mandatul ce toconducerii şi autogestiunii. şi responsabilă din partea mai mulţi se află aici de pînă la nepoţi. Mulţi din
ternică angajare a întregului lor ce-i reprezintă la lucră Ei vor raporta că, acţio- fiecărui cetăţean pentru ca la ora şapte dimineaţa. A- tre ei — cum era.u, de pil
popor pentru îndeplinirea rile Congresului ol lll-lea al nînd cu perseverenţă şi di recolta să fie strînsă grab cum urmează să sosească dă, Cornel Bragolea şi Ioari
neabătută, integrală, a sar oamenilor muncii de a ex namism, cu hotărîrea neclin nic şi pusă la adăpost fără alţii. Vin de la fabrică şi Bucur, membri ai consiliu-
cinilor de, plan pe anul în prima sentimentele lor de tită de a-şi spori contribuţia nici o pierdere. Sînt impe se opresc direct în cîmp. MIRCEA LEPĂDATU
curs şi pe întregul cincinal, profundă stimă şi fierbinte la dezvoltarea economico- rative pe care — ne-am Se munceşte zi-lumină, cu
a măreţelor obiective stabi patriotism faţă de conducă socială a patriei, mobilizîn- convins şi în cursul rai tragere de inimă. Oamenii (Continuare în pag. a 3-a)
lite de Congresul al Xlll-lea torul partidului şi statului, du-se exemplar în produc
al partidului, azi încep, la tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ţie, colectivele muncitoreşti
Bucureşti, lucrările celui de ctitorul României socialiste din judeţul nostru au obţi
al lll-lea Congres al oame moderne, cel mai iubit şi nut o serie de realizări în
nilor muncii, inalt forum de respectat fiu al poporului cincinalul 1981—1985, asigu-
mocratic, revoluţionar, insti- român, precum şi hotărîrea rînd ţării însemnate canti
tuţionalizat prin lege, din tăţi de produse fizice vitale,
iniţiativa tovarăşului Nicolae lor de a-l realege în înalta precum cărbune cocsificabil
funcţie de preşedinte al
Ceauşescu, secretarul gene Consiliului Naţional al Oa şi energetic, oţel, fontă şi
ral al partidului, preşedin menilor Muncii — garanţie laminate, energie electrică
tele Republicii, Congresul se şi materiale de construcţii,
înscrie în practica consec sigură a îndeplinirii şi în a- produse chimice şi ale in
ventă a conducerii partidu ceastă nouă etapă, calitativ dustriei uşoare, multe altele.
lui şi statului de a se con superioară, a planurilor şi
sulta sistematic cu făuritorii programelor de dezvoltare Intre colectivele cu realizări
bunurilor materiale din di economico-socială a patriei, deosebite, unele situîndu-se
frecvent în primele rînduri
verse sectoare de activitate, a înfăptuirii întregii politici
cu întregul popor, în vede interne şi externe a parti în întrecerea socialistă pe
rea adoptării măsurilor şi dului şi statului nostru, a ţară, s-au numărat cele ale
hotărîrilor ce privesc mersul afirmării cu putere şi creş unităţilor miniere Paroşeni şi
ferm înainte al patriei noas terii necontenite a presti Lonea, Vetel-Mintia şi Deva,
tre pe calea progresului, ci giului României socialiste în I.P.E.G., I.C.I.T.P.L.C.I.M.,
vilizaţiei şi bunăstării. lume. în acelaşi timp, dele I.P.H., I.J.R.V.M.R. şi I.C.S.M.I.
Prin analiza temeinică, a- gaţii hunedoreni au fost îm Deva, întreprinderilor de tri
profundată a activităţii des puterniciţi să raporteze de cotaje Petroşani, de confec
făşurate şi a rezultatelor ob spre rezultatele pozitive ob ţii Vulcan, de materiale de
ţinute de colectivele de oa ţinute în producţie, despre construcţii Deva, chimică şi
meni ai muncii din industrie, mecanică Orăştie, mecanică
investiţii, transporturi, circu modul ferm şi responsabil în de material rulant Sime-
laţia mărfurilor şi finanţe în care au materializat orien - ria, U. U. M. R. Crişcior,
cincinalul 1981—1985 şi de tările şi indicaţiile date cu I.P.S.R.U.E.E.M. Petroşani,
la începutul anului curent, diverse prilejuri de secreta I.A.C.R.S. Hunedoara şi
prin ansamblul de măsuri şi rul general al partidului, I.A.C.M.M. Petroşani, A.C.H.
hotărîri pe care le va adop preşedintele Consiliului Na Rîu Mare-Retezat şi A.C.M.R. C.A.P. Romos. • Producţia întrecerea socialistă poate şi
ta, înaltul forum democratic ţional al Oamenilor Muncii, Deva şi altele. Totodată, vor bogată de cartofi, mari şi
va determina perfecţionarea
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, fi arătate deschis, principial, sănătoşi, aduce mulţumire
în continuare a sistemului privind adîncirea democra lipsurile şi neajunsurile ce trebuie să se desfăşoare la
relaţiilor de producţie, a în ţiei noastre socialiste, per şl bucurie pe chipurile coo
tregului mecanism al orga fecţionarea necontenită a s-au mai manifestat în acti peratorilor. Ea este rodul
nizării şi conducerii socie vitatea organelor colective muncii harnice, al price cote superioare
tăţii, în vederea utilizării cu activităţii organelor de con
maximă eficienţă a resurse ducere colectivă, aplicarea perii şi răspunderii cu ca
lor tehnice, materiale, finan principiilor noului mecanism (Continuare în pag. a 2-a) re a fost pregătit terenul Perfecţionarea formelor, bună cuprindere şi mobi
ciare şi umane din econo în primăvară, Insăniînţată a cadrului de organizare şi lizare a oamenilor, cu
mie, mersul viguros al pa Şi întreţinută cultura pînă desfăşurare a întrecerii so accent mai mare la nivelul
triei pe calea edificării mul acum, la recoltat. cialiste este o preocupare formaţiilor şi locurilor de
tilaterale. Transmisiune directă la radio şi televiziune constantă a comitetului sin muncă. Apoi, aplicarea şi
In acest context politic şi dicalului dc la Combina generalizarea au iniţiativelor
„Victoria"
siderurgic
tul
avut
muncitoreşti
o
economic, reprezentanţii co Astăzi, în jurul orei 9,00, posturile de radio şi Foto N. GHEORGHIU Călan. Pe baza unei ex reală contribuţie în desfă
lectivelor de muncă din în televiziune vor transmite direct şedinţa de deschi perienţe acumulate în anii şurarea întrecerii socia
treprinderile industriale ale dere a Congresului al lll-lea al oamenilor muncii. trecuţi s-a căutat perma liste. „Contul colector de
judeţului Hunedoara, din
nent ca această pîrghie im economii al grupei sindi
portantă de mobilizare a cale" de exemplu (de fapt
oamenilor muncii să de iniţiativa cea mai impor
Mereu mai mult tru Vreme şi Alexandru re noul tip de complex mobilizîndu-sc exemplar I vină tot mai eficientă, mai tantă, generalizată la 119
cărbune ţării Poto, care, cu cei 75 mc de susţinere mecanizată în muncă, raportează la ţ plină 3e rodnicie. grupe sindicale) şi-a dove
şi, respectiv, 53 mc lu a abatajelor pentru stra forumul democraţiei mun- 1
Cu cele mai bune re crări de pregătiri execu turi cu înclinare pînă la citoreşti obţinerea, peste J — Este o sarcină de ma dit eficienţa cu deosebire
zultate în întrecerea So tate în avans, deschid 45 de grade, aflat în curs prevederile de plan afe- ţ ximă însemnătate şi ac la atelierul de cilindri., din
cialistă desfăşurată la ni drumuri largi spre noi de încercare în ştand. De rente perioadei care a l tualitate a organelor şi or cadrul secţiei turnătorie 2,
velul întreprinderii mi cantităţi de cărbune ne asemenea, aceleaşi cali trecut din acest prim an ganizaţiilor noastre, subli la secţiile mecanică, tur
niere Uricani se prezin cesare economiei naţio tăţi le întrunesc şi com al cincinalului 198G— \ nia tovarăşul Virgil Săvu- nătorie 1 ş.a. De aseme
tă, după opt luni din a- nale. bina de abataj tip CA-2 1990, a 22 703 tone dolo- ( lescu, preşedintele comi nea, au fost şi sînt apli
cest an, colectivul secto mită şi 197 tone talc mă- i tetului sindicatului din cate cu rezultate tot mai
rului I, condus de ing. cinat. Se remarcă, prin I combinat — impusă de bune iniţiativele „Fiecare
Florian Dumitru. în cin contribuţia adusă la ob marile obiective prezente cadru tehnico-ingineresc şi
stea deschiderii, în Ca Raport muncitoresc ţinerea acestor sporuri şi de perspectivă ale co de specialitate să rezolve
pitală, a Congresului al de producţie, colectivele lectivului. Lucru, de altfel, anual cel puţin o problemă
1 lll-lea al oamenilor mun ce alcătuiesc brigada Cră- reliefat cu pregnanţă în tehnică sau de organizare
cii, minerii din acest sec Utilaje de mare recenta adunare generală a a producţiei şi a muncii
tor raportează extragerea (cu transportorul aferent ciuneasa, condusă de ing. oamenilor muncii, care s-a in afara sarcinilor de ser
—
TRCA-2) şi forezele
peste planul aferent pe complexitate destinate Ioan Zăric, cu un plus dovedit un nou prilej de viciu", ..Prietenul noului
rioadei a 7 997 tone căr industriei miniere clectrohidraulice tip MHF ia 1 855 tone dolomită ex apreciere a ceea ce s-a încadrat", „Să lucrăm o zi
— 45, utilaje care chiar
bune. Fruntaşi în cadrul în aceste zile au fost ex trase numai în luna au făcut şi, cu deosebire, cum pc lună cu combustibil ec o
sectorului sînt minerii Constructorii de utilaj pediate beneficiarilor de gust, brigada Teliuc III, trebuie acţionat în viitor. nomisit
din brigăzile de produc minier din Valea Jiului condusă de ing. Ovidiu De bună seamă, în con Folosind din plin acest
ţie conduse de Gheorghe raportează obţinerea, în peste hotare, purtînd în Cliira, cu o producţie su textul acestor preocupări, cadru organizatoric al în
Văsii, cu un plus de cinstea celui de-al lll-lea scrise iniţialele I.U.Nf.P. plimentară de la începu- ' experienţa pozitivă câşti trecerii socialiste, răutînd
5 500 tone cărbune şi. Congres al oamenilor România. tul anului de 13 810 to- l gată de unele colective mereu noi forme' de ac
Ioan Neicu — plus 460 muncii, a noi şi presti Dolomită şi talc ne, brigăzile Lelese şi / constituie punctul de ple ţiune, care să se aplice
tone. Ei sînt sprijiniţi în gioase realizări. Dintre a- în cantităţi sporite preparare Zlaşti, coordo- ? care. Să menţionăm, bună eficient la condiţiile spe
munca lor de eforturile cestea se remarcă prin Colectivul minerilor şi nate de ing. Miron A- \ oară, activitatea de popu cifice ale muncii oameni-
ortacilor din brigăzile de calitatea execuţiei şi înal preparatorilor din cadrul chim şi, respectiv, sing. \ larizare şi cunoaştere a
pregătiri conduse de Pe ta eficienţă în cxploata- Carierei miniere Zlaşti, Ilie Câriea. ( sarcinilor de plan, diver VALENTIN NEAGU
sificarea formelor dc urmă
rire a întrecerii, o mai (Continuare in pag. a 3-o)
