Page 90 - Drumul_socialismului_1986_09

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.i

Pulsul păinîntului plin de lumină
şi creştem
sub flamura partidului,
ca o primăvară,
II simţim ca pc o lumină,
vatră înflorind cu rod, înflorirea noastră 13,oii Telex
l3,or. l-a s
îl purtăm în ochii înfioraţi de roşu, este un nimb • ' *umîi
în spicele îmbrăcate în galben, al nemuririi. - ./or) i
în cumpăna-i albastră. Părinţii Olt ‘
Galrt
La masa tăcerii, timpul aşteaptă mat
coacerea poamelor. cu palme de pămînt <le c
şi cu ochi de lumină pace,
VALERIA CHIRCU Ciute
ne înfăşoară tru 1
in privirile lor Verşi î
Zbor tineresc aşczîndu-ne temei * T«
pe
fi» a 1
La Rovine vine dacă n-ar li SCRISOA­ gresor. înainte de aceasta Ne contopim Ia prispa de aur a ţării. Mire
ncast
insă, tot conform tradiţiei,
REA III ? Poate doar cite­
muzi
va date confuze şi dispa­ „a făcut pustiul" în calea într-un zbor STEJĂREL 10NESCU 14,10 Septi
Ori de cile ori aud de rate, oricum, prea puţin şi invadatorului: femeile şi ni ca
politi
Rovine, îmi amintesc de neesenţial. copiii au fost retraşi în 19,00 Telcj
SCRISOAREA III. Marea Dar, de lapt, ce s-a pe­ Munţii Braşovului, lintin.- Un dialog exigent despre autenticitatea 19.20 Te le
lor)
bătâlie şi izbindă a lui trecut „la Rovine, în cîm- le otrăvite, bucatele în­ 19,40 Nun
Mircea, celebră in epocă, pii" ? Locul purlind acest gropate. Steaguri răzleţe, Anei
şi-a păstrat celebritatea nume a fost mult timp dar nu răzleţite, din marea creaţiei populare 20,33 Film
prin veacuri gratie capo­ controversat şi nici acum Oaste a Ţării, adăpostite „Mă
la ti
doperei lui Eminescu. Au nu este absolut sigur. Con- de păduri - o, pădurile zentat citeva secvenţe din 22.20 Te le.
mai scris şi alfii despre Iruntind insă datele tutu­ noastre ocrotitoare ! - iz­ Momentul sărbătoresc găz­ Mariana Suciu (fostă Nei-
înţeleptul şi intransigentul ror surselor, monumentala beau continuu şi prin sur­ duit cu puţin timp în urmă doni) şi formaţia de dansuri bogatele sale suite de dan­
&•
de comuna Lunca Cernii de
populare mixte din Meria
voievod, SCRISOAREA III prindere lunga şi greoaia Jos s-a încheiat cu un iz­ au adus în scenă cîntece suri, împletite cu cîntece,
mai ales din folclorul nou.
priveşte, prin concizia şi F~ Le c % M /v % \ coloană invadatoare. Cînd butit spectacol realizat de şi dansuri aşa cum s-au păs­ Conduşi cu mînă sigură, cu
rămine insă, in ceea ce-l
aceasta - însetată, exas­
pregnanţa ei artistică, ope perată, hărţuită - ajunge artiştii amatori localnici şi trat ele în vatra satului, tre- multă inventivitate în alcă­
ra cea mai reprezentativă ^PRIVELIŞTI la Rovine, în locul de Mir­ membrii ansamblului folclo­ cînd din generaţie în ge­ tuirea desenelor coregrafi­ BUCUR)
dioprogru
Pină şi imaginea lui Mir cea hotărit, se izbeşte ric „Silvana" al Casei de neraţie, devenind mai fru­ ce, expresivi în mimică şi 6,15 Sfat
cea in conştiinţa posterI ISTORIE MILITARĂ A PO­ frontal de Oastea Ţării. cultură din Deva. Două co­ moase, mai pline de profun­ mişcare, dansatorii „Silva- 0,30 La i
agricultur
tăţii este consecutivă por PORULUI ROMÂN (voi. II, Iar in momentul de apo­ lective artistice, laureate ale zime, de expresivitate. Im­ nei" se bucură în continua­ jurnal; 7,
tretului plăsmuit de Emi Ed. Militară, 1986), ajunge geu al bătăliei, Voievodul Festivalului naţional „Cînta­ presionante rămîn mai ales re de aceeaşi frumoasă a- 8.00 Revii
nescu din citeva trăsătur la concluzia că locul bă­ îşi lansează prin surprin­ rea României", apreciate dansurile prin bogăţia şi preciere. La rindul său, so­ Curierul
viguroase şi esenţiale tăliei n-a fost „în cîmpii", dere flancul drept al Oş­ pentru modul în care valo­ ineditul mişcărilor ce expri­ listul vocal Drăgan Mun- Buletin
„Un bâtrin atît de simpli ci sub munte, la vreo 15 tirii in contraatac: lovitu­ rifică creaţia populară, mă sufletul, starea de spirit teanu rămîne reprezentativ, Audienţa
Ictin do
după vorbă, după port' km nord-vest de Piteşti, la ra a fost hotăritoare. Un două moduri de transpune­ a pădurenilor. Ipostazele a- sensibil rapsod al folcloru­ comoara
care-şi apără „sărăcia şi confluenţa Argeşului cu cronicar bulgar, din care re scenică a acesteia — u- cestei stări de spirit se nu­ lui muzical pădurenesc, hu- ' 10,25
o;
1
nevoile şi neamul,..". Se Vilsanul, loc mlăştinos şi s-a inspirat probabil şi nul respectînd tradiţia, au­ mesc „Ardeleana", „Spic de nedorean în general, cu cel ş^.ri; 11,0
adevereşte astfel măcar in inconjurat de păduri. Nu­ Eminescu, scrie că „lănci tenticitatea seculară, celă­ grîu", „Brîul pădurenesc", mai bogat repertoriu. I s-au ciul iste;
parte, dar in loarte bună meric, oastea lui Baiazid fără număr s-au frînt a- lalt valorificînd-o creator, „De doi", îmbrăcate în ace­ alăturat soliştii vocali llie componis
neanu; 1
parte, remarca lui H. Su- era superioară: 40 000 de tunci şl mulţimea săgeţilor încercînd o stilizare a miş­ le splendide costume pădu- Frăţilă, om de bază al an­ ştiri; i;
dermann : „O faptă, fie luptători ! In această si­ a fost nenumărată, încît cării, introducînd elemente reneşti dominate de alb, samblului, Georgeta Caragea 12,20 Do
ea cit de mare — spunea tuaţie, Mircea recurge la văzduhul nu se mai putea de desen coregrafic, accen- roşu şi negru, atît de spe­ şi Mihaela Polverea. a ţarii;
scriitorul german — nu va tactica şi strategia tradi­ vedea de desimea lor". tuînd doza de spectaculo­ cifice, de reprezentative în 3; 15,00
radio-tv.
fi niciodată păstrată urma­ ţionale, care vor fi apoi Aceasta este priveliştea zitate scenică. Un dialog fi­ ansamblul creaţiei populare Evoluţiile artistice ale lo­ de preţ
şilor, pină nu va fi prelu­ mereu reluate de-a lungul Rovinelor, loc al cărui nu­ resc, exigent, plin de res­ calnicilor şi oaspeţilor s-au Dialoguri
crată du un artist". Şi, in­ veacurilor de către urma­ me - alături de Posada, pect pentru autenticitatea româneşti. Reală este şi gri­ bucurat de o frumoasă a- ltiulio juri
pei
nia,
tr-adevăr, dacă ne gindim şii săi: impune locul bă­ Vaslui, Căiugăreni, Criviţa, creaţiei folclorice. ja pentru păstrarea tradiţiei preciere din partea publi­ contempo
sincer şi dacă-i scoatem tăliei decisive, atrăgindu-şi Mărăşeşti, Oarba de Mu­ atit din partea locuitorilor, cului, dovadă că oamenii reta „cr.
din discuţie pe specialişti, duşmanii intr-un teren di- reş şi atitea altele - ja­ Localnicii, prin grupurile cît şi a factorilor culturali de sînt alături, trăiesc specta­ ţiu»?); 1'
ştiri ; 17,
pe istoricii de profesie, licit, bine cunoscut de pă- lonează prin veacun glo­ vocale din Meria şi Lunca la nivelul comunei, în pri­ colul de calitate şi regretă dresa dv
noi ceştilalfi ce am şti de­ minteni dar care va deveni ria neamului românesc. Cernii de Sus, soliştii in­ mul rînd a directorului că­ cînd acesta se termină. O serii: *
spre Mircea şi despre Ro­ capcană fatală pentru a- RADU CIOBANU strumentişti - la cimpoi Ion minului cultural de centru, opţiune pentru continuita­ * Săptăn
Stroia, vocali Avram Lupules- Andreiu Scorobete. tea actului cultural, educa­ ternă şi
19.00 Bul
cu, Abel Scorobete şi, mai Ansamblul folcloric „Sil­ ţional în ansamblul său. * Partid
ales, prin apreciata inter­ vana", condus de coregra­ unic ţel;
CRONICA LITERARA Ion Horea, „PODUL DE VAMA" pretă de muzică populară ful Titus Burducea, a pre­ MINEL BODEA nai; 21,0
2!
dv. ;
22,10 Sp<
CU volumul „Podul de nomenul satului, îi simte cului, auzi-i,/ pîn-la Blaj muzicale
larltale;
antă" apărut la Editura ca nimeni altul veşnicia, coboară toţi,/ cîţi în cîm- CRONICA DISCULUI „Simfonia a V-a, in mi minor, op. 6 4 / ' poetic; i
Eminescu". poetul Ion arderea şi starea de dor. puri cucuruzii/ este oas­ dans; 23
lorca a ajuns la a 13-a Cu toată fiinţa sa. poetul tea lor de moţi./ Dar o- Simfonismul Iui Ceaikovski ceea ce nu se poate exprima simfonici, brăzdate pentru de ştiri.
o
temă
a
•arte. Dar, poate nu nu­ reflectă şi trăieşte, evocă preşte-i cu iluzii,/ dar în- reprezintă valoroase sinteză tradiţii celor prin cuvinte..." început aduc de în o final dramati­
mai
ale
imaginea
că,
Compozitorul
revărsat
mărul volumelor este im- mai ales satul ardelean, şcală-i dacă poţi,/ munţii muzicii simfonice ruse cu torent atît de a luminos un viguroasă a unui dans popu­
de
rortant de reţinut, ci, mai locurile natale, cu tot ce lancului, auzi-i,/ pîn-la cele ale muzicii universale simţăminte omeneşti, incit lar rus, care alungă atmosfe­
din secolul ai xiX-len. Inova­
ilcs, poezia pe care o scrie sc-nalţă şi durează aici, de Blaj coboară toţi./ Se în­ tor în creaţia de operă, des­ încrederea în viaţă, în imen­ ra de şi nostalgie, generînd
vitalitate.
prospeţime
Acce­
forţe
şi o pune poetul la dis­ la ploile verii la brumele cinge Cheia Turzii,/ se chizător al unei noi ere in sele ci elementul înnoitoare, ră­ ce sibilitatea simfonici se dato­
primordial
mîne
poziţia noastră, a cititoril­ toamnei, de Ia munţii Ian- trezesc cei doi sub roţi,/ istoria baletului clasic rus, brăzdează întreaga sa creaţie. rează clarităţii şi caracterului DEVA :
or. O poezie a iubirii de eului la „paginile sfintei cît în cîmpuri cucuruzii/ Ceaikovski a fost, în primul Discul pe care îl prezentăm dcsăvîrşit al formei. aur — î
simfonlst
a
La
un
rînd,
leam şi de glie. o poezie Palii", fon Horea trăieşte este oastea lor de moţi". adevărat un „Bcethoven genial, Nor­ astăzi ne propune audierea contribuit înregistrarea lucrării şi tria); (
regretatul
al
dirijor
(Arta)
;
i timpului, a satului, a prin şi pentru poezie. A- De aceeaşi ţinută artistică dului". „Simfonici a 61“ V-a, în mi mi­ a- pedagog romăn Antonin Cio­ Masca d«
nor
opus
caro
(1888),
ocurilor istorice, a obicc- cest „Pod de vamă" ne- sînt şi alte poezii „Imn", cele şase simfonii, la care, tinge un mare grad de ten­ lan, a cărui Intensă activita­ - A); 1
de
urilor frumoase şi demne. fiind altceva decît pova­ „închinare", „Podul", „Vi­ de obicei, se mai adaugă şi siune sufletească. te a fost legată îndeosebi cul­ unu cr
nostru
vechiul
de
centru
„Man-
Poezia din „Podul de ra ce şi-o pune pe umeri ziune", „Motiv" etc. „Po­ simfonia (după programatică poemului Lucrarea exprimă încrede­ tură — CluJ-Napoca. Căutător
tema
fred"
compozitorului
amă" se respiră cum se poetul, starea sa sufle­ dul de vamă" rămîne una rea voinţei creatoare în a trium­ riile I-Il
peroollţi
ful
omu­
espiră aerul tare şi bun tească în care se vede un dintre cele mai frumoase Iui Byron), reprezintă cea lui. Cele patru părţi ale Prof. ELENA TĂMÂŞAN TROŞAN
şl
închegată
desăvîrşită
mai
d colinelor şi pădurilor îndemn, o viziune o spe­ cărţi de poezie ale aces­ parte a muzicii sale. Pacific
(Pi
riior
Se citeşte cu ochii şi. mai ranţă. Sint în acest volum tui an, iar în sufletul ci­ „Simfonia — spunea Ccai- din tlnlr
iles, cu inima. Ion Horea poezii memorabile. Amin­ titorului o permanentă kovski — este cea mal lirică i-n (
formele
'ste şi rămine unul dintre tim „Munţii", pe care o sărbătoare lirică. dintre ea toate capabilă să muzica­ Superpo
le:
este
expri­
ei mai atenţi poeţi la fe­ reproducem: „Munţii Tan­ MIRON ŢIC me în toată plenitudinea tot LUPENI:
furai);
tună în
fărui):
Incepînd din toamna a- cele de viaţă nouă care vor­ nedoara, mîndră floare", primită la Consiliul jude­ trulea g
:estui an, orchestra de besc despre munca mineri­ „Drag mi-e cîntecul pe lu­ ţean al sindicatelor (numă­ cader
nuzică populară „Haţega- lor şi siderurgiştilor, despre me", „Cîntec de pe plai cu rul lor este de ordinul ze­ URICAN
(Retezat
ia" a Consiliului judeţean împlinirile socialismului. De-a dor", „Auziţi cum cîntă ţa­ cilor — n.n.) de la Sanda parte do
al sindicatelor păşeşte în a lungul anilor, orchestra a ra" ş.a. Atît soliştii vocali Meleţiu, din Zădăreni: „As­ ua roşii
patrulea
t7-a sa stagiune ca forma­ prezentat cu regularitate menţionaţi, cît şi cei instru­ tăzi, 28111/86 am avut plă­ barcadei
le profesionistă, lăsînd în spectacole în localităţi din mentişti - Nicalae Drăgoi cerea să urmăresc specta­ rele pn
irmă o perioadă de timp judeţ şi din întreaga ţară, (vioară), Marian Lupo (sa­ colul dat de orchestra popu­ geoag;
n care s-au prezentat 5000 pentru fruntaşii în produc­ xofon), Voicu Florea (acor­ lară „Haţegana" din Hune­ (Casa (
le spectacole la care au doara, pe care doresc să o ŢEG: t
dragoste
participat peste un milion felicit din toată inima pen­ Colierul
:le spectatori. O perioadă Un repertoriu reprezentativ, tru calitatea interpretării, în GALAN:
chetaru'
le eforturi artistice, de va- mod deosebit pe soliştii Tra­ cultură)
orificare cu preponderenţă ian Clonţa şi Viorica Brîn­ nle ti
3 folclorului muzical hune- exigent alcătuit duşan, care au impresionat TLIA: I
llncvenţ
Jorean specific unor vetre publicul prin decenţa reper­ na); c
distincte - ale pădurenilor, toriului, autenticitatea costu­ melc ti
noţilor, momîrlanilor, Mure­ ţie, a organizat stagiuni, per­ deon) şi-au perfecţionat con­ melor şi frumuseţea melo­
şului şi Haţegului. Prin in­ manente în oraşele şi unele tinuu măiestria interpretati­ diilor, a textelor acestora".
termediul soliştilor vocali -
aşezări rurale hunedorene, vă, ajutîndu-ne, prin cînte­ în pregătirea noii stagiuni,
\/iorica Brînduşan, Elena La- in staţiunile balneoclimate­ cele lor, să cunoaştem mai orchestra şi soliştii ei îşi
zăr, lea Pop Giurgiu, Traian rice, a fost prezentă la mai bine judeţul şi spiritualita­ propun să valorifice pe lin­
Clonţa, membrilor orchestrei, multe ediţii ale Festivalului tea sa, momentele însem­ gă cîntecele deja cunoscute, Fcntr
au fost culese şi selectate naţional „Cîntarea Româ­ nate din viaţa şi munca lo­ melodii noi, rod al căută­ U râco
doine, învîrtite, ţarine, ha- niei" fiind distinsă, de fie­ cuitorilor săi: „Apuseni, că­ rilor, al cercetării folcloru­ tea şi
va fi
ţegane, piese de o rară au­ care dată, cu titlul de lau­ rări de dor”, „Mureş, Mureş, lui hunedorean, contribuind Izolat v
tenticitate, curăţenie şi fru­ reat. A scos, deopotrivă, în apă iute", „Ce frumos e-n la mai buna lui cunoaştere be, ma
museţe melodică care au evidenţă frumuseţea costu­ sat la noi", „Sus pe Valea în plan naţional. Prestigiul Vîntul
modera
stat la baza alcătuirii unui mului popular local în ţara Jiului", „Cîntec de nuntă", de care se bucură obligă la ’remper
repertoriu exigent, de bun întreagă şi peste graniţe­ „Pe coarnele plugului", „Eu o prezenţă scenică perma­ vor
zero
gust. Cîntecele străvechi, le ei. din sat cînd am plecat", nentă sub semnul calităţii cele şi
m
cu mare forţă de expresivi­ Publicul a aşteptat cu „Hunedoară, mîndră floa­ artistice, al respectului pen­ 21 de f
tate, încărcate de profun­ interes concertele orchestrei re" ş.a. tru public. depune
zimea şi gingăşia simbolu­ „Haţegana", care purtau Semnificativă ni se pare Desen de ION BARBU în Grlş
de serv
rilor s-au împletit cu cînte­ generice semnificative: „Hu­ în acest sens o scrisoare B. CĂTĂLIN