Page 95 - Drumul_socialismului_1986_09

8 979 • DUMINICĂ, 28 SEPTEMBRIE 1986 Pag. 3

MIRCEA CEL MARE ÎN IZVOARE DE ARHIVĂ
• Energeticienii „Stelei
1
de pe Mureş" se pregă­
VIZIUNE Cronici turceşti despre Vă prezentăm tesc intens pentru perioa­
da de iarnă. Recent, la
personalitatea voievodului Muzeul fierului C.T.E. Mintia a fost repus
UNICA, în funcţiune grupul nr. 2,
•TENFytlE Deschis in incinta Com­ Muzeul înfăţişează foto­ după o reparaţie capita­
Conducîn,d ţara într-o Baiazid nu a ieşit învin­ Cînd au văzut că oastea lă cu modernizări (s-a
perioadă de mari şi rapi­ gător: „Cel ce cîrmuia a- ghiaură este -numeroasă, binatului siderurgic Hune­ copii după documente a- schimbat statorul genera­
-.copiilor, de schimbări în raportul ceastă ţară (Ţara Româ­ cele două oştiri s-au des­ doara, Muzeul fierului este testind progresul tehnic în­
filmoteca tic părţit una de alta”. Şi aici rodul preocupării conduce­ registrat in acest dome­ torului). Deocamdată, gru­
\n (color). de forţe pe plan interna­ nească), care se numea rii reprezentativei unităţi niu, obiecte cum ar fi ţoa­ pul funcţionează cu un
Uorii“ (ultimul ţional, Mircca col Mare Mircio, ieşi în întâmpina­ rezultatul bătăliei e pre­ singur cazan, urmînd ca
i s-a afirmat ca o puterni­ rea sultanului Baiazid cu zentat ca imprecis, pentru a economiei naţionale, a lele de insuflat aer pentru
imuna cînlc- că personalitate a epocii o oaste foarte numeroasă. a nu se recunoaşte înfrîn- căutărilor unor oameni ini­ primele cuptoare verticale. în două-trei zile el să fie |
românesc (co- moşi, in primul rind a lui Din secolul al XVIII-lea da­ utilizat la întreaga capa­
Muzică popu- sale, ca un strateg iscu­ Lupta care se dădu a fost gerea lui Baiazid. Tiberiu Bordan, care şi-a tează un raport al admi­ citate • Trei sectoare de
1
sit şi conducător neînfri­ sângeroasă, iar măcelul a O cronică anonimă tur­ producţie de la mina Lu- |
m duminical cat al poporului care a în­ fost deopotrivă de amîn- cească din secolul al XV- conjugat eforturile cu cele nistraţiei privind producţia peni — cea mai importan­
l color) * Am fruntat cu curaj şi demni­ două părţile şi astfel iz- lea aprecia că Mircea ale muzeografului Tiberiu pe ateliere şi consumul
îemărginirea... „era un ghiaur tare vi­ Mariş, chimistului Nicolae specific de material feros, tă furnizoare de cărbune
it de muzică tate pe invadatori. în a- bînda a rămas nehotărîtă. Chindler, inginerului pentru cocs din ţară -I
r.ic * în pas celaşi timp, sub conduce­ După o zi de luptă, cele teaz", iar la începutul se­ Vla- un orologiu, unelte de fie­ şi-au îndeplinit prevede- j
torul * Coti- rea sa încercată, poporul două oştiri s-au retras". colului al XVI-lea, croni­ dimir David. Eforturi meni­ rărie din zona pădureni-
în G00 de se­ carul turc Kemal-paşa-zade te să evidenţieze, cum con­ rile pe nouă luni cu o
1
ns T e a t r u român a constituit un Se observă că acest croni­ lor — Zlaşti, Plosca, Cura săptămînă mai devreme.
vJJduşka se scut de apărare a liber­ car turc evită să precizeze aprecia că „Mircea era fi­ semnează un panou, fap­ Bordului. In ordine crono­ Aceste sectoare, respec- |
;te“ — după tăţii multor popoare din clar rezultatul bătăliei ca­ nul dintre monarhii cele­ tul că „Străvechea vatră
de laroslav re a fost de fapt prima bri din ţările necredincioa­ a fierului, Hunedoara, sin­ logică sint consemnate da­ tiv I, li şi IX au livrat
* Lumea nil- Europa ameninţate de cu­ . suplimentar planului de
i a filmului * ceritorii otomani, stăvi­ mare biruinţă românească se din acea vreme". tetizează una dintre cele rea in lolosinţă a unor fur­
>Xt * Sccven- lind, timp de 30 de ani. asupra turcilor. în imaginea alăturată, mai bogate pagini din is­ nale: in 1720 se menţio­ I producţie „la zi" şapte
speclatorului. invazia acestora dincolo Un alt cronicar turc, un fragment dintr-o „Is­ toria civilizaţiei materiale nează la Luncani existenţa ţ mii tone de cărbune ®
ie ale unui torie otomană", care rela­ o poporului român. Trans­ unui furnal; in 1754 intră i Pentru cei interesaţi: A-
roic (color) de Dunăre. Orud, arată în cronica sa: 1 genţia Loto-pronosport,
•nai Personalitate remarcabi­ „Mircea ghiaurul, aducînd tează despre incursiunea mis din tată in fiu, din in funcţiune furnalul de Iu ţ de pe bulevardul Dece-
nea azi (co­ lă, Mircea cel Mare a fost cu g! oaste, a venit împo­ de jaf în Ţara Româneas­ negura vremurilor, meşte­ Topliţa, care reprezintă un ^ bal, din Deva, s-a mutat
ndeiul Neamţ elogiat alît în timpul vie­ triva sultanului Baiazid şi că a lui Baiazid şi despre şugul extragerii şi prelu­ salt important in moderni­ i în cartierul-„Dacia", in
mi României ţii, cit şi după ce părăsise întîlnindu-se unul cu al­ lupta de la Rovine. Cu crării fierului a insoţit de-a zarea procesului de obţi­ * localul aparţinător unită-
arena istorici, în diverse tul, s-a dat o mare bătă­ acest prilej Mircea voie­ lungul secolelor, in văile nere a iierului in zonă.
îrtistic (co- lie, astfel îneît atît din vod apare ca fiind „viteaz ) ţii C.E.C. © Atenţie pes-
,Un colţ de cronici alo timpului — sîr- care crestează masivul Un alt moment însemnat 1 cari: de citeva zile, ală-
Producţie a beşti, bulgăreşti, româneşti partea musulmanilor cât ca un leu". muntos Poiana Ruscăi, pro­ | luri de pescuitul păstră-
irilor din R.P. dar şi otomane. Evident şi .din . partea ghiaurilor. cesul de formare şi afir­ il constituie construcţia in
i că toate cronicile otomane mulţi au fost măcelăriţi.. Prof. DUMITRU BARNA 1814, a furnalului de la
nai. sînt părtinitoare atunci mare a poporului român". Covăjdie, din lonta obţi­
Muzeul cuprinde desco­
SEPTEMBRIE cînd descriu luptele dintre tX*>) O. 1 periri arheologice - eşan­ nută aici fiind turnate ba-
turci şi românii conduşi de — S C — o C j f * * * ^ ■» âfX&r «vS*. ■ **** . a,' ... ,vră tiurile de fundaţie ale ! E C R A N
ii al viteazul voievod Mircea. jU.- -Msj Ju'i tioane de roci, zgură, o- Turnului Eilfel din Paris.
‘ ico- dar chiar dacă prezintă -V- ••Aăr biecte din lier, materiale
jc (colo./ s Anul 1882 marchează în­
folcloric (co- evenimentele clin punctul ,.y.-w.**' aL. «Ci* '\> *V\ V *A-rOă-.Vr-'-> refractare din peretele unui ceperea construcţiei primu­ vilor s-a interzis şi pes- i
Maria Lătă- de vedere al otomanilor, -Ş * - -f cuptor străvechi de topit, lui furnal la Hunedoara şi
v
„privighetoa- cronicarii turci nu pot să *> &3** «V* a. r, ** Hx- cuitul lipanului © Frec­
Gorjului" * nir scoată în evidenţă ca­ tXsjţA*- — unelte ce atestă măies­ cu aceasta punerea baze­ vent, la Cinematograful
melodii, noi .-L vV"
o interpreta- lităţile personale de con­ 'Aj'HÂui Sa-V SC£ tria atinsă de populaţia lor Uzinelor de lier, care „Arta", din Deva, in
ducător aie lui Mircea şi dacică in prelucrarea me­ in 1919 trec in patrimoniul timpul rulării filmelor, u-
foileton (co- vitejia poporului român. 'Ji y-Aj' —(a- Y. statului român. Uzinele hu- nii tineri (de vîrstă şco­
,,Preţul suc- Astfel, cronicarul turc. «A? talului, tţesene, fotocopii nedorene cunosc de acum lară !), care ocupă locuri
Urudj, cînd descrie lupta -pj. Cî/V. după obiecte şi documen­ la balcon, se distrează
nal etape de dezvoltare, creş­
de la Rovine, pe care, chiar «V, ,'C. -VU A te aliate in muzeele ţării, te numărul muncitorilor şi copios pe seama specta­
dacă o prezintă cu multă Jii îbcxXA «*' machete etc. Cucerirea torilor de la parter. ,,bom-
fantezie orientală, e silit Jf--VA «tW jc^S- ^.v «VăVtA' Daciei de către romani a o dată cu ei se amplifică bardîndu-i" cu bomboa­
să recunoască că sultanul prezenţa Hunedoarei in ne, resturi de covrigi, se­
dus la accelerarea proce­ minţe, ghemotoace de
mişcarea muncitorească de
sului de prelucrare o fie­ liîrtii. Factorii care răs­
la noi din ţară.
Căutătorii de SIMPOZION: ,,Epoca Nicolae Ceauşescu — încununare a luptei rului, la intensificarea meş­ Cea mai amplă dezvol­ pund de funcţionarea ci­
le I-II (Pa- teşugurilor locale. Este în­ nematografului au obli­
a de răgaz înaintaşilor patriei pentru libertate şi independenţă naţională" tare şi modernizare o cu­ gaţia sâ-i... tempereze
UNEDOARA : făţişată chiar o machetă pe toţi cei care deran­
•gint (Modern Ieri, la Liceul „Avram ţoiu : „2500 de ani de la tabilc ale păstrării auto­ a unei platforme de la Te- noaşte .combinatul hunedo- jează spectacolele • in
t de formula Iancu". din Brad, a avut primele lupte aie geto-da- nomiei lor" ; prof. Dorin rean, lapt consemnat de
ern — B); loc simpozionul cil tema : cil'or pentru libertate şi in­ Crişan : „Moştenirea isto­ liuc, cu amenajările roma­ muzeul-fierului printe-o mul­ Lupeni, lingă podul de |
e aur — se- „Epoca Nicolae Ceauşescu dependenţă" ; prof. Olim­ rică a lui Avram Iancu şi ne, pentru extragerea şi peste pîrîul Brăiţa (spre
r Iacăra); Su- — încununare a luptei îna­ titudine de documente şi strada Viitorului), s-a
(Arta); PE- pia Palamaru : „G00 de ani cultul Craiului munţilor în prelucrarea fierului, meş­ exponate, in anii socialis­ deschis o nouă unitate i
intaşilor patriei pentru li­ de la urcarea pe tronul
Piraţii din Munţii Apuseni" ; Constan­ teşug care cunoaşte şi du­ de reparaţii pentru cea- ,
Cnsulr - como- bertate si independenţă na­ Ţării Româneşti a lui Mir­ tin Purcilean : „Epoca mului, incepind cu 1952 şi, suri ® Satisfacţia pe care
îT; i. cel ţională", la caro au par­ cea cel Mare" ; prof. Ioa- Nicolae Ceauşescu — încu­ pă retragerea romană o mai ales, in perioada des­ o încearcă Edina Bendo,
tli — seriile ticipat tineri muncitori, chim Lazăr : „Tratatele nunare a luptei înaintaşi­ intensă dezvoltare. Atestă chisă de Congresul al IX-
Noiembrie) ; intelectuali, elevi, cadre Ţării Româneşţi şi Moldo­ acest lucru cuptorul de re­ muncitoare la intreprin- ,
ul (Unirea); lor patriei pentru libertate lea al partidului, dezvol­ derea „Marmura" Sime-
didactice, alţi oameni ai vei încheiate cu Imperiul
unecare (Cul- muncii. Au prezentat co­ otoman în secolele XIV— şi independenţă naţio­ ducere a minereului de tare puternic stimulată de ria, este îndreptăţită. An­
LCAN : Pur­ lier (sec. IX-X), descope­ gajamentul asumat, in
municări : dr. Ioan Andri- XVI — dovezi incontes- nală". vizitele de lucru ale se­
ific (Luccn- numele întregului colectiv
1EA: Al pa- rit la Valea Caselor, lingă cretarului general al parti­ al unităţii, la Congresul
lîngă debar- Chel ari, al cărui original dului, tovarăşul Nicolae al lll-lea al oamenilor
Un pasionat colecţionar se află la Muzeul ştiinţei muncii, este onorat prin
n e r u 1);
ctorul şi săl- Ceauşescu. Muzeul 'înglo­ obţinerea unor rezultate
scrlile I—II de plante ornamentale şi arbuşti din Londra şi a cărui ma­ bează astfel mărturii ale de prestigiu: depăşirea
); ANINOA- chetă este prezentată in afirmării siderurgiei hune-
rin c»r.<i
_„
Mircca Fareaş este; şeful Fi Vitrinele »_____ .............. ... ale u- sarcinilor de producţie,
impunătoare
tine viaţa e lialei Brad a întreprinderii cioase şi aromatice, care se muzeu. Din perioada me­ dorene in sistemul econo­ de la începutul anului şi
o
verdea­
verzi.
menţin
Muncitoresc); pentru întreţinerea şi repa­ nităţii un sînt spaţiu oază de cu fi­ antichitate, totdeauna frunzele aces­ In dievală sint expuse virluri pînă în prezent, cu 20 000
ţă,
aranjat
cu
lipa de răgaz rarea utilajelor de calcul şi neţe, împodobit permanent tui arbore se împodobeau în­ miei naţionale.
elec tronică profesională Bucu­ cu ceea ce îl pasionează de de lance, o lingură de au­ mp la placaj marmură şi
3RAD: Dc- vingătorii. Din interesanta co­
reşti. Este un bun profesio­ copil. Pot fi văzuţi aici ba­ MINEL BODEA 3 000 mp la dale mozai-
perary (Stea- nist, pasionat de electronică, nanieri" — renumita plantă lecţie a lui Mircea Farcaş nu rar, o ghiulea turnată. cate ® Colectivul Intre- I
cîteva
specii
GURARAR- dar şi de muzică, literatură, tropicală cu aspect arbores­ lipsesc nici mod deosebit de prinderii de utilaj minier
a-
In
cactuşi.
tlsiuni (Mi- de plante ornamentale si ar­ cent, cu foi late şi lungi, în trag atenţia arborii de cafea,
buşti. mijlocul cărora cresc, în mă­ Petroşani a început livra­
lAŞTIE n Al La sediul atelierului din o- nunchiuri, delicioasele fructe originari din nordul Africii.
închi­
'd lingă dc- raşul Brad, strada cuza Vo­ comestibile, de formă lungu­ La noi cresc in spaţii păstraţi rea, în devans, a două'
iar
se,
vara
fi
pot
atrla); Ma- dă, blocul ll, parter, buna iaţă, făinoase, zaharoase şi n- şi afară. Fructifică după 3 ani complexe mecanizate
gospodărire şi continua în­ romate. Apoi, lămîi şi por- SMA 2, destinat minelor
(Flacăra) ; de cînd sînt puicţi.
frumuseţare a locului de mun­ tftcali. Surprind plăcut şi da­ Livezeni şi Lupeni. Pînă
strada
Acasă
la
în
\I : Piciu că nu este doar o obligaţie finii — micii arbori din su­ Cuza Vodă, el, blocul Brad, Mircea
la sfîrşitul lunii septem­
11,
îlturu); IIA- cetăţenească, ci şi o pasiune. dul Europei, cu frunzele lu­ Farcaş cultivă viţă de vie pe brie se prevede încheie­
prea multă terasă, roşii, castraveţi timpu­
cia); BRAZI: rii, precum şi trandafiri ar­ rea programului de livra­
buşti, cu flori albe, galbene, re a elementelor compo­
turcoaze ; roşii sau roz. îl interesează
temir * Muş- mai ales trandafirii folosiţi nente ale acestor moder­
ân (Casa de in industria parfumurilor, ne' utilaje • Merii din
trandafirii cu flori roşii, din gospodăria inginerului
IERI A: Vcş- ale căror petale se face dul­
(Mureşul) ; ceaţă, dar studiază şi viaţa Gheorghe Rusesc, din
il şl doi dc- trandafirilor sălbatici (mă­ Sălătruc, au pe aceleaşi
ceşii), trandafirilor de mun­ crengi şi fructe şi flori, j
aori (Lumi*
te, lemnului de trandafir, lem­ Sînt semne, se zice, ale
VRI: Pe ur- nului unui arbore din Ameri­
(Mineruvy ca de Sud, din care se fac unei toamne lungi ® Lo- '
mobile lux. cuitorii din Cristur - lo- |
ION COTOI, calitate aparţinînd muni- i
corespondent Foto ZOLTAN SZALKAY cipiului Deva - sînt re­
cunoscuţi ca vrednici gos- ^
podari, oamenii de aicî |
întreeîndu-se în a-şi face
: vremea va FAZA JUDEŢEANĂ A CONCURSULUI GRUPELOR SANITARE cît mai arătoase casele, i
îndeosebi curţile, grădinile. Şi to- ]
dimineaţa, în cadrul „Săptămânii locul I — grupa sanitară grupa sanitară din munici
ariabil, tem- Crucii roşii", recent a avut de la I. AI. Paroşeni ; lo­ piui Hunedoara ; locul II tuşi, parcă pentru a-i '
în Banat, întări regula, staţia I.T.A., |
î ploua slab. loc faza judeţeană a con- cul II — grupa sanitară grupa sanitară din oraşt clin centrul localităţii, ,
ia slab pînă j cursului grupelor sanitare de la I.P.L. Deva ; locul Brad ; locul III — grup
lin sectorul 5 de prim ajutor ale organi­ III — grupa sanitară de la sanitară din oraşul Hale. constituie o excepţie:
•aturile ml- gropi mari, in acosta- ^
cuprinse în- zaţiei de_ Cruce roşie şi ale I.M. Lupeni. Menţiuni au Tot în cadrul „Săplăm mentul destinat autobu- I
•ade, local formaţiunilor de gărzi pa­ obţinut grupele sanitare nii Crucii roşii", la Deva
în Crişana, triotice. Au participat, for­ ale organizaţiilor de la avut loc o masă rotund zelor, aşteaptă... o mînă (
îmnala bru- maţiile clasate pe primul I.P.S.R.U.M. Petroşani, r.M. pe tenia politicii denii do gospodar pc care să
maxlmc vor loc la fazele municipale Barza, I. M. Hunedoara şi grafice a partidului. D
ntre 15 şi îl intereseze şi ceea ce
Izolat ceaţă şi zonale. A.C.H. Brazi. asemenea a avut loc faz ţine de bunurile comune
La formaţiile organizaţii­ La formaţiile gărziloi zonală a concursului pos
eteorolog de Mircea Farcaş in faţa unuia dintre cele 15 ochiuri aie obştii.
iţ Petru). lor de Cruce roşie, pe pri­ patriotice, pe primele lo- lurilor' sanitare de pl in
de vitrină, unde are exponate. „Becolta" de cafea este pro­
miţătoare. mele locuri s-au clasat: ^nri c-nn «sîtmt : T —