Page 97 - Drumul_socialismului_1986_09

\ Dintr-o generoasă idee a organizaţiei judeţene ţ
ÎN ZIARUL DE AZI :
\ ° U-T-C” la Jebea moţilor a avut loc o j
\ fremătătoare pagină de istorie românească ^
® Deva. Eforturi de­
osebite pentru bu­ I numită
na aprovizionare
a populaţiei „ O magiu eroilor \
n
î I ■ - J
® Carnet cultural ! neamului romanesc j

@ SPORT Cronici, Nici nu este nevoie de zate osemintele lui Avram
:
alt titlu pentru ceea ce lancu, loan Buteanu, Si-
rezultate, clasa­ organizaţia judeţeană a mion Groza, după care
Uniunii Tineretului Comu­ mai vezi alte nume şi pre­
mente.
nist a gindit şi realizat, ca nume, însoţite de numere
gest de rară frumuseţe su­ de batalioane, deasupra
fletească pentru bogăţia cărora stă de strajă Go­
noastră românească. Mai runul lui Horia. In acest
exact, după o săptâminâ spaţiu restrins se află a-
CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNĂ â ' de manifestări, cu adinei dunată o avere fără pe­
trăiri patriotice, care au a-
vut loc in tot judeţul, pre­ reche a neamului nostru.
In greaua reverberaţie a
sărată cu dezbateri, mese unui imn, simţi versul: „Pre­
U l G I N T i P i O G O A R E rotunde, simpozioane, gale săraţi pe-a lor morminte,
de filme, colocvii, iată-ne,
ale laurilpr foi..." şi in a
duminică, la Jebea, intr-un
adevărat panteon al Tran­ şezatul său ritm, se înşiră
silvaniei române. perechi de paşi solemni,
DE LA COMANDAMENTUL JUDEŢEAN PENTRU Zi de septembrie, cu ră­ de tineri şi virstnici, pur-
COORDONAREA ACTIVITĂŢII DIN AGRICULTURĂ coare şi cu culori aşezate tind coroanele veşnicei o-
covor şi cer, cu briză miş­ mintiri a celor ce s-au
cătoare. Ne apropiem, ca jertfit pentru fiinţa neamu­
Ieri, Comandamentul judeţean orice diminuare a producţiei, o dată toţi locuitorii satelor, fără excepţie, de fiecare dală, cu tremur lui românesc. Pe sacrele
pentru coordonarea activităţii din cu intensificarea ritmului la recoltat la strîngerea producţiei agricole. în sullet de locul impînzit morminte au aşezat oma­
agricultură a analizat stadiul lucră­ se va asigura şi paza corespunză­ de semnul eternităţii, aşa giu de flori comitetele ju­
rilor agricole de toamnă şi a sta­ toare a recoltei. ® Întrucît există de­ Însâmînţările — la timp de frumos orînduit, şi ne deţean, municipale şi oră­
bilit măsuri în vederea urgentării ac­ ficit în balanţele furajere, întreaga apropiem, ca de mamă, ne şeneşti Petroşani, Hunedoa-
ţiunilor de strîngere a recoltei şi a cantitate de coceni se va strînge o- şi de calitate pe toate apropiem de lespezi in pi­ \
însăminţârilor de toamnă, prin mo­ perativ şi fără pierderi, eliberînd suprafeţele prevăzute ! cioare, pe care stă şi va CORNEL ARMEANU
bilizarea tuturor forţelor de la sate _ grabnic toate suprafeţele ce trebuie sta scris, ca intr-o nemu­
şi folosirea la întreaga capacitate însămînţate. • Atenţie deosebită se • Recuperarea restanţelor la se­ rire, că aici se află aşe­ (Continuare în pag. a 2-a)
a mijloacelor mecanizate, prin întă­ va acorda livrării produselor la fon­ mănat obligă conducerile S.M.A. şi
rirea ordinii şi disciplinei în toate dul de stat şi la fondul de furaje, cadrefe tehnice din unităţi să inten­
unităţile agricole. folosind la întreaga capacitate toate sifice ritmul de lucru la eliberarea
mijloacele de transport. • Concomi­ terenurilor, la arături, pregătirea te­ CINCINALUL VIII ■ DEZVOLTARE INTENSIVA-/
întreaga recoltă — tent cu intensificarea recoltării legu­ renului şi însămînţări, organizind tm tehnic •Tnottuctufitate imită
grabnic în hambare ! melor şi fructelor, să existe preocu­ schimburi prelungite şi de noapte
pare sporită pentru buna gospodă­
cu tractoarele. • Nu se îngăduie
rire a producţiei, constituind stocu­ nici un rabat faţă de calitatea lu­
• Deoarece timpul este mult îna­ rile prevăzute în vederea aprovizio­ Depăşirea sarcinilor la producţia
intat, se impun măsuri energice în crărilor, de respectarea densităţilor
toate unităţile agricole şi consiliile nării de iarnă. • Sămînţa de car­ şi a adîncimii de semănat. • Tar­
tofi să fie selectată şi introdusă în
unice agroindustriale în scopul în­ lalele vor fi bine încheiate şi ferti­ fizică - prilej de angajare şi
cheierii grabnice a recoltării cultu­ silozuri în vederea păstrării în cele lizate potrivit programului stabilit. •
rilor de toamnă, strîngînd producţia mai bune condiţii. • Realizarea ire­ în fiecare unitate să fie respectat cu mai puternică a întregului colectiv
de porumb pînă la ultimul ştiulete. proşabilă a lucrărilor de strîngere a stricteţe planul de culturi. • Restu­
© în fiecare tarla în care se lucrează recoltei impune implicarea cu întrea­ rile vegetale vor fi strînse de pe toa­
se va urmări să nu rârnînă produse ga răspundere a factorilor de con­ te tarlalele destinate însămînţărilor • Producţia marfă: plus 2 milioane lei ;
nerecoltate, care să se deprecieze ducere în buna organizare şi coor­ • Productivitatea muncii : plus 6000 lei/persoană:
sau să fie sustrase. • Pentru a evita donare a activităţii, mobilizîndu-i pe (Continuare in pag. a 2-a) • Producţia fizică : plus 20 000 mp la placaje din
marmură şi 3 000 mp la dale mozaicate.
— Din cclc 799 ha ce au crează de dimineaţa pînă Cu aceste date în faţă, obicei al popularizării, prin
fost cultivate cu porumb hi seara tîrziu la fertilizarea reprezentîncl depăşirile pla­ panouri dc afişaj, a sarci­
I.A.S. Haţeg s a strîns recol­ Buna organizare şi terenului. nului de producţie pe nouă nilor de producţie, a nor­
ta de pe 735 ha — ne-a spus Corina Gavriluţ, inginer luni ale anului în curs, melor fizice şi dc timp,
Iustin Vasiu, inginerul şef coordonare a muncii — eu cultura vegetală la fer­ ing. Sevastiţa Pănescu, şe­ precum şi stadiul realiză­
al unităţii. Au fost re­ ma nr. 8 Călan, sublinia : ful biroului „programarea rilor „la zi".
coltate .şi însilozale cultu­ — Am încheiat recolta­ şi urmărirea producţiei", Ritmicitate. „No .mindrim
rile duble de pe 210 ha din cerinţă de prim ordin! rea porumbului, iar în a- din cadrul întreprinderii cu rezultatele obţinute pî-
cele 330, s-au însămînţat cu cesto zile lucrăm Ja tăie­ „Marmura" Simeria, argu­ nă acum, mai cu seamă că
orz si cu grîu 380 ha din rea şi însilozarea cocenilor menta, în modul cel mai ele sînt rodul unor efor­
cele 7-10 destinate cereale­ pe 140 ha recoltatul s-a seinenea, la cules au parti­ în amestec cu culturi du­ elocvent, existenţa în rîn- turi suplimentare dictate
lor păioase şi 630 ha eu cul­ făcut cu lucrători din fer­ cipat 900 elevi ai liceelor ble. Eliberarea terenului chll colectivului unităţii a dc condiţiile (nu întotdeau­
turi furajere. me şi cu elevi. Am primit din Călan şi Haţeg .şi ai se apropie de sfîrşit. unui climat de puternică na favorabile) aprovizio­
— Cum este organizată un ajutor substanţial din Şcolii generale nr. 1 Ha­ loan Pasc, şeful fermei angajare şi înaltă respon­ nării atelierelor de produc­
strîngerea recoltei do po­ partea colectivului Combi­ ţeg. Recolta obţinută a fost nr. 11 Bretea Română, ne sabilitate faţă de îndepli­ ţie cu materia primă ne­
rumb ? natului „Victoria" Că­ transportată direct din spunea : nirea exemplară a sarcini- cesară — remarca ing. Pe­
— Avem în lucru şase lan. ca şi din .par­ câmp la locurile de depozi­ —- Din suprafaţa cultivată •lor aferente acestui prim tru Pop, secretarul comite­
combine — pe care lucrează tea Lucrătorilor din co­ tare. cu porumb şi floarea’ soa­ an al cincinalului 1980— tului de partid. Blocarea
loan Mazăre, Nicolae O- merţ, cooperativelor meş­ O formaţie de mecaniza­ relui în cultură dublă, pînă 1990. Alte argumente con­ unor platforme dc exploa­
prea, Salvin Cic, Ianeu teşugăreşti, cooperativei de tori alcătuită din loan Si- acum sînt recoltate peste vingătoare am desprins în tare din cariere, transpor­
Muteanu, Nicolae Popescu producţie, achiziţii şi des­ mon, Petru Stoica, Petru urma discuţiilor purtate tul C.F.R. sau rutier efec­
şi Gheorghe Ilandrea. Cu facerea mărfurilor şi altor Nasta, Gheorghe Botoroagă, TRAIAN BONDOR cu cîţiva dintre autorii suc­ tuat de Regionala de căi
combinele s-a strîns pro­ întreprinderi şi instituţii Măritiş Popescu. loan Co­ ceselor amintite, oameni ai ferate Timişoara şi, respec­
ducţia de pe 300 ba iar alo oraşului Haţeg. De a- mun şi Dumitru Podoca lu­ {Continuatr' i - p->- - ? a) muncii din secţia Simeria tiv, U.M.T.C.F. Caransebeş
a întreprinderii „Marmu­ impietează adeseori „flu­
ra". xul continuu" al produc­
Organizare. Sînt aproape ţiei, folosirea Ja capacita­
600 de oameni în cele trei te a utilajelor de prelu­
ateliere ale secţiei Simeria crare şi, implicit, ritmicita­
— placaje din marmură, tea livrărilor, respectarea
dale mozaicate şi diverse planului sortimental. Fa­
(cioplitorie, staţie mozaic cem şi acum un apel la
şi preparare abraziv). In­ cele. două unităţi, solici-
tre cei mai vrednici se nu­ tîndu-le să-.şi respecte o-
mără comuniştii, 220 la nu­ bligaţiile asumate prin
măr. o adevărată forţă in contractele încheiate".
unirea tuturor energiiloi Dezvoltare. începînd cu
în scopul menţinerii şta­ trimestrul al Hl-lca al n-
chetei calităţii producţiei nulu’t în curs. noua carie­
la -un nivel cit mai înalt. ră de la Podeni (Turda) a
Ing. Janos Bence, şeful intrat din plin în producţie.
secţiei, maiştrii Nicolae Pa­ Cantitatea de calcar pre­
trie, Ilie Manea, loan Ţă- văzută a fi extrasă într-un
pîrlan, sculptorul Valeriu an de aici va reprezenta
Vieriu. muncitorii Mircea dublul celei obţinute din
Elin, Vaier Dara, Emil Bor­ celelalte şapte cariere Ja
za, Victoria Pctric, Olga un loc. De aici. nevoia im­
Butnaru. Ion Munteanu, perioasă a asigurării tutu­
Elena Pădureanu .ş.a. nc-au ror celorlalte condiţii ca: a
vorbit pe larg despre e- să permită atingerea grab­
fectele pozitive ale orga­ nică a parametrilor proiec­
nizării formaţiilor do lucru taţi. Aşadar, se impune a-
şi a echipelor pe fluxuri tenţie sporită organizări
tehnologice, despre adevă­ producţiei şi a locurilor do
rata specializare a oame­ muncă, asigurării forţele:
nilor pe faze de execuţie umane şi materialo capa­
şi operaţii. bile să valorifice materia
Amplu mobilizare de forţe şi mijloace’ şi la C.A.l*. Strei pentru urgentarea însăminţârilor de toamnă. In tar­
laua „Gostat** a cooperativei, griul a fost însămînţat pe alte 18 ha de către mecanizatorul Valorică .Şchiopu, ajutat Să ştii întotdeauna ce şi primă în ritmul şi la pa
de cooperatorii Toader Troşan şi Franci.sc Elokc.ş. Calitatea pregătirii terenului de către mecanizatorii loan Vasilaghc, cît ai de făcut. De mai rametrii de calitate solici­
loan Bărbuţă şi Valentin I.ucas dovedeşte că aici s-n muncit cu interes si răspundere pentru a pune temelii trai­ multă vreme, în atelierele taţi de beneficiari.
nice viitoarei recolte. Foto NICOLAE GHEORGHIU
secţiei s-n instaurat I)uniri D. MIRCESCU