Page 98 - Drumul_socialismului_1986_09
P. 98
DRUMUL SOCIALISMULUI NI
CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA
20,rtO Teii
20,20 Pe
cea mai bună calitate. In şi la recoltarea porumbului tulr
nuri
urma lor veneau cu dis pentru siloz. Cei care erau 20,10 Tea
curile mecanizatorii Ion antrenaţi la lucrarea res „Au
Vasiliu, Vasile Richiţeanu pectivă — mecanizatorii viu*
şi Ion Tamşa. Ei îşi dă Gavrilă Caşvan, la volanul Ifrli
21,50 Teii
(Urmare din pag. 1) acordînd atenţie sporită reproducţiei drele tehnice sanitar-veterinare să deau silinţa să pregătească combinei de recoltat, Ni 22,00 Inel
la toate speciile şi evitării ieşirilor acorde întreaga atenţie bunei. îngri terenul grădinăre.şte, pen colae Hocman şi Vasile mul
de. toamnă. O Locul specialiştilor prin mortalităţi şi sacrificări deose jiri şi furajări a animalelor, în vede Varga, care asigurau trans
este numai în cîmp, acolo' unde se bite. © Toate resursele de furaje, rea creşterii producţiei de lapte, în tru ca sămînţa să poată fi portul — au tăiat şi dus
lucrează la pregătirea terenului şi inclusiv cocenii şi sfecla furajeră, încorporată în sol în con în baza furajeră peste 640 K*
la însămînţări. deplinirii in totalitate a obiectivelor diţiile prevăzute de tehno
vor fi strînse şi depozitate fără pier din programele judeţene de dezvol logii. Lucrările erau coor tone de siloz.
Bună organizare şi deri. ® Adăposturile trebuie pregă donate de Aurel Luca, O bună mobilizare la BUCUI
tare a zootehniei şi de autocondu- muncă am întîlnit dumi dioprogr
coordonare a activităţii tite pentru iernat, luînd totodată mă cere şi autoaprovizionare teritorială. preşedintele cooperativei, nică şi la C.A.P. Leşnic 6,30 La
suri hotărîte în scopul înlăturării pe Aurel Dobîrta, şeful sec agricultu
din zootehnie ! ricolului de incendii la bazele fu • Se cere un spirit ferm de ordine ţiei de mecanizare. Aflăm unde, sub conducerea Vir- jurnal;
8.00 Rc\
® Efectivele de animale să fie rajere şi la construcţiile agrozooteh şi disciplină în întreaga activitate că pînă la zi au fost exe ginici Belea şi a lui Gheor- Curierul
ghe Irimie, preşedintele şi
realizate integral în fiecare unitate, nice. © Conducerile unităţilor şi ca din sectorul zootehnic. cutate arăturile pe 215 ha respectiv inginerul şei al Buletin •
iar patul germinativ s-a pundem
10.00 Bttl
pregătit pe 125 ha. De ase unităţii, se muncea la strîn- Microfon
Humă, Franeisc Fabri, Ioan fan Zoran, Ioan ITobzaru, menea, orzul a fost însă sul .şi transportul sfeclei 10,35 lut
Negrea, Nicolae Belinschi, Viorei Cic ş.a. Am văzut mînţat pe 45 ha, griul pe de zahăr, la fertilizarea te că popu
Ludovic Costrăşel. Ioan Cio- tarlaua ce s-a însămînţat 40 de ha iar 20 de ha au renului, arat şi pregătit pa citate ;
vago, Vaier Rîpaci, Liviu duminică la ferma nr. 6 din fost semănate cu secară tul germinativ. în tarlaua ştiri ; 1
radio; 1
Zoran, Ioan Cînda, Liviu Bretea Română. Terenul masă verde. „Baltă" l-am găsit la ad şi dansi
Flueraş şi Marin Albu taie era foarte bine mărunţit, Bine s-a acţionat şi 1a. ministrarea pc îngrăşămintelor 12.00 Bul
chimice
mecanizatorul
Ştiinţa ş
cocenii şi-i însilozează, în iar sămînţa se încorpora la C.A.P. Bîrsău, unde s-a comoara
amestec cu culturi duble, o adîncime de 7—8 cm. muncit în flux ia arat, pre Gheorghc Rusu. Tot acolo De la l
oină în prezent fiind reali Pînă luni seara, din cele gătit terenul şi semănat se aflau, cu plugurile în premieri
Recital
zate fi 500 tone siloz. La 450 ba planificate pentru orzul, lucrări coordonate de brazdă, mecanizatorii Vis- Ateneu ;
însămînţarca cerealelor pă- orz s-au însămînţat 350 ha, Toma Lenghel, inginerul trian Greceanu, Florin Buş- nai ;
ioase se lucrează cu 11 se în maximum două zile lu- şef al unităţii. tea şi Vasile Cordoneanu. Ceauşes<
La rîndul lor, Gclu Işfan
mănători pe care muncesc lucrarea finalizîndu-se. Se în tarlaua „Cristina" lu program
Doi coi
oameni pricepuţi, cu multă impune însă un ritm mai crau la arături mecanizato şi Cristian Lupu, cu discu stiluri ;
rile,
pregăteau
palul
ger
experienţă, cum sînt Ale intens la însămînţarea rii Pascu Berindei şi Rudi minativ, Inginerul şef pre Ştiri; 17,
xandru Rozoti, Martin griului în scopul încheierii Koroşi. Pînă ieri, suprafaţa ciza că pînă acum au fost con o mic
formaţii
Varga, Ioan Liviţue, Şte grabnice a acestei lucrări. Orele st
arată însuma 120 ha. In executate arăturile pe 60 rnal;
locul numit „Mireş“ pregă
In flux - la pregătirea terenului teau patul germinativ,, Do de ha, o suprafaţă de 40 ..a suge
.ţiului
de ha este pregătită pentru
rin Şonfelean, Costca Mi- însămînţări, iar orzul a fost zi intr-<
şi însămînţarea pioaselor hoc şi Dumitru Gai, care încorporat în sol pe 25 de merit p
turnă r
C.A.P. Ii răni şea. Se însămînţează orzul, lucrare pe care au executat pînă acum lu ha. 21.00 Bu
o executa mecanizatorul Mi hai Ursa.
crarea pe mai mult de 40 La C.A.P. Banpotoc l-am
Duminică şi ieri, mecani gada Căinei, ia arat şi pre de ha, iar Pavel Popa a în găsit în tarlaua „Roşiile"
din
Oliviu
Cerinţă de prim ordin! zatorii şi cooperatorii unic gătitul terenului pentru în corporat în sol sămînţa do pe mecanizatorul terenul
Cu
sămînţarea
păioaselor.
orz pe o suprafaţă de 25
unităţile Consiliului
El
Luca.
pregătea
agroindustrial Deva s-au plugurile în brazdă sc a- de ha. Mai remarcăm mo pentru semănatul orzului.
(Urmare din pag 1) lizează mecanizatorul llie aflat la datorie muncind pe dul responsabil în care ac DEVA
Miclăuş. Mai, avem de în fla o formaţie de patru ţionează şeful secţiei de Octavian Sav, împreună cu foarte
tria);
Y
200 ha. în cîteva zile vom sămînţat 20 de ha din cele ogoare la arat, pregătit pa tractoare, la volanul cărora mecanizare din Hărâu, un grup de cooperatori, au Sam —
tul germinativ, semănat şi
încheia lucrarea. In para 100 destinate acestor cul strânsul recoltei. Iosif Răbulea, Martin An- Ioan Acliim, pentru buna muncit ia transportul sfe ta); m
lel se munceşte ia însămîn- turi. dacs, Vasile Ifrim şi desfăşurare a lucrărilor. clei de zahăr din cîmp. nu] mo
1-
;area culturiloi' pentru masa Formaţia alcătuită din La C.A.P. Şoimuş, du Horia Cuteanu se străduiau la A);
verde, activitate ce o rea Ştefan Petroiu, Marcel minică s-a muncit, în bri să efectueze o lucrare de Tot la Bîrsău sc acţiona MIRCEA LEPÂDATU rft (Moi
Vândam
(Flacăra
Jul Till
ŞANI :
(Farîng)
Veniţi Omagiu eroilor neamului românesc iembric)
tinereţii
PENI: 1
I şi ascultaţi VULCA1
(Urmare din pag. 1) gie pagini de istorie ro jale şi bărbăţie, revărsind farul);
mânească, într-o frumoasă in sullete sevă de vigoare, voi uit
Acolo, în amfiteatrul îndemn şi lumină. nerul);
moţilor crişeni, m-am în- armonie transilvană. OXDl’CSS
tilnit cu un boboc de ra, Deva, Brad, Simeria, Pe o frumoasă urzeală Ascultaţi-I : T"* T CAN zat
floare. L-am privit cu e- Haţeg, Orăştie, Călan ale de in, lucrată cu Iwr şi bo „Venim la tine, lancule, \ .1 c.l?
moţia firească şi l-am U.T.C., organizaţiile de ti găţie de poetul Eugen Avram/ Prin porţile de roşie);
tatonai curios. Apoi, bo neret şi pionieri din 'între Evu, ţesută cu betea frunze către iarnă/ Aici, la (Patria)
bocul a început să se prinderi, instituţii şi şcoli la a doi feciori, ca Jebea dacicului neam/ Ca seriile
CrEOAC.
din Brad, Crişcior şi Baia pe seminţe brazda ne răs
desfacă, iar eu să deslu de Criş. re se numesc Eugen toarnă". cireş ((
şesc, cu o trăire de la Burza şi Vasile Cheve- HAŢEG
si răzi 1
tresărire la extaz, o Ca intr-o mare curge reşan, au venit la rampa Apoi, ca intr-un jură- Urma o;
splendoare nevisatâ. re, oamenii s-au a- zilei grupuri de recitatori, mint de oaste, poetul zice: Dopuri.**
propiat de scena de lingă de dansatori, coruri, tara „De-o ti să fie, scutură (Casa «
Aştept cu răbdare să
vatra satului şi acolo au furi şi ansambluri tinereşti gorunul/ Şi ne-adunăm din MERI \ :
se deslacă toate petalele văzut şi au ascultat in cu- şi de copii din Hunedoara, IU A :
şi încep să simt mirosul gurile de rai/ De pe rno'r- pentru
unei Hori necunoscute. vint şi melodie o largă Deva şi Jebca, din Orăştie mint lua-vorn relicvă tunul/ CHEL Al
Krong
simfonie a vibraţiei româ şi Crişcior şi, prin note, Şi-aşteptăm să spui iar
Oare- zic bine ? Aud frea neşti, o simfonie pe motive „Gata mă ? No hai !".
măt de codru vechi şi vers şi ritm, au făcui un
susur de izvor, aud tro zărândene. Inimosul profe dar de candoare şi căldu Şi astfel, ziua frumoasă
sor Dorin Crişan, de la Li ră celor de laţă. de la Jebea, întinerind
pote de cai şi bărbaţi ceul cu nume de re trăiri de Hor adine, a lă
strigind de undeva, per zonanţă semnificativă - Ca un gorun bătrin, sat loc serii calme, pentru Nume
cep lainice gînduri şi v e r s u r i l e au ridicat tragerea
„Avram lancu" — a adus crengi stufoase, adunind alte dimineţi senine şi Moment solemn între go runul \lui Iloria şi nemurirea 28 sept*
şoapte pentru cine vrea, cu căldură, ■ patos şi ener in ele tulnic de chemare, blinde. lui lancu.
sau nu vrea, să le pri
ceapă.
Şi e atit de Irurnos şi
bine şi odihnitor să pă
şeşti pe cărarea băieţilor
de la Hunedoara. De ce ?
Cind zici canon înţelegi
canon, cu tot ce înseam
nă el. Cind asculţi „Ca
non" începi să înţelegi
că fiorul, cu tot ce în
seamnă el, este o stăpi-
nire căreia trebuie să te
supui, pentru că te înti
nereşte şi te aduce la
căldură umană.
Bobocul încă se desfa
ce. Veniţi să-l vedem şi
să-l ascultăm. E otita
Pentr
frumuseţe in el ! fi în g
răcoroa
(C. A.) mincaţe
Izolat
slabe,
slab pî
sud-vcs
Ţebea. în acest frumos izolate
panteon de adîncâ trăire tervalul
şi norc
românească, s-au petre minime
cut duminică momente între 2
coborît
de rară vibraţie patrio iar ma
22 gra<
tică. cal se
şi brut
