Page 10 - Drumul_socialismului_1986_10
P. 10
°~o. 2 DRUMUL SOCIALÎSMULU
CAMPANIA AGRICOLA D£ TOAMNA
C. T. E. Mintia în prag de iarnă (I)
Pentru colectivele Centra „Ordinul Muncii clasa a vizibilă încă de anul tre mari porţiuni din conducta La recoltat si însăniîntări 20.00 Toi o
20,20 Actu
lei termoelectrice Mintia, ll-a". cut. ieşire-supraîncălzitor-plafon » » Dom
octombrie înseamnă prag — Pornind de la această — Mai concret ? şi cea de ieşire dinspre (Urmare din pag. 1) Fiorin Beica şi Ionel Cră 20."' Copi
de iarnă, sau, altfel spus, carte de vizită, vă solici — Solicitările sistemului zona superioară de radia ciun. Se lucra în tarlaua Bepi
o perioadă de maximă mo tăm, tovarăşe ing. Nicolae energetic naţional din ul ţie nr. 1). Aici se cuvin palului germinativ şi însă- „Drum Mureş". După ce a 20.50 radi
lor)
bilizare în vederea creării Gheorghe, director adjunct timii ani ne-au obligat să remarcate strădaniile echi mînţări. Astfel, în tarlaua încheiat semănatul orzului 21,05 Seri:
tuturor condiţiilor impuse tehnic-producţie al I.E. De amînăm o serie de lucrări pelor de reparaţii ale „Sabuco" recoltau porum pe toate cele 80 ha prevă tain)
de necesitatea funcţionării va, să prezentaţi in citeva mari de reparaţii la agre A.C.M.R.U.E. şi T.A.G.E.M. bul 120 elevi de la liceul zute, Laurean Tănîaş a în lor)
la înalţi parametri a tu cuvinte situaţia realizării gatele de bază şi instala — brigada Deva, care au agroindustrial, precum şi sămânţat, miercuri, 12 ha 21,10 Timi
făpti
turor agregatelor de bază sarcinilor de plan in peri ţiile aferente, pe care însă executat prompt şi de ca oameni ai muncii de la cu triticale pentru masă re
în întreaga perioadă a a- oada care a trecut de Ia în acest an trebuia neapă litate aceste lucrări. C.P.A.D.M. şi spitalul din verde. • Ener
notimpului friguros. Au tre începutul anului. rat să le efectuăm. Opri — Ce se vizează în per localitate. Dimitrie Ios chici, Da C.A.P. Sîrbi recoltatul 21.50 Tele Inch
22.00
cut 16 ierni... de experi - Tocmai pentru faptul rea în reparaţii a grupu spectiva creşterii producţiei directorul unităţii, care se porumbului se efectua în muh
enţă pentru energeticienii că discuţia noastră are ca rilor a dus la scăderea pu de energie electrică în ul afla în câmp, alături de două tarlale : în „Cîinpu
„Stelei de pe Mureş" — punct de plecare cartea terii disponibile a centra- timul trimestru al anului oameni, preciza că porum focului", unde acţionau
în curs şi în întreaga pe cooperatorii din brigada
unitate reprezentativă pen bul a fost recoltat de pe
rioadă a iernii 1986-1987 ?
tru ilustrarea creşterilor fă 70 de ha. Producţia este condusă de Valcria Bol-
ră precedent pe care şi e- REPORTER IN POST FIX — în primul rînd, readu bună, pînă miercuri li- dura şi în „Vale", cei
conomia judeţului nostru cerea agregatelor de bază vrîndu-se la fondul de din brigada lui Andronic bucur:
le-a cunoscut în anii de şi a tuturor instalaţiilor a- stat 205 tone de porumb. Popa. Ştiuleţii au fost dioprogra
de vizită a unităţii noas iei şi, implicit, a cantită ferente acestora în starea strîn.şi pînă miercuri dc pe * Buletin
glorie ai „Epocii Nicolae A început şi recoltatul Sfatul m<
Ceauşescu". Mai grea sau tre, îmi este oarecum mai ţilor de energie electrică tehnică optimă, deci asi sfeclei furajere. în tarlaua o suprafaţă dc 35 de ha. ordinea i
greu să încep cu referiri produsă. Aceasta nu în gurarea disponibilităţii ma La fondul de stat s-au tură; 7|
mai uşoară, fiecare iarnă „Săraturi" se aflau la 7,30 Azi, i
a solicitat un plus de e- directe la producţia obţi seamnă însă că, prin scur xime de putere. Avem un muncă un număr mare de predat 115 tone. Terenul vista pres
fort pentru sporirea apor nută în cele nouă luni ale tarea sensibilă a termene program clar de acţiune, oameni, în frunte cu Mircea era eliberat rapid de co inclodliloi
anului în curs. lor de reparaţii, colectivul în care este prevăzut vo de ştiri ;
tului centralei la nevoile Dobrei, economistul fermei ceni. Aceştia erau trans
— A scăzut în intensita nostru nu a depus eforturi lumul şî timpul de inter portaţi în baza furajeră ascultător
de energie electrică ale e- vegetale. O altă formaţie lctin dc
te strălucirea „Stelei de pe susţinute pentru menţinerea venţii la blocurile nr. 1, 4, dc mecanizatorii Viorel
conomici naţionale. Cu a- mecanizată era antrenată univers îi
Mureş" î la parametri înalţi de func 5 şi 6, înlocuirea ultimelor Todca, loan Sima şi 10,45 I’U
tît mai mult acum, în pri — Nu aş spune. Produc ţionare a agregatelor din două mori de cărbune de la tăiatul cocenilor, trans Caleldosci
mul an al celui de al op ţia obţinută în lunile aces dotare. în cursul acestor la cazanul 6 B şi altor două portul şi însilozatul lor. Cu Nicolae Munteanu. Econo leneşe ; l
tulea plan cincinal, în con tui an nu a mai fost, este acţiuni s-a demonstrat că mori Ia cazanul 6 A. Este combina de recoltat mun mista fermei zootehnice. de muzici
diţiile unei veri secetoase, cea mecanizatorul Nicolae Adriana Boldură, care Ţelcu; 12
adevărat, ia nivelul celei timpul ne poate fi şi un un program vast, cu acţi coordona activitatea, re ştiri ; 12,1
cu repercusiuni şi asupra Gîta, transportul îl asigu folciorulu
din anul trecut, cîod am aliat, nu doar un factor uni complexe pe întregul leva că au fost însilozatc
funcţionării hidrocentrale rau Sideraş Dane şi Aron inima ţăl
înregistrat o cantitate re presant. Au fost inventa flux de producţie. Despre 600 tone dc coceni şi versuri ;
lor ţării, C.T.E. Mintia tre Vasiu, iar la tnsatul silo
cord de energie electrică riate toate punctele slabe, modul în care se acţionea zului muncea mecanizato masă verde. artistice I
buie să se dovedească a- furnizată sistemului energe respectiv cele care prezen ză pentru înfăptuirea lui Şi aici elevii au venit tivalului I
celaşi bastion al energeti tic naţional. tau siguranţă scăzută în vă veţi edifica parcurgînd rul Vasilc Ci.mpan. Ei în sprijinul cooperatorilor. tarea Roi
la 1 la 3
cii româneşti, confirmînd — Care este motivaţia a- exploatare. Aşa a fost ca fiecare sector în parte. Pî- au ridicat la 2 050 tone Miercuri, peste 50 elevi V ' Avai
prin cantităţi sporite de e- cestei stări de fapt ? zul unor porţiuni din con nă atunci îmi permit să cantitatea de suculente. şi dascălii lor au muncit l A
nergie electrică locurile — Explicaţii, cauze care ductele de abur ale cazo anticipez : cu cei 900—950 la Concomitent se muncea cu vrednicie la strînsul s-, cinsti
arat,
pregătirea
tere
10,00 Rad
fruntaşe ocupate în între au generat actualul stadiu nelor de la mai toate cele MWh cu care scontăm să cartofilor după combina- l’ublicitat
şi
cerea socialistă pe ramu al nerealizării sarcinilor de şase grupuri, locurile în „mergem" în iarnă vom nului erau semănat, lucrări tor, la sortatul acestora. uşoară
care
de
coordonate
ră, pentru care a fost dis producţie există, într-ade- care s-a intervenit opera reuşi să redăm strălucirea inginera Sorina Nicula, In tarlaua „Lunca", me Mihai Con
Pentru
p
tinsă de trei ori cu „Ordi văr. Pot afirma chiar, fără tiv fiind cele de la cazo cunoscută „Stelei de pe şefa fermei vegetale. Cu canizatorii Viorel Crişan şi tena sini
nul Muncii clasa a lll-a“ urmă de eschivare, că ne nele 2 A, 3 A, 3 B şi 2 B Mureş" I plugurile munceau Roman Valentin Dane pregăteau Orele ser
ştiri ;
şi o dată, anul trecut, cu aflăm într-o situaţie... pre (la ultimul înlocuîndu-se MIRCEA DIACONU Olarii Cristi Dan, cu terenul, asigurînd front de naţional 18
discurile Marcel Foncş, lucru pentru însămînţări. Sport ; 1
feri, aton
lladiojuri
tradiţie
ca
devenit
o
La Rapoitu Mare Preocupare în A fiecare toamnă elevii tinereţea noi
ţiunif.
de Ia' ornşe şi sate să se O a
alăture eforturilor lucră Kudîojuri
constantă pentru creşterea torilor roadelor cimpuiui. strîn ment por
la
ogoarelor
Un
sul
frumos exemplu în acest citate; 23,
zicală;
2
caiităţii actuiui cultural-educatîv sens au dat elevii de la lin de şl
Iancu“
I.iceul
„Avram
din Brad, care de la în
ceputul campaniei au
Edijia piecedentă a Festi generate de o reală bază participat în număr mare,
valului naţional „Cintarea de masă a mişcării artistice în frunte cu cadrele di
recoltatul
României" a însemnat pen de amatori locale, care s-a dactice, la porumbului car şi
tofilor,
tru comuna Rapoitu Mare o rJezvoltat permanent in toa altor produse, muncind DEVA :
certă afirmare la nivelul ju te satele comunei. Sint deja eu hărnicie şi răspundere o ştrengi
deţului ţi in. plan naţional. cunoscute formaţia de călu- pe terenurile şi cooperative Septcmbr
agricole
lor
fermelor
Locuitorii acestei frumoase şeri din Boiu, interpreţi fără T.A.S. din zonă. „Oriun N EDO AR.
Sai
vecin
localităţi au dovedit că sint pereche ai „Romanei", grupul de au acţionat — ţinea să (Moa-rn
Pan-
Nicolae
sublinieze
deopotrivă harnici gospo vocal din satul de centru, fea, preşedintele C.U.A.S.C. tlll ’•!
dari, mărturii stind cele două locul I pe judeţ, celelalte Brad —, elevii de Ia Li Va. ia
(Flacăra)
..Ordine ale Muncii" conle- colective artistice cu care ceul „Avram Iancu“ au sălbaticii
ri‘.e pină in prezent, şi parti comuna s-a înscris in etapa fost exemplu de dăruire (Arta); Pl
în muncă şi grijă faţă de
cipanţi activi la activitatea de masă a actualei ediţii a soarta recoltei, ei situin- tonul păi
culturală. Ei au dat astfel Festivalului naţional „Cinta dit-se în fruntea tuturor Preeria de
Ochi
expresie fericită obiectivelor rea României". colegilor de de la celelalte r/UPENI:
scoli
pe
consi
raza
amplei manifestări a spiri „In aceste formaţii, am liului nostru unic". Ima turai); v
tualităţii româneşti iniţiate atra\ oameni de diverse ginea surprinsă de foto care (Eu
ds secretarul generat al virste, in primul rînd tine reporterul nostru într-una NEA : Fi
fie
(Mim
zilele
trecute
partidului, preşedintele Re retul, ne-a mărturisit tovară din Jos ilustrează la şi Vaţa .SA : l’ov
de
ca
publicii, tovarăşul Nicolae şa Doina Biriş, secretar ad larga participare la mun (Muncitoi
Cvauşescu. junct cu probleme de pro ca pe ogoare. Al patru
In etapa republicană a pagandă al Comitetului co debarcad)
BRAD:C
„Cintării României", forma munal de partid, directorul uu roşie)
<
ţiei de teatru i-a fost acor căminului cultural de cen Oaspeţi ÎS
tria);
dat premiul al ll-lea pe ţară tru. Nu am neglijat insă Rezultatele pozitive liardar
şi titlul de laureat. Locuri nici celelalte laturi ale OAGIU-B
truntaşe au cucerit şi crea muncii educaţionale. Organi (Urmcre din pag. 1) a fost depăşită cu 2 la su Oraşul şi constructorii săi dc cultur
torii populari Maria Bre- zăm in acest sens dezbateri, tă. iar productivitatea mun Noi. cci <
seriile
'can (Bobilna) — locul I pen- mese rotunde, expuneri, sim cii a înregistrat o creştere Geografia municipiului locuit in zona Ciocîrliei, BRAZI:
Micro V, centrul civic, str.
r-u covorul ţesut in casă, pozioane, dedicate eveni mai numeroase şi forţa au- suplimentară de 1.3 la su Hunedoara a devenit as dclincvcni
Aurora Ciocan (Rapoitu mentelor deosebite din isto toconducerii muncitoreşti a tă. Din punct de vedere tăzi o geografie a unor Viorele şi Baru. Avem în LAN : D
plan realizarea şi preda
perary
Mare) - locul al ll-lea pen ria partidului şi poporului putut fi probată în multe al eficienţei, s-a obţinut o profunde şi 'înnoitoare pre SIMERIA: (c:
ii j scoarţe, feţe de pernă, nostru, care vizează educa momente, îndeosebi la pu micşorare a cheltuielilor faceri, la a cărei reali rea în acest an la cheie a gard, lîr
ştergare, Aurora Roman (Ra- ţia patriotică, revoluţionară, nerea în funcţiune a unor totale la 1 000 lei producţie zare şi-au pus semnătura peste 300 de apartamente (Mureşul)
' noitu Mare) — locul al IV- materiali st-ştiinţifică a ţărani capacităţi noi de produc marfă cu 19 lei, iar a ce şi constructorii de la in Microraionul V, centrul tneu veci
lea pentru covorul ieşit din lor cooperatori, mobilizarea ţie". lor materiale cu un leu. I.A.C.R.S. din localitate. civic, pe Bulevardul Repu riile I-:
GHELAR1
mi: ni le ei. Dar cea mai mare lor la muncă pentru îndepli Ce probleme a ridicat, Noi considerăm că aceste — Munca harnicilor con blicii, ansamblurile Viorele nerul).
satisfacţie a olerit-â forma nirea în cele mai bune con- de pildă, forja nouă ? Din rezultate pozitive reflectă structori hunedoreni - sub şi Ciocîrliei.
ţia de teatru, care a ,,spart" diţiuni a lucrărilor agricole, punct de vedere tehnic o o bună participare a oame linia tovarăşul loan Puş Am poposit pe platfor
0 anumită tradiţie a lucru a obiectivelor prevăzute de complexitate ridicată a u- nilor muncii la conducerea caş, prim-vicepreşedinte al ma de construcţii din zo
lui, de altfel bine, făcut, dar noua revoluţie din agricul tilajelor şi, legat de aceas Comitetului executiv al Con nă Ciocîrliei. Printr-un stil f
necompetitiv. îndrumaţi de tura românească". ta, revizuirea dimensională întreprinderii, întărirea siliului popular municipal arhitectonic aparte, inge
P'olesoara Sabina Frăţilă, om Sub coordonarea directă a şi adaptarea la noile teh continuă a răspunderii fie Hunedoara exprimă mindria niozitate şi multă imagi- 1 n Pentru
1 e talent şi cu sullet gene consiliului comunal de edu nologii a celorlalte atelie căruia pentru destinul u- de a ii construit numai in naţie se remarcă fiecare \ fi frumo;
ros, aşa cum se cere unui caţie politică şi cultură so- re din cadrul sectorului nităţii în care munceşte. anii „E p o c i i Nicolae construcţie. mult seni
fia slab ţ
instructor artistic, cei 9 calistă, s-au organizat săp- cald. Apoi, pregătirea „din Dacă facem un bilanţ al Ceauşescu" peste 15 000 - Am început lucrul la din sccto:
membri ai formaţiei au prins tămina cultural-educativă mers" a forţei de muncă propunerilor venite de la de apartamente, şcoli, li blocurile 1 şi 7 pe care le | paraturile
gustul scenei participind, locală, cursurile universităţii necesare, a specialiştilor, oamenii muncii, putem cee, baze sportive şi locuri vom realiza cu 10 zile mai i euprlnse :
după orele de muncă, la cultural-ştiinţifice, intîlnirile elaborarea unui nou sis spune că dintr-un număr de agrement, dînd astfel devreme faţă de termenul do, iar ci
tro 20 şi 2
multe alte ore de repetiţii cetăţenilor cu brigada ştiin tem, mai eficient, de coo de 59 au fost realizate pî oraşului de pe Cerna o ti planificat — relata maistrul I lat bruni
in slujba frumosului artistic. ţifică, s-a îmbunătăţit munca perare între subunităţile nă în prezent 40 de mă nereţe aparte, un simbol Dumitru Totoreanu. Ele sint j Pentru
Ei se numesc lea Oană, cu cartea, cu filmul. O preo întreprinderii şi alte mul suri. Bineînţeles, tot de că al perpetuării, de confort I îmbunătăţit. : zile : Vre
Ionel Oană, Vasile Irimie, cupare constantă pentru te activităţi de organizare tre cei care au gândit, de - Pentru constructorii noş Aici lucrează 28 de oameni ! treptat. (
Miluf Filimon, Rodica Jurj, creşterea calităţii actului au acaparat atenţia condu întregul colectiv de mun tri — spunea Nedelco Albu, care au prins gustul me- I î'iabii.
slab
pînă
Emilia Roman, Ionel Roman, cultural-educativ şi artistic, cerii colective, a tuturor că. Aceasta ne dă certitu mginer şei adjunct al Bri serie/; Conduşi de şei ii de j nord-vest
Cornelia Ciolocoi, Liviu Ro in primul rind a eiicienţei, oamenilor muncii. S-au gă dinea că planul pe 1986 va găzii 64 - I.A.C.R.S.H.; pro echipă Vasile Faur, Lauren- 1 minime i
man, oameni ai muncii in pentru amplificarea contri sit soluţii opti.me pentru fi realizat în mod optim, fesiunea aleasă este o pa ţiu Pelo şi Vasile Mateaş, \ între 2 :
cooperativa agricolă de pro buţiei sole la formarea o- toate, iar rezultatele bune iar condiţiile pentru pro siune, un mijloc de afir ajutaţi de echipele insta- | cele maxi
ducţie, la C.F.R.. P.T.T.R., mului noe in spiritul exi nu au întîrziat. „în peri ducţia anului viitor vor fi mare a capacităţii crea latorilor Vasile Florea, Vir- } grade, zi
prima
I.T.Â., ADAS. Oameni ini genţelor Congresului al XIII- oada care a trecut din a- pregătite din timp, la ni toare a întregului colectiv. gil Biclolvi, Victor Tirvulea \ grade. Lc
moşi care merită toată lea al partidului. '-est an — ne-a declarat velul exigenţelor cerute de Brigada noastră a executat şi alţii. (IOAN VLAD, co- 1 duce brii]
lauda. Radu Trufaş, preşedintele directivele şi sarcinile ce şi execută blocuri pentru respondent). / ţă. (Metei
cin • P.
Aceste rezultate au /ost MINEL BODEA C.O.M, — producţia marfă ne revin".