Page 103 - Drumul_socialismului_1986_10
P. 103

2                                                                                                                                        DRUMUL SOCIALISMULU









                                                                                                                                                                             20,00 Tel
                                                                                                                                                                             20,20 Pe
                                                                                                                                                                                 rii
                                                                                                                                                                               r gri
                                                                                                                                                                                 D
               Acei oameni          harnici si... ideile         lor minunate!                Pentru obţinerea unor producţii                  mari de        cartofi        20.35  Pa
                                                7                                                                                                                               rilc
                                                                                                                                                                                Cîi
             —    Tovarăşe  ing.  retru   şi   superplastifianţilor   pen­  tale  la  1  000  lei  producţie   Străduind-u-ne să tradu-  Ostara,   Adretta   —,   plan­  şăminte   chimice   complexe   20,<5  Str
           Bugnar,  secretar  al  comite­  tru  betoane,  maşina  de  cu­  marfă   se   vor   reduce  cu   cern  în  viaţă  indicaţiile  se­  tate   în   ordinea   precocită­  de   acelaşi   tip,   revenmd   bu
           tului  de  partid  al  I.M.C,   sut  saltele  de  vată  mine­  13,8  lei,  iar  cele  materialo   cretarului  general  al  parti­  ţii.   Plantarea   s-a   executat   220  kg  azot;  110  kg  fos­  (co
            Deva,  să  intrăm  direct  în   rală  pe  împîslitură  din  fi­  cu 2,7- lei.   dului,   tovarăşul   Nicolac   în   perioada   5—7   aprilie   for  şi  110  kg  potasiu  sub­  Mi
           subiect:   cum   se   „adună"   bră  de  sticlă,  în  acest  fel   —  Să  revenim  la  oameni   Ceauşescu,  ca  în  fiecare  u-   a.c.,  realizîndu-se  trei  de­  stanţă activă la hectar.  str
                                                                                                                                                   Lucrările  de  îngrijire  au
                                                                                                                       simi  dc  plantare  —  44  400,
                                                                                            nitate  de  producţie  din  a-
           experienţa  în  domeniul  fa­  s-a  modernizat  fluxul  teh­  şi  Ia  ideile  lor  minunate.   gricuîtură   specialiştii   să-şi   53  300  şi  G3  500  cuiburi  la   fost  cele  obişnuite.  O  pra-   ar?
           bricării   materialelor   de   nologic   la   balastierele   Succint,   cc   idei   noi   sc   aducă   permanent   contribu­  hectar   —   pentru   fiecare   şilă  mecanică,  o  lucrare  de   H ît
           construcţii,  ce  se  face  cu   Săuleşti  şi  Simeria  Veche,   află  acum,  în  aceste  zile,   ţia  şi  să  acţioneze  cu  răs­  soi.  Au  fost  realizate  trei   erbicidat   cu   Sencor,   apli­  21,05  Iil\
           ca ?                       iar  la  greiferul  pentru  des­  în   faza   materializării   şi   pundere   pentru   introduce­  nivele  de  fertilizare  pentru   cat   după   rebilonat,   com­  rile
             —    Mă  voi  referi,  pe   cărcarea   materiilor   prime   aplicării lor în producţie?  rea   progresului   tehnic,   fiecare  soi  şi  desime  de   pletate  cu  un  plivit.  Lucră­  (cc
           scui't,  doar  la  aportul  oa­  a  fost  adoptat  un  motor   —   Modernizarea  fluxului   în  anul  acesta  la  C.A.P.   plantare,   după   cura   ur­  rile  respective  au  menţinut   21.35   In?
           menilor   pentru   promova­                           tehnologic  la  execuţia  plan-   Băcia  am  organizat  clteva   mează :         cultura   curata  de   buruieni   tiu
                                      de  randament  optim  şi  cu
           rea   progresului   tehnic,   la   fiabilitate ridicată.  şeelor   pentru   secţia   pa­  loturi   experimentale,   pen­               în  toată  perioada,  de  vege­  vă*
           acţiunile  dc  masă  pe  care                         nouri   mari,   instalaţia   dc   tru   a   vedea   comportarea                  taţie.  Au  fost,  de  aseme­  reţ
                                           — Se poate prevedea cum                          în  condiţii  dc  producţie  a   C.A.P. Băcia         nea,   aplicate   patru   trata­  21,30 Te
           le    întreprindem   pentru       va arăta una din secţiile  sudură   sub   flux   adaptată   unor  soiuri  de  cartofi,  în           mente   împotriva   ,   manei
           modernizarea   şi   înnoirea                          la   remedierea   inelelor   cu   funcţie  de  densitate  şi  ni­                (două  cu  Turdaeupral,  două
           continuă  a  tehnologiilor,  a                        dornuri   şi   a   roţilor   de   velul  de  fertilizare  a  so­  —  Nivelul  1  bază.  In  care   cu  Ridomil)  şi  două  împo­
           tuturor   instalaţiilor   aflate   I.M.C. Deva        macara,   îmbunătăţirea   flu­  lului.   Experienţa   s-a   des­  s-au  aplicat  înainte  de  a-   triva  gândacului  din  Colo­
           pe    fluxurile   productive.                         xului   tehnologic   la   resti-   făşurat  cu  sprijinul  Direc­  rătură  cîte  40  tone  gunoi   rado.  O  dată  cu  tratamentul
           Consider  că  atragerea  oa­                          vuire-depozitare   a   produ­  ţiei   generale   pentru   agri­  de  grajd,  300  kg  fosforită   doi  pentru  mană  s-a  apli­
                                                                                                                                                                               «ucu
           menilor   spre   nou,   spori­  I.M.C.  Deva  la  finele  ac­  selor   de   b.c.a.,   modifica­  cultură  a  judeţului  şi  sub   activizată, respectiv 51 kg**  cat  o  îngrăşare  foliară  cu   dioprog
           rea   preocupărilor   indivi­  tualului   cincinal   —   care,   rea   acţionărilor   la   staţia   îndrumarea   Institutului   de  •> P Os substanţă activă la   uree  (21  kg/ha),  sare  pota-   Buletin
                                                                                                                         2
           duale   şi   colective   in   a-   se   ştie,   aşază   progresul   dc  compresoarc  în  vederea   cercetare   şi   producţia   ha.   sică  (11  kg/ha)  şi  sulfat  de   tul   met
           ceastă   direcţie   constituie   tehnic  la  baza  evoluţiei  ge­  economiilor   de   aer   com­  cartofului Braşov.  —  Nivelul  2.  La  fertili­  magneziu (51 kg/ha).  dineu z nat
                                                                                                                                                                            7.00
           o  experienţă  pozitivă  bine   nerale   a   societăţii   româ­  primat şi multe, altele.  .Loturile   experimentale   zarea   de   bază   s-au   mai   Ce  rezultate  am  obţinut   în   ţară
                                                                                                                       administrat  în  perioada  de
           conturată  în  unitatea  noas­  neşti ?                 —   Tovarăşe  inginer,  cîţi   au  fost  amplasate  pe  un   vegetaţie  500  kg  îngrăşă­  în  final  ?  Pentru  început   sci  ;  8,
                                                                                            teren  cu  sol  aluvial  cu  o
                                                                                                                                                                            dillor  ;
           tră.  Cum  procedăm  ?  Ni­  —  S-a  mai  scris  despre   oameni   şi-au   înscris   pînă   textură   nisipolutoasă,   slab   minte   chimice,   revenind   trebuie   să   subliniem   că   ştij-i  ;  0.
           mic  mai  simplu  :  se  desfă­  b.c.a.   si   materiale   izola­  în  prezent,  numele  pe  lis­  humifer,  moderat  acid,  slab   110,  55  şi  55  kg  substanţă   producţiile   medii   realizate   cultutor
           şoară  —  pe  toate  planurile                                                                                                        au   variat   în   funcţie   de   cutczât<
                                      toare.  De  aceea,  mă  voi   ta   autorilor   de   invenţii,   aprovizionat  cu  fosfor,  mij­  activă  de  azot,  fosfor,  po­  soi,  densitate  şi  nivelul  de   citate;
           şi  în  fiecare  subunitate  —   referi  la  secţia  de  tuburi   inovaţii sau raţionalizări ?  lociu   aprovizionat   în   po­  tasiu.  fertilizare.   Cele   mai   bune   şti'
           o   muncă   permanentă   de   „PREMO".  Cea  mai  impor­  —  Peste 500 ! Şi nurnă-   tasiu.                  —  Nivelul  3.  La  nivelul   rezultate   s-au   obţinut   la   tri
                                                                                                                                                                             12,03 v?ti
           conştientizare   a   oamenilor                                                                              de  bază  s-au  mai  adminis­  soiurile  Semenic  (39,2  to-   12.40  I>
                                      tantă  înnoire  va  consta'  în   , iuti lor creşte mereu...  S-au  utilizat  şase  soiuri
           asupra   avantajelor   concre­  înlocuirea   actualei   tehno­                   de  cartofi  —  Manuela,  De-   trat  în  perioada  de  vege­  ne/ha),  Desiree  (37,7  tone/   clorului
           te  pe  care  le  aduce  creş­                              MARIN NEGOIJĂ        slree, Karella, Semenic,   taţie încă 1 000 kg îngră-  ha)  şi  Manuela  (34  tone/   3  ;  •  *
                                      logii,  folosită  la  fabricarea                                                                                                      Avanpr
           terea   productivităţii   mun­  tuburilor   precomprimate                                                                             ha).  La  soiurile  Karella  şl   15.40  Ot
           cii,   reducerea   consumuri­                                                                                                          Adretta  s-au  realizat  pro­  16.00  R
                                      cu  diametrul  dc  800  mim,                                                                               ducţii   mai   slabe,   datorită,   Audlenţ
           lor  şi,  implicit,  a  costurilor                                                                                                                               letin   di
           de   producţie,   ridicarea   la   cu  o  tehnologie  româneas­                                                                        în  primul  i-înd,  sensibilită­  diogaze
                                      că   modernă   „1PREROM”.                                                                                   ţii   mari   la   mană,   cele   Te   apăi
           un  nivel  superior  a  cali­  Avantajele   economice   sînt                                                                           patru   tratamente   aplicate   mea.   l
           tăţii   produselor,   creşterea   multiple   consumul   de                                                                             nefiind  suficiente  pentru  a   ***,00 *
           eficienţei   economice.   Re­                                                                                                          asigura   protecţia   fitreani-   -flaul
                                                                                                                                                                            Păcii;
                                      manoperă  va  fi  redus  c;u
           zultatul  constă  într-o  listă   100  ore/om  pentru  fiecare                                                                         ţară necesară.            tinereţii
           mare  de  idei  tehnice  care                                                                                                           Concluzia  care  se  impune   nai  ;  21
                                                                                                                                                                                 b
           vin  de  la  oameni  şi  se  re­  kilometru   echivalent,   va­                                                                       în   urma   experienţei   rea­  tlerâ   sug
                                                                                                                                                                            La
                                      loarea   fondurilor   fixe   sc
           feră  la  locul  lor  specific                                                                                                        lizate  în  acest  an  la  coo­  zi   într-
                                                                                                                                                                            nul  ;  2
           de   muncă.   Important   este   va  micşora  cu  circa  200  000                                                                      perativa  noastră  este  aceea   tic  ;  23.
                                      lei  faţă  de  dotarea  actu­
           să  nu  se  facă  o  ierarhizare                                                                                                      că   folosirea   soiurilor   de   zicală;
           pripită,  totul  să  fie  tratat   ală,  iar  indicele  c!e  cali­                                                                    cartofi   cu   o   capacitate   tln de
                                      tate  va  spori  cu  1  la  sută/                                                                           mare  de  producţie,  rezis­
           cu  maximă  atenţie.  Enun­
           ţate  sub  forma  unor  teme   an.   Producţia   marfă   la                                                                            tente  la  boli  -şi  dăunători,
           de  cercetare  şi  proiectare,   1  000  lei  fonduri  fixe  va                                                                       în  condiţiile  asigurării  ne­
           sau   ca   măsuri   tehnico-or-   creşte  cu  10  la  sută.  Alţi                                                                     cesarului  de  elemente  fer­
                                                                                                                                                 tiliza,  nte,  ponto  duce  la
           ganizatorice,  aceste  idei  se   indicatori   :   este   prevăzut                                                                    obţinerea   unor   producţii
                                                                                                                                                                              DKV.A
           regăsesc  în  programele  în­  ca  productivitatea  să  creas­                                                                        mari,  situate  între  34—39   bră a*
           treprinderii   şi   devin   apte   că  pînă  în  1988  cu  13,1                                                                       tone de tuberculi la hectar.  W
           şi,  în  acelaşi  timp,  obliga­  la  sută,  iar  pînă  la  sfîrşi-                                                                                              Pi.
                                                                                                                                                                            sula co
           torii  pentru  rezolvare.  Aşa   tul   cincinalului   cu   peste   I.M.C.   Deva,   atelierul   polistiren.   Masivele   blocuri   din   polistiren   sînt   despărţite   în   DRAGOŞ VISIRIN,   - A);
           au   luat   naştere   instalaţia   2.9  000  lei/om  al  muncii.  De   fi   'ii   umoare.   Producţia   zilei   la   maşina   de   tăiat   în   plăci   este   urmărită   de   gestionara   Ana   inginer şef   ehus
                                                                   Ghiura şi operatoarea Liana Oargă.
           de dozare a plastifianţiloi  asemenea, cheltuielile to-                                                                                      la C.A.P. Băcia     M isterii
                                                                                                                                                                            (Flatări
                                                                                                                                                                            scară   (
                                                                                                                                                                            ŞA  NI  :
            Potrivit   orientărilor   şi                                                                                                         eredinţate,   precum-   şi   o   (I’arfng
           obiectivelor   adoptate   de        Stil de muncă dinamic, exigent in activitatea organelor                                           slabă  exigenţă  în  exei  cita­  —  scrii
                                                                                                                                                                            brie);
           Congresul   al   XlII-lea   al                                                                                                        rea   controlului   cu   privire   dar   (U  ;
           partidului,   în   acest   cinci­                                                                                                     la  felul  în  care  comuniştii,   Cantorii
           nal   marelui   colectiv   al                                  şi organizaţiilor de partid                                            cadrele   de   conducere   de   ral)  ;  V
           Combinatului    siderurgic                                                                                                            la  nivelul  unor  secţii,  con­  din   lin
           Hunedoara  îi  revin  sarcini                                                                                                         ducerile   colective   ale   u-   I-1I  0
                                                                                                                                                                            Ni;A : :
           de    primă    însemnătate   dezvoltării   democraţiei   in­  rilor  sînt  folosite  colective   ponsabilităţii   membrilor   de   niştilor  in  spirit  revoluţio­  zinelor,  conducători  ai  or­  bila (Mi
           pentru   dezvoltarea   econo-   terne  de  partid.  în  conse­  alcătuite   din   membri   dc   partid   în   realizarea  sarci­  nar,  militant  în  descoperi­  ganizaţiilor   de   masă   Şi   Pension
           mico-socială  a  patriei.  Din   cinţă,  în  activitatea  de  zi   partid  cu  experienţă  înde­  nilor  de  producţie  şi  înda­  rea   şi   valorificarea   nou­  obşteşti  sc  implică  în  rea­  ter   (M
           această   perspectivă,   una   cu  zi  a  birourilor  organi­  lungată,   cu   o   temeinică   toririlor   politice,   stimula­  lui,   înlăturarea.a   tot   ceea   lizarea   sarcinilor.   pentru   MOAŞA
           dintre  cerinţele  de  maximă   zaţiilor  de  bază  de  la  uzi­  pregătire  politică  şi  profe­  rea   iniţiativei,   promovarea   ce   este   învechit,   perimat,   eliminarea   unor   deficienţe   (Muncii
           importanţă   pentru   activita­  na  cocsochîmică,  aglomera-   sională,  ceea  ce  conferă  a-   noului,   creşterea   exigenţei   în   soluţionarea   problemelor   din activitatea productivă.  Ne   ti
                                                                                                                                                                            (Reteza
           tea  organelor  şi  organiza­  tor  II,  furnale  IT,  O.S.M.   nalizelor   profunzime,   com­  faţă   de   lipsuri   şi   nea­  cu  care  se  confruntă  co­  Tocmai  de  aceea,  birou­
           ţiilor  de  partid  este  spo­  II,  laminorul  800,  reparaţii   petenţă   şi   combativitate   junsuri.  lectivele.  In  acest  an  de   rile  organizaţiilor  de  bază,   cu stat
                                                                                                                                                                            roşie):
           rirea   continuă   a   rolului   siderurgice,   C.T.C.   labora­  faţă dc neajunsuri.  Una   dintre   ideile   forţă   studiu   în   învăţătnîntul   de          Damon
           lor conducător.           toare,   energetic   etc.   se   Accentuarea  rolului  con­  care   călăuzesc   activitatea   partid   sînt   cuprinşi   peste   comitetele  de  partid  de  la   ORA.ŞT
            Pornind  de  la  necesita­  practică  un  stil  de  mun­  ducător   în   etapa   actuală   comitetului   de   partid   din   8  000  de  comunişti,  iar  mai   laminor  650,  bluming,  O  E.   multă <
           tea   materializării   acestui   că  dinamic,  ancorat  în  rea­  şi în perspectivă este de­  combinat este aceea că  bine  de  100  de  secretari   2,   laminorul   de   profile   Cu căr
                                                                                                                                                                            căra) ;
           imperativ,   comitetul   de   lităţile  şi  specificul  sarci­                                             ai  comitetelor  de  partid  şi   uşoare,   semifabricate   1   şi   Undeva
           partid  din  combinat,  orga­  nilor,  care  asigură  o  largă                                             birourilor   organizaţiilor   de   2  ş.a.  trebuie  să  acţioneze   cultură)
           nele  şi  organizaţiile  de  Ja   mobilizare   a   comuniştilor,      C. S. Hunedoara                      bază,   cadre   tehnico-econo-   mai  ferm  în  vederea  per­  frunfa rc
           nivelul   uzinelor,   secţiilor,   a  tuturor  colectivelor  pen­                                          mice,   din   conducerea   or­  fecţionării   necontenite,   a   da);   ]
           atelierelor,   serviciilor   de   tru   realizarea   producţiei                                            ganizaţiilor   de   masă   şi   stilului   şi   formelo*-   de   extrater
           specialitate   au   acţionat   şi   fizice   sortimentale,   ridica­  pendentă  şi  de  gradul  de   sporirea   rolului   conducă­  obşteşti  frecventează  cursu­  muncă,   aplicarea   cu   mai   Căsători
                                                                                                                                                                            de cult
           acţionează   cu   fermitate   rea  nivelului  tehnic  şi  ca­  implicare   al   organelor   de   tor  al  organelor  şi  organi­  rile   Universităţii   politice   multă   consecvenţă   a   pripit   Hallo fc
           pentru   continua   perfecţio­  litativ  al  produselor,  creş­  partid,   al   tuturor   comu­  zaţiilor  sale  poate  fi  rea­  şi   de   conducere.   Âlăsura   cipiuilui  muncii  colective  şi   IUA : l
           nare  a  stilului  şi  metode­  terea   mai   accentuată   a   niştilor   în   depăşirea   unor   lizată   în   cele   mai   bune   modului   în   care   organele   soluţionarea   operativă   a   • Insul
           lor  de  muncă  menite  să   productivităţii   muncii,   re­  greutăţi.  In  această  direc­  condiţii   numai   de   comu­  şi   organizaţiile   de   partid   celor   mai   arzătoare   pro­  mina).
           ducă  la  sporirea  forţei  lor   ducerea   consumurilor   -de   ţie,   un   rol   însemnat   în   nişti  cu  o  temeinică  pre­      bleme   ale   activităţii   de
           politice   şi   organizatorice   materii   prime,   materiale,   sporirea  capacităţii  de  mo­  gătire  profesională  şi  poli-   îşi   îndeplinesc   rolul   lor   partid   şi   de   producţie.
          în   îndeplinirea   sarciniloi   energic şi combustibili.  bilizare   şi   acţiune   l-au   tico-ideologică.  Iată  de  ce,   conducător   este   îndeplini­  Trebuie   avut   permanent
          ce   revin   colectivelor   în   De  asemenea,  în  practica   avut   discuţiile   individuale   astăzi,  în  diferite  forme  de   rea  exemplară  a  sarcinilor,   în   atenţie   că   accentuarea
           mijlocul   cărora   lucrează,   acestor   organe   şi   organi­  cu  cei  peste  8  200  comu­  perfecţionare   a   pregătirii   în  primul  rînd  a  celor  e-
           în  acest  scop  sînt  folosite   zaţii  de  partid  a  devenit   nişti,   concluziile   rezultate   tehnico-profesionale   sînt   conomice.  Din  acest  punct   şi   creşterea   necontenită   a
                                                                                                                                                                            Nulilor
           o  seamă  de  forme,  mijloa­  un   lucru   obişnuit   consul­  din   analizele   efectuate   în   cuprinşi  aproape  7  000  de   de  vedere  trebuie  spus  că   rolului  organelor  şi  orga­  Berea   <
          ce  şi  pîrghii  de  acţiune.   tarea   largă   a   comunişti­  158  de  organizaţii  de  bază   muncitori,   maiştri,   cadre   la   Combinatul   siderurgic   nizaţiilor  de  partid,  a  tu­  198G :
          Intre  acestea,  o  atenţie  deo­  lor,  a  activului  de  partid,   şi  calitatea  măsurilor  adop­        Hunedoara   există   încă   un   turor   comuniştilor   este   o   Extr.
          sebită  este  acordată  îmbu­  şi   specialiştilor,   antrenarea   tate.   Pe   baza   acestora,   cu  studii  medii  şi  supe­  însemnat   potenţial   ncvalo-   necesitate şi o cerinţă de  34, 11.
          nătăţirii   structurii,   efecti­  lor  efectivă  la  investigarea   birourile   organizaţiilor   de   rioare.   De   asemenea,   a   rificat.   în   activitatea   u-   cea  mai  mare  însemnătate
          vului  şi  compoziţiei  organi­  şi   cunoaşterea   îndeaproape   bază  de  la  uzina  cocso­  sporit  şi  sporeşte  continuu,   nor   organe   de   partid   se   în   înfăptuirea   corespunză­  Extr.
          zaţiilor  de  partid,  selecţio­  a  realităţii,  găsirea  şi  apli­  chimică,  mecanică  Ii,  cup­  atît  din  punct  de  vedere   mai   fac   simţite   formalis­  toare  a  marilor  sarcini  ale   3, 28, 3
          nării,  pregătirii  şi  promo­  carea  in  practică  a  celor   toare   industriale,   laminor   cantitativ   dar,   mai   ales   mul,   indisciplina   şi   su­  oamenilor  muncii  din  com­  Foml
          vării  cadrelor,  creşterii  ca­  mai   eficiente   soluţii.   La   800,  O.S.M.  II,  aglomcra-   calitativ,   activitatea   ideo­  perficialitatea   în   soluţio­  binat.  814 138 1
          pacităţii   de   cuprindere   a   întocmirea   materialelor   de   tor  II  acţionează  cu  fermi­  logică   şi   politico-educativă   narea   operativă   a   proble­  lei rep
          problemelor, întăririi şi  analiză şi stabilirea măsu­  tate pentru creşterea res­  în direcţia educării comu­  melor şi răspunderilor în-   VALENTIN NEAGU
   98   99   100   101   102   103   104   105   106   107   108