Page 103 - Drumul_socialismului_1986_10
P. 103
2 DRUMUL SOCIALISMULU
20,00 Tel
20,20 Pe
rii
r gri
D
Acei oameni harnici si... ideile lor minunate! Pentru obţinerea unor producţii mari de cartofi 20.35 Pa
7 rilc
Cîi
— Tovarăşe ing. retru şi superplastifianţilor pen tale la 1 000 lei producţie Străduind-u-ne să tradu- Ostara, Adretta —, plan şăminte chimice complexe 20,<5 Str
Bugnar, secretar al comite tru betoane, maşina de cu marfă se vor reduce cu cern în viaţă indicaţiile se tate în ordinea precocită de acelaşi tip, revenmd bu
tului de partid al I.M.C, sut saltele de vată mine 13,8 lei, iar cele materialo cretarului general al parti ţii. Plantarea s-a executat 220 kg azot; 110 kg fos (co
Deva, să intrăm direct în rală pe împîslitură din fi cu 2,7- lei. dului, tovarăşul Nicolac în perioada 5—7 aprilie for şi 110 kg potasiu sub Mi
subiect: cum se „adună" bră de sticlă, în acest fel — Să revenim la oameni Ceauşescu, ca în fiecare u- a.c., realizîndu-se trei de stanţă activă la hectar. str
Lucrările de îngrijire au
simi dc plantare — 44 400,
nitate de producţie din a-
experienţa în domeniul fa s-a modernizat fluxul teh şi Ia ideile lor minunate. gricuîtură specialiştii să-şi 53 300 şi G3 500 cuiburi la fost cele obişnuite. O pra- ar?
bricării materialelor de nologic la balastierele Succint, cc idei noi sc aducă permanent contribu hectar — pentru fiecare şilă mecanică, o lucrare de H ît
construcţii, ce se face cu Săuleşti şi Simeria Veche, află acum, în aceste zile, ţia şi să acţioneze cu răs soi. Au fost realizate trei erbicidat cu Sencor, apli 21,05 Iil\
ca ? iar la greiferul pentru des în faza materializării şi pundere pentru introduce nivele de fertilizare pentru cat după rebilonat, com rile
— Mă voi referi, pe cărcarea materiilor prime aplicării lor în producţie? rea progresului tehnic, fiecare soi şi desime de pletate cu un plivit. Lucră (cc
scui't, doar la aportul oa a fost adoptat un motor — Modernizarea fluxului în anul acesta la C.A.P. plantare, după cura ur rile respective au menţinut 21.35 In?
menilor pentru promova tehnologic la execuţia plan- Băcia am organizat clteva mează : cultura curata de buruieni tiu
de randament optim şi cu
rea progresului tehnic, la fiabilitate ridicată. şeelor pentru secţia pa loturi experimentale, pen în toată perioada, de vege vă*
acţiunile dc masă pe care nouri mari, instalaţia dc tru a vedea comportarea taţie. Au fost, de aseme reţ
— Se poate prevedea cum în condiţii dc producţie a C.A.P. Băcia nea, aplicate patru trata 21,30 Te
le întreprindem pentru va arăta una din secţiile sudură sub flux adaptată unor soiuri de cartofi, în mente împotriva , manei
modernizarea şi înnoirea la remedierea inelelor cu funcţie de densitate şi ni (două cu Turdaeupral, două
continuă a tehnologiilor, a dornuri şi a roţilor de velul de fertilizare a so — Nivelul 1 bază. In care cu Ridomil) şi două împo
tuturor instalaţiilor aflate I.M.C. Deva macara, îmbunătăţirea flu lului. Experienţa s-a des s-au aplicat înainte de a- triva gândacului din Colo
pe fluxurile productive. xului tehnologic la resti- făşurat cu sprijinul Direc rătură cîte 40 tone gunoi rado. O dată cu tratamentul
Consider că atragerea oa vuire-depozitare a produ ţiei generale pentru agri de grajd, 300 kg fosforită doi pentru mană s-a apli
«ucu
menilor spre nou, spori I.M.C. Deva la finele ac selor de b.c.a., modifica cultură a judeţului şi sub activizată, respectiv 51 kg** cat o îngrăşare foliară cu dioprog
rea preocupărilor indivi tualului cincinal — care, rea acţionărilor la staţia îndrumarea Institutului de •> P Os substanţă activă la uree (21 kg/ha), sare pota- Buletin
2
duale şi colective in a- se ştie, aşază progresul dc compresoarc în vederea cercetare şi producţia ha. sică (11 kg/ha) şi sulfat de tul met
ceastă direcţie constituie tehnic la baza evoluţiei ge economiilor de aer com cartofului Braşov. — Nivelul 2. La fertili magneziu (51 kg/ha). dineu z nat
7.00
o experienţă pozitivă bine nerale a societăţii româ primat şi multe, altele. .Loturile experimentale zarea de bază s-au mai Ce rezultate am obţinut în ţară
administrat în perioada de
conturată în unitatea noas neşti ? — Tovarăşe inginer, cîţi au fost amplasate pe un vegetaţie 500 kg îngrăşă în final ? Pentru început sci ; 8,
teren cu sol aluvial cu o
dillor ;
tră. Cum procedăm ? Ni — S-a mai scris despre oameni şi-au înscris pînă textură nisipolutoasă, slab minte chimice, revenind trebuie să subliniem că ştij-i ; 0.
mic mai simplu : se desfă b.c.a. si materiale izola în prezent, numele pe lis humifer, moderat acid, slab 110, 55 şi 55 kg substanţă producţiile medii realizate cultutor
şoară — pe toate planurile au variat în funcţie de cutczât<
toare. De aceea, mă voi ta autorilor de invenţii, aprovizionat cu fosfor, mij activă de azot, fosfor, po soi, densitate şi nivelul de citate;
şi în fiecare subunitate — referi la secţia de tuburi inovaţii sau raţionalizări ? lociu aprovizionat în po tasiu. fertilizare. Cele mai bune şti'
o muncă permanentă de „PREMO". Cea mai impor — Peste 500 ! Şi nurnă- tasiu. — Nivelul 3. La nivelul rezultate s-au obţinut la tri
12,03 v?ti
conştientizare a oamenilor de bază s-au mai adminis soiurile Semenic (39,2 to- 12.40 I>
tantă înnoire va consta' în , iuti lor creşte mereu... S-au utilizat şase soiuri
asupra avantajelor concre înlocuirea actualei tehno de cartofi — Manuela, De- trat în perioada de vege ne/ha), Desiree (37,7 tone/ clorului
te pe care le aduce creş MARIN NEGOIJĂ slree, Karella, Semenic, taţie încă 1 000 kg îngră- ha) şi Manuela (34 tone/ 3 ; • *
logii, folosită la fabricarea Avanpr
terea productivităţii mun tuburilor precomprimate ha). La soiurile Karella şl 15.40 Ot
cii, reducerea consumuri Adretta s-au realizat pro 16.00 R
cu diametrul dc 800 mim, ducţii mai slabe, datorită, Audlenţ
lor şi, implicit, a costurilor letin di
de producţie, ridicarea la cu o tehnologie româneas în primul i-înd, sensibilită diogaze
că modernă „1PREROM”. ţii mari la mană, cele Te apăi
un nivel superior a cali Avantajele economice sînt patru tratamente aplicate mea. l
tăţii produselor, creşterea multiple consumul de nefiind suficiente pentru a ***,00 *
eficienţei economice. Re asigura protecţia fitreani- -flaul
Păcii;
manoperă va fi redus c;u
zultatul constă într-o listă 100 ore/om pentru fiecare ţară necesară. tinereţii
mare de idei tehnice care Concluzia care se impune nai ; 21
b
vin de la oameni şi se re kilometru echivalent, va în urma experienţei rea tlerâ sug
La
loarea fondurilor fixe sc
feră la locul lor specific lizate în acest an la coo zi într-
nul ; 2
de muncă. Important este va micşora cu circa 200 000 perativa noastră este aceea tic ; 23.
lei faţă de dotarea actu
să nu se facă o ierarhizare că folosirea soiurilor de zicală;
pripită, totul să fie tratat ală, iar indicele c!e cali cartofi cu o capacitate tln de
tate va spori cu 1 la sută/ mare de producţie, rezis
cu maximă atenţie. Enun
ţate sub forma unor teme an. Producţia marfă la tente la boli -şi dăunători,
de cercetare şi proiectare, 1 000 lei fonduri fixe va în condiţiile asigurării ne
sau ca măsuri tehnico-or- creşte cu 10 la sută. Alţi cesarului de elemente fer
tiliza, nte, ponto duce la
ganizatorice, aceste idei se indicatori : este prevăzut obţinerea unor producţii
DKV.A
regăsesc în programele în ca productivitatea să creas mari, situate între 34—39 bră a*
treprinderii şi devin apte că pînă în 1988 cu 13,1 tone de tuberculi la hectar. W
şi, în acelaşi timp, obliga la sută, iar pînă la sfîrşi- Pi.
sula co
torii pentru rezolvare. Aşa tul cincinalului cu peste I.M.C. Deva, atelierul polistiren. Masivele blocuri din polistiren sînt despărţite în DRAGOŞ VISIRIN, - A);
au luat naştere instalaţia 2.9 000 lei/om al muncii. De fi 'ii umoare. Producţia zilei la maşina de tăiat în plăci este urmărită de gestionara Ana inginer şef ehus
Ghiura şi operatoarea Liana Oargă.
de dozare a plastifianţiloi asemenea, cheltuielile to- la C.A.P. Băcia M isterii
(Flatări
scară (
ŞA NI :
Potrivit orientărilor şi eredinţate, precum- şi o (I’arfng
obiectivelor adoptate de Stil de muncă dinamic, exigent in activitatea organelor slabă exigenţă în exei cita — scrii
brie);
Congresul al XlII-lea al rea controlului cu privire dar (U ;
partidului, în acest cinci la felul în care comuniştii, Cantorii
nal marelui colectiv al şi organizaţiilor de partid cadrele de conducere de ral) ; V
Combinatului siderurgic la nivelul unor secţii, con din lin
Hunedoara îi revin sarcini ducerile colective ale u- I-1I 0
Ni;A : :
de primă însemnătate dezvoltării democraţiei in rilor sînt folosite colective ponsabilităţii membrilor de niştilor in spirit revoluţio zinelor, conducători ai or bila (Mi
pentru dezvoltarea econo- terne de partid. în conse alcătuite din membri dc partid în realizarea sarci nar, militant în descoperi ganizaţiilor de masă Şi Pension
mico-socială a patriei. Din cinţă, în activitatea de zi partid cu experienţă înde nilor de producţie şi înda rea şi valorificarea nou obşteşti sc implică în rea ter (M
această perspectivă, una cu zi a birourilor organi lungată, cu o temeinică toririlor politice, stimula lui, înlăturarea.a tot ceea lizarea sarcinilor. pentru MOAŞA
dintre cerinţele de maximă zaţiilor de bază de la uzi pregătire politică şi profe rea iniţiativei, promovarea ce este învechit, perimat, eliminarea unor deficienţe (Muncii
importanţă pentru activita na cocsochîmică, aglomera- sională, ceea ce conferă a- noului, creşterea exigenţei în soluţionarea problemelor din activitatea productivă. Ne ti
(Reteza
tea organelor şi organiza tor II, furnale IT, O.S.M. nalizelor profunzime, com faţă de lipsuri şi nea cu care se confruntă co Tocmai de aceea, birou
ţiilor de partid este spo II, laminorul 800, reparaţii petenţă şi combativitate junsuri. lectivele. In acest an de rile organizaţiilor de bază, cu stat
roşie):
rirea continuă a rolului siderurgice, C.T.C. labora faţă dc neajunsuri. Una dintre ideile forţă studiu în învăţătnîntul de Damon
lor conducător. toare, energetic etc. se Accentuarea rolului con care călăuzesc activitatea partid sînt cuprinşi peste comitetele de partid de la ORA.ŞT
Pornind de la necesita practică un stil de mun ducător în etapa actuală comitetului de partid din 8 000 de comunişti, iar mai laminor 650, bluming, O E. multă <
tea materializării acestui că dinamic, ancorat în rea şi în perspectivă este de combinat este aceea că bine de 100 de secretari 2, laminorul de profile Cu căr
căra) ;
imperativ, comitetul de lităţile şi specificul sarci ai comitetelor de partid şi uşoare, semifabricate 1 şi Undeva
partid din combinat, orga nilor, care asigură o largă birourilor organizaţiilor de 2 ş.a. trebuie să acţioneze cultură)
nele şi organizaţiile de Ja mobilizare a comuniştilor, C. S. Hunedoara bază, cadre tehnico-econo- mai ferm în vederea per frunfa rc
nivelul uzinelor, secţiilor, a tuturor colectivelor pen mice, din conducerea or fecţionării necontenite, a da); ]
atelierelor, serviciilor de tru realizarea producţiei ganizaţiilor de masă şi stilului şi formelo*- de extrater
specialitate au acţionat şi fizice sortimentale, ridica pendentă şi de gradul de sporirea rolului conducă obşteşti frecventează cursu muncă, aplicarea cu mai Căsători
de cult
acţionează cu fermitate rea nivelului tehnic şi ca implicare al organelor de tor al organelor şi organi rile Universităţii politice multă consecvenţă a pripit Hallo fc
pentru continua perfecţio litativ al produselor, creş partid, al tuturor comu zaţiilor sale poate fi rea şi de conducere. Âlăsura cipiuilui muncii colective şi IUA : l
nare a stilului şi metode terea mai accentuată a niştilor în depăşirea unor lizată în cele mai bune modului în care organele soluţionarea operativă a • Insul
lor de muncă menite să productivităţii muncii, re greutăţi. In această direc condiţii numai de comu şi organizaţiile de partid celor mai arzătoare pro mina).
ducă la sporirea forţei lor ducerea consumurilor -de ţie, un rol însemnat în nişti cu o temeinică pre bleme ale activităţii de
politice şi organizatorice materii prime, materiale, sporirea capacităţii de mo gătire profesională şi poli- îşi îndeplinesc rolul lor partid şi de producţie.
în îndeplinirea sarciniloi energic şi combustibili. bilizare şi acţiune l-au tico-ideologică. Iată de ce, conducător este îndeplini Trebuie avut permanent
ce revin colectivelor în De asemenea, în practica avut discuţiile individuale astăzi, în diferite forme de rea exemplară a sarcinilor, în atenţie că accentuarea
mijlocul cărora lucrează, acestor organe şi organi cu cei peste 8 200 comu perfecţionare a pregătirii în primul rînd a celor e-
în acest scop sînt folosite zaţii de partid a devenit nişti, concluziile rezultate tehnico-profesionale sînt conomice. Din acest punct şi creşterea necontenită a
Nulilor
o seamă de forme, mijloa un lucru obişnuit consul din analizele efectuate în cuprinşi aproape 7 000 de de vedere trebuie spus că rolului organelor şi orga Berea <
ce şi pîrghii de acţiune. tarea largă a comunişti 158 de organizaţii de bază muncitori, maiştri, cadre la Combinatul siderurgic nizaţiilor de partid, a tu 198G :
Intre acestea, o atenţie deo lor, a activului de partid, şi calitatea măsurilor adop Hunedoara există încă un turor comuniştilor este o Extr.
sebită este acordată îmbu şi specialiştilor, antrenarea tate. Pe baza acestora, cu studii medii şi supe însemnat potenţial ncvalo- necesitate şi o cerinţă de 34, 11.
nătăţirii structurii, efecti lor efectivă la investigarea birourile organizaţiilor de rioare. De asemenea, a rificat. în activitatea u- cea mai mare însemnătate
vului şi compoziţiei organi şi cunoaşterea îndeaproape bază de la uzina cocso sporit şi sporeşte continuu, nor organe de partid se în înfăptuirea corespunză Extr.
zaţiilor de partid, selecţio a realităţii, găsirea şi apli chimică, mecanică Ii, cup atît din punct de vedere mai fac simţite formalis toare a marilor sarcini ale 3, 28, 3
nării, pregătirii şi promo carea in practică a celor toare industriale, laminor cantitativ dar, mai ales mul, indisciplina şi su oamenilor muncii din com Foml
vării cadrelor, creşterii ca mai eficiente soluţii. La 800, O.S.M. II, aglomcra- calitativ, activitatea ideo perficialitatea în soluţio binat. 814 138 1
pacităţii de cuprindere a întocmirea materialelor de tor II acţionează cu fermi logică şi politico-educativă narea operativă a proble lei rep
problemelor, întăririi şi analiză şi stabilirea măsu tate pentru creşterea res în direcţia educării comu melor şi răspunderilor în- VALENTIN NEAGU