Page 104 - Drumul_socialismului_1986_10

'IR. 9 006 • JOI, 30 OCTOMBRIE 1986 ; 'ag. «

România — promotoare a unei Pe drumul calcarului (IV)
VIZIUNE
politici de dezarmare, pace în carierâ oamenii muncesc, dar o pot face şi mai bine.
'na! Dovadă — ziua record d& marţi
imul înfăpiui-
ii revoluţii a- şi înţelegere între popoare
(color) Încă nu începuse schimbul culantă. Minerii Anghel Buta in muncă ale unor oameni de
nentar-sintezâ de lucru de dimineaţă cînd şi Nicolae Bota munceau în aici, de la concasare.
ne-am... fixat postul sus, în
aripă a vlsu- VREM SĂ SPORIM ROADELE OGOARELOR, ARGUMENTUL imensa carieră albă de la viitoarele galerii de puşcare. — Foarte bine. Operatorii
oastre (color) Crăciuneşti. Aşa că am por­ - Am pînă aici, Ia front, Aurel Lazăr, Avram Moga,
! şl versuri ÎN LINIŞTE SI PACE ACŢIUNII CONCRETE peste 17 metri lineari tăiaţi Dumitru Bodrean sint zi de
nit la radiografierea zilei de în rocă — ne spune Anghel zi printre muncitorii de frun­
lici in stru- (Urmate din pag. t) clear nimicitor, este mai (Urmare din pag 1) lucru cu... începutul; ponta- Buta, unul dintre cei mai te ai staţiei. în colectivul de
vatră dacică necesar ca oricînd să ne jul prezenţei la lucru. Face vrednici mineri din carieră. muncă al carierei noastre,
spunem cu tărie cuvin tul, să apelul subinginerul Cornel Fac luna aceasta 20 metri peste 50 la sută dintre mun­
de istorie în strămoşilor noştri, glia stră­ cerem să fim lăsaţi să ne României înseamnă mindrie luga, care coordonează lu­ lineari. Vreau ca la puşcare citori sint comunişti. Avem
iri de aur şi bună, ne exprimăm pe a- vedem de munca noastră şi speranţă, bucurie şi în­ crările în carieră, în schim­ galeria aceasta să dea o deci o organizaţie puter­
ceastă cale gindurile de pa­ paşnică de a cultiva pă- bul de dimineaţă. producţie record. nică.
I episod ce şi susţinem din adincul mintul. demn la muncă sub cupola — Ca de obicei în ultima Sus, la treapta a ll-a de — Cum folosiţi această a-
inimilor referendumul de senină a liniştii, a Înţele­
le în studiou- Sintem preocupaţi in a ne vreme - ne spune — prezen­ zăcămînt, forezorii loan Ursa devărată forţă în procesul
dlotelevtelunii pace ce va avea loc la 23 organiza cit mai bine mun­ gerii şi colaborării. Organi­ ţa este de sută la sută. şi loan Săpunaru pregăteau de muncă, pentru sporirea
noiembrie, convinşi fiind că ca, a folosi gospodăreşte zarea referendumului de la — Cînd aţi avut ultimul o nouă puşcare, care, zic ei, producţiei de calcar, de ca­
el va insemna un DA una­
ie ale unui pămintul pentru a obţine Şi 23 noiembrie este încă o absent nemotivat de la lu­ va fi tot bogată în rocă. La re are nevoie siderurgia
■roic. Un în- nim pentru pacea lumii, un in anul viitor producţii cit cru ? treabă i-am găsit şi pe ar­ ţării ?
nt modern, NU botărit războiului. Este mai mari la griu, orz, po­ expresie a democraţiei noas­ — Demult. Luna aceasta, tificierii Cornel Bota, Con­ — Muncitorii noştri comu­
firesc să susţinem din tot
ionar rumb, cartofi şi in zooteh­ tre socialiste, in care po­ cel puţin, nici unul. stantin Poenaru, Adam To- nişti îşi desfăşoară activita­
sufletul această nouă ini­ nie, care să ne menţină in
nai. ţiativă a iubitului nostru rindul unităţilor de frunte porul nostru este chemat — Să înţelegem că astăzi tea zilnică pe trei schim­
va fi o zi plină la producţia
conducător, pentru că, se ale judeţului. Producţiile re­ să-şi exprime opţiunile pro­ de calcar ? buri, în cele două sectoare
de bază ale producţiei: ca­
ştie, agricultura constituie cord pe ogoare să fie cele prii in probleme de impor­ — Ieri am puşcat - inter­ REPORTER ÎN rieră şi staţia de concaso-
una din cele mai vechi în­ in care să ne intrecem, nu tanţă cardinală pentru soar­ vine inginerul Mircea Bor- POST FIX re. La fiecoro punct de lu­
deletniciri paşnice din isto­ in cele de arme şi focoase ta omenirii. Cei ce muncim dean, şeful carierei, A fost cru avem comunişti de nă­
rie şi ţăranii şi-au legat me­ nucleare, lată de ce con­ o puşcare masivă, am dero- dejde, precum şi cîte un
reu speranţele unei vieţi pe aceste vetre înfloritoare
XI I: 0,90 Ka- siderăm, asemenea tuturor cat o mare cantitate de rocă. ma. De fapt, întregul schimb membru din biroul organiza­
al dimineţii * mai bune de linişte şi pa­ oamenilor cinstiţi din lu­ ale Hunedoarei spunem de Fără steril. Aşa că avem din carieră muncea în bu­ ţiei de bază, repartizaţi ju-'
ştiri ; 6,15 Sta­ ce, care să le permită să me, că şi noi, ţăranii, a- pe acum un insuflefitor şi
ul; 6,30 La or- muncească pe ogoare pen­ mari cantităţi de calcar de- nă organizare, în ordine şi dicios pe cele trei schimburi
in agricultură; vem cuvintul noslru de pa­ răspicat DA ! Şi afirmăm rocat. A rămas şi de la alte disciplină. de lucru. Membrii de partid
irnal; 7,30 Azi, tru a spori roadele pămîn- ce, un cuvint de care tre­ puşcări recente. Deci, pro­ ...La ora 12,00 ne mutăm.., sint oameni harnici, fruntaşi
io Kevlsta pre- tului. incă o dală, cu respect şi
urlerui melo- buie să se ţină seama. mindrie, că iniţiativa pre­ ducţie există. Trebuie doar postul fix sus, la staţia de la locurile lor de muncă.
Uuletin de Munca noastră nu este Vom spune mereu din toată transportată operativ la si- concasare. Schimbăm citeva — Acordăm mai mult aju­
iăspundem as- uşoară şi pentru a o îm­ inima un DA hotărit păcii, şedintelui României este ar­ derurgiştii de !a Hunedoara cuvinte cu maistrul Carol tor organizaţiei de partid
; 10,05 Succes plini avem nevoie de pace, cu gîndul că ceea ce ne-am Hentschy, şeful staţiei, se­
; 10,15 Publi- gumentul concret ol nobile­ şi Călan. (Despre transport de la cariera de calcar —
0 liuletin de aşa cum plantele au nevoie propus să realizăm prin lor idei cu care ţara noas­ într-un număr viitor). cretarul organizaţiei de partid sublinia tovarăşul Emil Gu-
«ica noas- de soare şi apă. De aceea, noua revoluţie agrară nu — Ce cantitate de calcar din carieră. ga, secretarul Comitetului co­
i uşoară; acum, cind ne ameninţă putem înfăptui decit in li­ tră se înscrie în Anul In­ - în schimbul I de lucru munal de partid Băiţa. Vom
colului XX; ternaţional ol Păcii. derocat apreciaţi că există
:oinoara fol- primejdia unui război nu­ nişte şi pace. acum aici, în carieră ? al zilei de astăzi — preci­ face din necesitatea sporirii
,00 De la 1 la — Cel puţin 60 000-70 000 zează - am extras şi conca- producţiei zilnice de calcar
ijurnal; 15,00 tone. Şi avem în pregătire sat 634 tone calcar. în o permanenţă pe aaenda de
ru radio-tv. ;
mbll romane ; In prim-planul dezbaterilor 4 puşcări: 3 clasice — în ga­ schimbul 1 1 - 1 681 tone, iar lucru. Cu forţele de care
furnal; 16,15 lerii, una cu foreza. în schimbul III - 2 160 tone, dispunem o vom spriiin .
idlo; 17,00 Bu- — Deci, problema realiză­ 0 zi cu producţie bună. O ...Radiografia zilei de mun­
Iri ; 17,05 Ra-
■onomică; 17,35 (Urmare din pag. 1) creşterea producţiei fizi­ să aducă o contribuţie mai rii producţiei zilnice în ca­ zi-record, cu un total de că din carieră ne arată că
te cint patria ce, a productivităţii mun­ importantă la mobilizarea rierâ nu se pune. 4 475 tone calcar extras. aici se munceşte, se deourt
ram muzical ; cii, reducerea mai accen­ întregului nostru colectiv — Nu. Cu o subliniere - O dovadă grăitoare că a- eforturi, dar că se poate
! serţii j 18,20 în direcţia îndeplinirii
:rnaţisjtav'. al lor si organizaţiilor ele tuată a consumului de ma­ derocăm calcar de bună ca­ tunci cînd munca este bine face şi mai bine, mai spor­
)5 Amfiteatrul partid, la locul ele muncă. terii prime, materiale, e- exemplare a sarcinilor de litate. organizată, în ordine şi dis­ nic. Cei ce muncesc în ca­
0,00 Radiojur- In acest cadru, în cea riergie şi combustibil',, re­ plan. Trecuseră citeva ore bune ciplină, producţia de calcar rieră sint convinşi de acest
Circulaţia ru- cuperarea şi recondiţiona- creşte. Spunem aceasta de­
eşteană ; 21,00 mai mare parte a cercuri­ de lucru în carieră, moment adevăr, Ei ştiu bine că pro­
dv. ; 22,00 O lor s-a dezbătut ideca că rea unui volum sporit de prielnic pentru a trece pe la oarece au fost zile şi cu... ducţia de calcar - „pîinea
ă * Hadiojur- înfăptuirea cu succes a materiale, piese de schimb Atelierul cusut 4 A al principalele puncte de lucru. 1 795 tone, cu 2 380, 2 450 albă" a siderurgiei - tre­
Momcnt poe- şi subansamble în vederea întreprinderii de încălţă­
Nocturnă mu- rolului conducător al orga­ minte din Hunedoara, a- In treapta a lll-a de exploa­ tone... Doar într-o singură zi buie să crească, pentru a
este
de
locul
5—21,00 HulP- nizaţiilor' de partid de­ repunerii lor în circuitul cesta al lucrătoarei mun­ tare, excavatoriştii Iustin din luna aceasta s-au mai creşte producţia de oţel o
că
Maria
pinde în măsură hotăritoa- productiv, ridicarea nive­ Gemui, deţinătoarea locu­ Borza şi Gheorghe Muntea- extras 4 000 tone. patriei noastre socialiste.
re de abordarea probleme­ lului tehnic şi calitativ al lui întii în întrecerea lu­ nu încărcau din două-trei — Tovarăşe secretar, să re­
lor economico-sociale şi producţiei, întărirea spi­ crătoarelor de la această cupe basculantă după bas­ marcăm hărnicia şi dăruirea GH. NEGREA
M A M politice esenţiale ale dez­ ritului de responsabilitate, bandă.
voltării de ansamblu, echi­ ordine şi disciplină în
librate şi armonioase a muncă. SCHIMB DE EXPERIENŢĂ
patriei noastre sorialiste. Comitetul de . partid a-
fit alia din um-
i): întunecare S-a subliniat, de pildă, preciază că primă dezbate­ în organizarea Inspecto­ Matichescu, autorul lucră­
DOARA : faptul că orientările şi exi­ re din învăţămîntul de ratului şcolar judeţean şi rii „Istoria nu face paşi
I .ic g In­ genţele formulate de Con­ partid, sindicat, U.T.C. şi
ilor (Modern gresul al XJII-Iea al parti­ O.D.U.S. a fost, în ansam­ a Filialei Deva a Socie­ înapoi" apărută, recent, la
•rctul lui Ba* tăţii de ştiinţe istorice, ia Editura „Dacia". Lansa*
nlerii — Iî); dului, pentru cel de-al blu, bună şi că este nece­ Liceul pedagogic din Deva rea volumului în acest ca­
ituil de aur VlII-lea plan cincinal, im­ sar ca şi în continuare să dru, intervenţiile făcute de
Oaspeţi de pun ca în fiecare secţie, acordăm o atenţie deose­ a avut loc un util schimb autor pe marginea lucrării
el) ; PETRO- sector, atelier şi loc de bită bunei desfăşurări a de experienţă. Reuniunea,
iraj periculos sale, precum şi expunerile
muncă să sc acţioneze cu învăţămîntului politico-i- la care au participat cadre
Avertismentul didactice care predau is­ susţinute de muzeograful
II (7 Noiem- maximă răspundere pentru deologic, pentru ca acesta Adriana Rusu, prof. Vasile
Mărln miliar* toria şi ştiinţele sociale în
Ionaş, prof. Ioachim La*
i); LUPENI: unităţile de învăţămînt din zăr, directorul Muzeului
ărăsit (Cultu- judeţ, a beneficiat de pre­
AN : Noi, cei judeţean, au dat întîlnirii
itîi — seriile Pregătirile pentru stabulaţia zenţa unor personalităţi ale de la Deva caracterul unui
afărul) ; LO- vieţii ştiinţifice şi cultura­ apreciat şi util schimb d#
xmă indezira- le printre care Olimpiu experienţă.
il); PETHILA: animalelor să îie grabnic încheiate!
doamnei Lat-
iore.se); ANI-
CafC* Express (Urmare din pag. 1) vanele, eie au fost cură­ „COMISIONARUL" ERA CÎND SI TlLHĂRIA A IEŞIT NĂRĂVITĂ LA RELE 4
c); URICANI: ţate, in aceste zile lu- SPECULANT SADEA ‘la iveala... r
e o solistă crîndu-se la repararea a- J Nu era încadrată în muncă, nu era
BRAD: Itîdeţi acest fel se creează condiţii cestora şi a maternităţilor. La judecată a fost adus, bineînţe­ căsătorită. Dar avea responsabilita­ *
Bran (Steaua corespunzătoare de iernare O problemă foarte im­ „Sint comisioane pentru diferiţi les, în stare de arest. Dar nu pen­ l
IURABARZA : pentru toate animalele prieteni" - a exclamat Petecuţă tru tîlhărie fusese depus după gratii, tea creşterii şi educării a trei copii 4
l*o (Minerul); portantă pentru buna des­ ci pentru alte fărădelegi. Tîlhăria minori al căror tată numai ea îl
din zonă. făşurare a stabulaţiei a- Teodor atunci cind, la controlul e- t
Din prea încă nu fusese dovedită în sarcina ştie. La rele era însă nărăvită, căci
)ste (Patria) ; Un alt aspect al pregă­ ni matelor este asigurarea fectuat de miliţia transporturilor mai suferise condamnare pentru fap­
pe faţă (Fla- tirilor pe linia bunei des­ cu îngrijitori. Acest as­ feroviare Simeria, în trenul de per­ sa în momentul arestării. Era cu­ te penale. l
:OAGIU-BAl : făşurări a stabulaţiei ani­ pect nu se ridică la unită­ soane 2 052, s-au descoperit asupra noscută doar ca faptă şi, pînă să «
dva (Casa de malelor este cel al pregă­ sa o seamă de bunuri de fabricaţie Prin luna iulie se afla în magazi­
AŢEG : Coil- ţile agricole din Boş, Bui­ nul cu articole pentru copii „Aş- I
tirii adăposturilor pentru turi şi Hăşdat unde în străină, pătrunse clandestin în ţară.
ecislvS (Da- chiuţă" din Hunedoara. Pesemne ii *
n : Un şerif a asigura microclimatul ne­ zootehnic lucrează oaimeni Mulţi prieteni avea Petecuţă. Unii Fapte din instanţă studiase bine pe cei ce intrau în
i; CALAM: cesar în anotimpul frigu­ harnici, cu multă expe­ „îi comandaseră" ceasuri electroni­ .1
legală (Casa ros. La Pestişu Mare con­ rienţă, dar în celelalte ce, alţii îi solicitaseră gumă de mes­ magazin căci n-a riscat să-şi vîre 4
; SIMBRIA : strucţia noului grajd, cu o cooperative îngrijitorii nu mina în poşeta sau buzunarul vreu­ ii:
(Mureşuijf tecat, alţii - alte obiecte. In total, identifice in el pe autor, organelor nuia fără bani. Ochii i s-au lipit de
li din Pacific capacitate de 120 bovine, sînt asiguraţi în totalitate. la percheziţie s-au găsit -asupra sa de cercetare penală le-a trebuit poşeta Măriei P. şi, cu abilitate do «
miorilor (Lu- s-a încheiat. Saivanele de De aceea, este foarte im­ 21 de ceasuri electronice, 342 pache­ ceva timp şi multă muncă. Infracto­ J
la Bunila, Cinciş şi Dum­ portant să se ia cele mai rul nu era nici un moment dispus profesionist, i-a sustras de acolo 4
brava sînt într-un stadiu a- urgente măsuri pentru a te cu gumă de mestecat, 180 batoa­ să-şi recunoască fapta dacă nu i se 1 800 lei. Constatînd lipsa banilor, It
ne de ciocolată şi altele. încărcă­
vansat de execuţie. La fi permanentizaţi în zoo­ tură, nu glumă. Cine să creadă că aduc dovezile incontestabile ale vi­ păgubaşa a cerut ajutorul celor din
JEXPRES toate adăposturile pentru tehnie oameni vrednici, novăţiei. S-au strins cu răbdare jur. Prompţi, aceştia au imobiliza­
bovine este apă potabilă şi care dovedesc dragoste de „bunul Petecuţă" făcea comisioane t-o pe făptaşă, care încerca să se
se lucrează la -repararea, muncă şi de animale, acest cu asemenea obiecte ? Bineînţeles acele dovezi şi, la vremea potrivită, strecoare afară din magazin. Cînd
Ilie Sorin Harabagiu, de Ioc din
unde este caz,ul, a adă­ fapt fiind — alături de 0 că nici instanţa nu a crezut şi spe­ opinia publică acţionează ca opinie, I
vtrase la tra- posturilor. Reparaţiile sînt culantul — că speculant sadea era Grupul ung Moldovenesc, domiciliat făptuitorii de rele se strecoară greu X
2 ţl octombrie bună furajare a efective­ în Hunedoara, a trebuit să răspun­
avansate la C.A.P. Boş, - va ispăşi o pedeapsă de dai ani dă şl pentru tîlhăria comisă în luna printre nai. i*. :
Pestişu Mare, Buituri şi lor — un factor hotărîtor închisoare pentru speculă. Trei copii Pentru fapta ei, Aurelia Nonu,
33, P, 1, 35, în obţinerea unor rezul­ martie 1985 asupra unei femei de 80 m
altele. Rămase în urmă minori aşteptau acasă sprijin de Ia căci acesta e numele făptaşei, va i*
— n-au fost încă reparate tate mai bune, pentru el. Aşa a înţeles să-şi achite res­ de ani, aflată singură, fără apărare efectua o pedeapsă privativă c?e
a : 1P, 'M, 21, uşile, geamurile şi acope­ îndeplinirea obiectivelor ponsabilităţile faţă de copil. Şi avea în casa ei din Orăştie, Şase ani în­ libertate de doi ani. < t. .
rişurile — sînt cooperati­ din programul judeţean de chisoare nu e o pedeapsă prea as­
o meserie din care putea trăi cu
pră pentru un individ gata oricînd
de cîştiguri: vele agricole din Pestişu dezvoltare a zootehniei şi toţi ai săi în demnitate şi îndes­ să ia viaţa semenului său pentru Rubrică realizată cu sprijinul * -î
in care 10 000 Mic şi Nandru, unde pre­ din programul de auto- tulare. citeva sute de lei. Tribunalului judeţean ,4.
a categoria I, gătirile trebuie impulsio­ conducere şi autoaprovizio-
nate. Tn ce priveşte sai­ nare teritorială. — * — a - - « - « • - • -