Page 106 - Drumul_socialismului_1986_10

Plenara Consiliului National
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ! I

al Ştiinţei şi învăfămlnfului

Sub preşedinţia tovarăşei buţiei determinante a se­ panţii la plenară au exa­
■'kw/vyr^Kcr. lURlŢULHliMEDOMlAC academician doctor inginer cretarului general al parti­ minat, cu înaltă exigenţă
membru
Ceauşescu,
Elena Comitetului Politic E- dului, preşedintele Nicolae şi răspundere comunistă,
Repu­
C IA L IS M U L xecutiv al C.C. al P.C.R., Ceauşescu, la stabilirea şi planul de cercetare tehnolo­
modul în care s-a realizat
al
blicii,
tovarăşul
ştiin­
ţifică,
dezvoltare
măreţelor
înfăptuirea
o-
al
viceprim-miniştru
prim
gică şi de introducere a
biective de dezvoltare eeo-
preşedintele
guvernului,
Consiliului
pe­
progresului
tehnic
în
ridicare a nivelului de trai
Învăţămîntului,
Ştiinţei şi Naţional al .. noinico-socială a patriei, de rioada ianuarie-oetombrie
ORGAM AL COMITETULUI JUDETEAIM HUNEDOARA Al P.C. a avut loc, joi, în Capita­ şi a gradului de civiliza­ 1986, precum şi programele
lă, plenara Consiliului Na­
S I A L C O M S I L I U L U I U L A R J U D E Ţ E A N ţional al Ştiinţei şi învă­ ţie al întregului popor, la de măsuri’stabilite în sco­
organizarea
conducerea
pul
tuturor
şi
îndeplinirii
ţămîntului. operei istorico de edificare sarcinilor prevăzute pe a-
La lucrări au luat parte a socialismului şi comunis­ cest an şi pe întregul cin­
Anul XXXVIII, nr. 9 007 VINERI, 31 OCTOMBRIE 1986 4 paginî - 50 bani miniştri, membri ai con­ mului în ţara noastră, la cinal.
creşterea
prestigiului
in­
Cei care au luat cuvin-
■&â m mempi______________________ ducerilor Academiei Repu­
blicii Socialiste România, ternaţional al României şi tul au subliniat că, sub
academiilor de ştiinţe, in­ la afirmarea ci liberă şi conducerea tovarăşei aca­
stitutelor centrale şi uni­ demnă în rîndul naţiuni­ demician doctor inginer
ROMÂNIA-PROMOTOARE A tăţilor de cercetare ştiin­ lor lumii. A fost dată o Elena Ceauşescu, colecti­
ţifică, inginerie tehnologică vibrantă expresie sentimen­ vele institutelor centrale,
şi de pro'ectare, oamen' de telor de neţărmurită dra­ unităţilor de cercetare ştiin­
alţi
UNEI POLITICI DE DEZARMARE, ştrnţă, cercetători, uni­ goste pe care toţi cei ce ţifică, inginerie tehnologi­
muncesc în domeniul cer­
că, proiectare şi producţie
profesori
specialişti,
versitari, alte cadre didac­ cetării şi al învăţămîntu­ şi-au mobilizat întreaga
tice, secretari ai comitete­ lui le'.poartă tovarăşului capacitate pentru înfăptui­
planului,
rea
a
exemplară
de
Ceauşescu,
pace şi Înţelegere lor judeţene de partid cu Nicolae recunoştinţă pen­ pentru încheierea cu rezul­
probleme economice şi de
profundă
propagandă, secretari ai tru rolul său hotărâtor în tate cit mai bune a aces­
comitetelor de partid din fundamentarea pentru pri­ tui prim an al actualului
ÎNTRE POPOARE unităţi de cercetare şi de ma oară în istoria ţării, a cincinal. S-a arătat că
învăţămînt,
reprezentanţi
cercetarea ştiinţifică a con­
ai unor instituţii centrale, strategiei pe termen . lung tribuit într-o măsură în­
de dezvoltare a ştiinţei şi
organizaţii de masă şi ob­ tehnologiei, devenită parte semnată la accentuarea la­
MUNCIND CU DĂRUIRE, ÎN LINIŞTE PACEA - şteşti. integrantă a Programului turilor calitative ale creş­
Plenara a analizat re­ partidului, în promovarea terii economice, accelera­
Şl PACE, NE VOM ÎNTĂRI MEREU ŢARA CERTITUDINEA zultatele obţinute în' înde­ susţinută a revoluţiei tch- rea dezvoltării industriei,
planului
în
nico-ştiinţifice,
a
sporirea
Muncesc de peste 22 de cătorului nostru iubit, tova­ ÎMPLINIRILOR plinirea ştiinţifică, de cer­ răspunderilor şcolii în viaţa agriculturii, mobilizarea celorlalte
cetare
dezvolta­
mai
ramuri,
ani la cariera de calcar Cră- răşul Nicolae Ceauşescu, re tehnologică şi de introdu­ societăţii şi perfecţionarea puternică a resurselor e-
ciuneşti, ca maistru la sta­ pentru înfăptuirea dezarmă­ NOASTRE cere a progresului tehnic continuă a procesului in- xistente, amplificarea par­
ţia de concasare a cal ca­ rii, în primul rînd a celei nu­ pe anul 1986, în moderni­ sţructiv-educativ, în creş­ ticipării ţării noastre la
rului. Asigurăm zi şi noapte cleare. Am citit cu atenţie şi a- zarea învăţămîntului şi terea aportului acestor fac­ circuitul economie mondial,
oceasfd importantă materie România socialistă, con­ dincă emoţie cuvîntarea perfecţionarea pregătirii tori primordiali la pro­ sporirea continuă a eficien­
primă pentru siderurgiştii de ducătorul ei, fac ca întot­ rostită de tovarăşul Nicolae forţei de muncă şi, îndeo­ gresul multilateral al pa. ţei economice.
la Hunedoara şi Călan. In deauna o indestructibilă u- Ceauşescu, secretarul gene­ sebi, măsurile ce se im­ triei.
toţi aceşti ani am văzut cu nitate între vorbă şi faptă : ral al partidului, preşedin­ pun în vederea realizării în acelaşi timp, s-,a dat în cursul dezbaterilor,
ochii noştri cit s-au dezvol­ România se angajează în tele ţării, de la înalta tri­ integrale în cele mai bune expresie preţuirii deose­ au fost subliniate realiză­
de
rile
seamă
înregistrate
tat comuna Băiţa, în care faţa lumii să realizeze un bună a forumului legislativ condiţii a sarcinilor tra­ bite faţă de prestigioasa
trăim, judeţul nostru, ţara important pas pe calea eli­ al ţării - Marea Adunare sate de partid, de secre­ activitate desfăşurată de to­ în domeniile cercetării şi
învăţămîntului,
şi
precum
întreagă. minării războiului, prin redu­ Naţională. Cuvîntarea repre­ tarul său general, tovară­ varăşa academician doctor unele neajunsuri manifes­
O spun cu mîndrie • că cerea cu 5 la sută a arma- zintă un document de am­ şul Nicolae Ceauşescu, a- inginer Elena Ceauşescu, tate, prczentîndu-se, tot.
în puterea economică a mentelor, efectivelor şi chel­ plă rezonanţă prin analiza cestor importante domenii eminent om do ştiinţă, de odată, acţiunile ce se între­
României socialiste de astăzi tuielilor militare. întregul nos­ situaţiei internaţionale şi de activitate, pentru perioa­ largă recunoaştere inter­ prind pentru ridicarea în­
se allă şi o părticică din tru popor este chemat să-şi bogăţia de Idei, prin clari­ da actualului cincinal şi în naţională, activist de sca­ tregii activităţi la nivelul
munca noastră, a celor care spună răspicat părerea în tatea soluţiilor şi căilor de perspectivă, în lumina ho- mă al partidului şi sta­ sarcinilor prevăzute în pla­
dăm calcar pentru siderur­ această problemă de mare rezolvare a complexelor pro­ tărîrilor Congresului al tului nostru, care, cu înal­ nul pe 1986, al exigenţe­
gia patriei, pentru oţelul ei. însemnătate prin referendu­ bleme ce confruntă omeni­ . XlII-lea al P.C.R. . tă competenţă, îndrumă şi lor revoluţiei tehnico-ştiin-
In fiecare an de cînd a în­ mul de la 23 noiembrie. rea. Se subliniază faptul că în deschiderea lucrări­ coordonează întreaga mun­ ţifice, pentru pregătirea
ceput exploatarea in carie­ In numele celor o sută de celor care' încearcă să-şi e- lor, întâmpinată cu înde­ că pe tărîmul cercetării, temeinică a producţiei a-
ră am livrat peste un milion comunişti şi al întregului co­ laboreze politica pe .bază lungi aplauze, a luat cu­ învăţămîntului şi culturii nului viitor. S-a arătat că
de tone. Producţia de cal­ lectiv care munceşte la ca­ de forţă şi dictat, să conti­ vin tul tovarăşa academi­ orientează ferm potenţialul unităţile de cercetare, in­
car a sporit mereu, calita­ riera de calcar Crăciuneşti nue cursa înarmărilor, mai cian doctor inginer Elena ştiinţific şi tehnic în direc­ ginerie tehnologică şi de
tea s-a îmbunătăţit. Aceasta asigurăm că vom rosti din ales a înarmărilor nucleare, Ceauşescu. ţia soluţionării probleme­ proiectare vor acţiona, cu
deoarece am muncit în pace toată fiinţa noastră un DA Cuvîntarea t o v a r ă ş e i lor majore privind dezvol­ toate forţele umane şi ma­
şi linişte pentru dezvoltarea MARIA FLOREA, Elena Ceauşescu a fost ur­ tarea intensivă, modernă, teriale de care dispun, pen­
ţării. Vrem să trăim rşi să CAROL HENTSCHY, şefa Complexului mărită cu profund interes a economiei naţionale, pro­ tru transpunerea în prac­
muncim în pace şi pe mai maistru, comercial „Ulpia", şi deosebită atenţie de gresul general al ţării. tică a măsurilor stabilite,
departe. Noi şi cei care ne secretarul organizaţiei secretarul participanţii la plenară. în spiritul orientărilor la iniţiativa şi sub îndru­
vor urma. De aceea, am pri­ de partid de la Comitetului de partid în rapoartele supuse dez­ şi indicaţiilor secretarului marea directă a secretaru­
mit cu cele mai alese senti­ cariera Crăciuneşti al I.C.S.M.I: Deva baterii plenarei, ea şi în general al partidului, al lui general al partidului to-
mente de stimă şi preţuire luările de cuvînt, s-a dat .liotărîrilor Congresului al
strălucita iniţiativă a condu­ (Continuare în pag, o 2-a) (Continuare in pag. a 2-a) o înaltă apreciere contri­ XlII-lea al P.C.R., pârtiei- (Continuare în pag. a 4-a)
celorlalte utilaje şi insta­
Răspundere maximă pentru buna desfăşurare a laţii din unitate.
BRIGADA „FULGER" IN ZOOTEHNIE C.A.P, Gurasada. Toate
stabulaţieî şi creşterea producţiilor animaliere! adăposturile sînt bine puse
la punct, asigurînd un mi­
croclimat corespunzător.
C.A.P. Sîrbi. Adăpostu­ programul dc dimineaţă a fost întocmite raţiile fura­ Unitatea are furaje ce ofe­
în raidul efectuat mior curi, 29 octombrie a.c. — rile au multe'geamuri spar­ fost prezentă numai. Adria­ jere şi nici graficul de ră condiţii pentru buna
în colaborare cu Direcţia agricolă judeţeană — Prin te, uşile nu se închid cum na Boldor, economista fer­ participare a tovarăşilor desfăşurare a actualei sta-
unităţi din consiliile unice agroindustriale Ilia şi Ha- trebuie. Miercuri diminea­ mei. Tovarăşii din condu­ din conducerea unităţii la bulaţii a animalelor. In­
ţcg,.am urmărit cum se desfăşoară programul de ţa, la ora 7,30, ieslele erau cerea cooperativei — pre­ programul dc grajd. Pro­ stalaţia de adăpat a fost
grajd, cum se acţionează pentru obţinerea unor pro­ goale, deoarece echipa de şedintă Angelica Roman, ducţia de lapte este în reparată, racleţii de la
ducţii zootehnice superioa re. furajare a venit tîrziu la inginer şef Teodor Solomon creştere, dar reproducţia grajdul nr. 2 nu funcţio­
lucru. Nu era nici apă, — trec rar prin fermă, are o evoluţie necorespun­ nează însă. Forma nu are
pentru că Viorcl Bota, me­ aşa explicîndu-se neajun­ zătoare. Natalitatea a ajuns încă tocătoare, dar insta­
C.A.P. Bretea Mureşană. buie, de asemenea, acorda­ la numai 42 la sută, iar
Perina zootehnică de aici tă mai multă atenţie re­ canicul, a întîrziat la pro­ surile existente aici. O va­ stocul de gestaţie la 46 la laţia urmează să sosească.
şi-a schimbat, .în • ultima producţiei animalelor, re­ gram. .Silozul, făcut din că s-a accidentat cu o zi Producţia de lapte marfă
vreme, faţa — cum sc zice. zultatele de pî-nă acum coconi tocaţi nu este tasat înainte, dar miercuri dimi­ sută. Adăposturile — bine pe cap de vacă mulsă este
pregătite pentru iarnă —
scăzută.
încă
Conducerea
Şi-a schimbat-o în bine, fiind încă necorespimză- şi din această cauză a în­ neaţa se mai afla în grajd. asigură un microclimat co­ fermei şi cca a cooperati­
fapt ce merită ■ apreciat. toare. ceput să muccgăiască. La C.A.l’. Ilia. încă n-nu respunzător, în incintă este
Argumente ? Iată câteva : ordine şi curăţenie. în baza vei agricole trebuie să a-
în baza furajeră . există lllL-, p %.>■ I | furajeră însă este neorân­ corde mai multă atenţie
cantităţi de nutreţuri ce ::%&> " •: AU- duială, se face risipă dc activităţii din zootehnic.
C.A.P. B.urjuc. Adăpostu­
asigură o bună hrăniră a nutreţuri. Bucătăria fura­
animalelor în actuala sta- jeră încă n-a fost pusă în rile dc animale din satul
■ buîaţie. Clhcorghe Ivan, funcţiune. Cornel Duţ, şe­ Tisa n-au fost pregătite
{ şeful felinei, ne spunea că ful de fermă, trebuie să pentru iarnă, avînd gea­
în baza de nutreţuri exis­ manifeste mai multă preo­ muri sparte, uşi ce nu se
tă, la ora actuală, 217 tone închid cum trebuie. In in­
fin, 1 600 tone siloz şi 485 cupare pentru realizarea cintă este dezordine, risi­
tone grosiere. La progra­ indicatorilor de plan. pă de furaje. N-au fost
mul de grajd, miercuri di­ A.E.I. Ilia. Vacilor cu încă stabilite raţiile fura­
mineaţa, au fost prezenţi lapte li' se administrează jere, iar natalitatea a ajuns
şeful de fermă Gheorghe furaje tocate, celorlalte co­ la numai 49 la sută. Noua
ceni de porumb. Unitatea şefă dc fermă va trebui să
Ivan, tehnicianul veterinar are furaje multe, dar nu acorde atenţie maximă rea­
Daniel Apostu, operatorul- şi-a asigurat necesarul sta­ lizării sarcinilor de plan
însămiînţător Monica Ar­ bilit pentru actuala stabu- şi în special creşterii pro­
delean şi secretarul adjunct laţie. De aceea, trebuie in­ ducţiei de lapte.
cu probleme de propagan­ sistat pentru procurarea de C.A.P. Dobra. La pro­
dă aă comitetului comunal tăieţei de sfeclă şi coceni gramul de grajd au parti­
do partid Ilia, Traian fuga, de porumb. O problemă cipat Eugenia Lazăr, pri-
care răspunde de unitatea nerezolvată este repartiţia
agricolă din Bretea Mure- de energie electrică. Can­ Brigada de reporteri :
şună. O problemă ce se titatea de cunent electric TRAIAN BONDOR,
Ferma nr. l mixtă a S. c.P.p. Geoaglu. o mare atenjie se acordă aici sectorului
. •. cere rezolvată urgent este zootehnic, unde prin grija conducerii unităţii, s-a constituit un nucleu valoros de bo­ planificată la ora actuală MIRCEA LEPĂDATU
punerea în funcţiune a vine, cărora H se asigură condiţii optime de cazare şi o furajare corespunzătoare în toa­ nu asigură funcţionarea
bucătăriei furajere. Tre­ tă perioada de stabulaţle. bucătăriei . furajere şi â (Continuare în pag, o l->)