Page 107 - Drumul_socialismului_1986_10

' ş- ţ.
2 DRUMUL SOClALlSMULli

România ■— promotoare a unei CINCINALUL Vili■ DEZVOLTARE INTENSIVA

politici de dezarmare, pace tehm*?nodudmateîmCtă m 20,00 Teii
Oameni din „avanposturile" 20,20 Via
20 15 Fru
şi înţelegere intre popoare meo
Einl
construcţiilor hidrotehnice 20,45 Cop
tori'
naţl
MUNCIND CU DĂRUIRE, ÎN LINIŞTE România se situează in rin- 20,55 Cad
durile statelor cu o contri­ Maistrul Petru Brădescu, In planul de fabricaţie al ducţiunea principală —i
(col
Şl PACE, NE VOM ÎNTĂRI MEREU ŢARA buţie activă la cauza păcii, secretarul organizaţiei de atelierului reparaţii hi­ după»-cum se ştie,. obiectiv 21,10 Seri
dînd Întotdeauna un exem­ partid din Secţia de pro­ draulice pe acest an figu­ finalizat —, instalaţii ce lor)
(Urmare din pag. 1) şi a tovarăşilor mei de mun­ plu strălucit de acţiuni pro­ ducţie industrială Haţeg, rează 10 prese, 10 roboţi vor fi trimise la Bistra — măi
că din carieră că numai prii în favoarea dezarmării, şi 10 băi de călirc. Ce sînt 21,35 ECO
muncind cu dăruire, în liniş­ a colaborării. Mărturie sini este unul dintre oamenii roboţii ? „Un produs nou, Poiana Mărului. Recent, şcoi
fa­
atelierului
au
holărit păcii şl dezarmării, te şi pace, ne vom întări relaţiile sale de azi, de o care au participat la punc- proiectat în atelierul do oamenii două pahare-genc- Boşi
bricat
care am dori să fie auzit şi mereu ţara, viaţa noastră va rea în funcţiune a tutu­ specialitate- al antreprizei 21,50 Tel»
urmat de toate popoarele li ferită de primejdiile unui mare diversitate, cu nume­ ror atelierelor din acest noastre — ne-a declarat rator, piese de dimensiuni
lumii. Este convingerea mea război nuclear distrugător. roase ţări. Şi tot mărturie perimetru. „Aici — ne a- uriaşe, ce vor fi folosite
a contribuţiei active la cau­ rată maistrul — spre un lăcătuşul mecanic Nicolae la hidrocentralele din „a- fKÂ
PACEA - CERTITUDINEA za păcii este recenta hotă- perete, împreună eu oa­ Vinţan. liste vorba de un val", pentru turnarea din
rire a Plenarei Comitetului menii mei, am sudat stîl- robot semiautomat pentru beton a lăcaşurilor unde se
ÎMPLINIRILOR NOASTRE Central al P.C.R. privind re­ ••"condiţionarea rolelor ac- montează generatoarele.
uucuii
ducerea de către ţara noas­ pii de susţinere ai atelie­ :e te tăiere în rocă. Are dloprogri
(Urmare din pag. I) nu poate li decit triumlul ra­ tră cu 5 la sută a arma­ rului central. De fapt. Cele două „pahare" au fost Buletin <
ţiunii. Dar, aşa cum sub­ mentelor, efectivelor şi chel­ secţia a fost pusă în func­ „ouă braţe pentru luarea realizate intr-un timp re­ tul mcdl
ce ameninţă omenirea cu linia tovarăşul Nicolae tuielilor militare, hotărire de­ ţiune, parţial, în 1978, iar piesei şi introducerea în cord : de la 1 la 14 sep­ dlnea zii
un război nimicitor în care, Ceauşescu, pentru ca raţiu­ venită Lege, care va li su­ în anul următor a început baia de călire, deci, se tembrie a.c. I 7.00 Jtadl
în ţară ;
cum se ştie, nu pot exista nea să învingă, să se instau­ pusă prin referendumul de să producă la capacitate". comportă ca un robot mai La S.P.I. Haţeg, recordu­ sel ; 8,l<
învingători pentru că ar fi reze pacea şi colaborarea la 23 noiembrie a.c. apro­ — Ce volum de produc­ simplu. Tot omul este cei rile nu sînt rare, „In pe­ dillor ; '
periclitată existenţa vieţii pe între popoare, forţele iubi­ bării întregului popor. ţie se realiza atunci, în care 11 manevrează 1" rioada care a trecut din ştiri ; 8,0
ctritutori!
planetă, li se opun forţele toare de pace trebuie să-şi 1979 ? Omul ! Bineînţeles, ei acest an — ne-a declarat univers 1
păcii, ale popoarelor ce do­ unească eforturile şi să im­ Voi vota, cu inima deschi­ trebuie să rămână ,,stă- ing. Zenu Mălinagi, şeful 10,45 r
resc o lume a progresului pună un climat de prietenie să, alături de toate mamele — „La capacitate" e un secţiei — am obţinut o Buletin
Caleidos<
şi civilizaţiei, o lume mai şi cooperare. din ţara noastră) pentru pa­ fel de a spune, fiindcă pînul" maşinilor pe care depăşire de 14 la sută la nesc ;
ce, pentru ca să ne făurim
mintea sa ascuţită şi bra­
dreaptă pe planeta Pămînt. Strămoşii noştri, întregul obţineam, în 1979, o pro­ ţele sale le creează con­ de muzli
Buletin
Lumea contemporană este nostru popor au iubit întot­ viaţa aşa cum dorim, ducţie în valoare de nu­ tinuu. Dorel Scorobete, volumul reparaţiilor şi pie­ Din con
caracterizată printr-o situaţie deauna pacea, au luptat pen­ să ne bucurăm de împlini­ mai 2 500 000 lei. Acum, selor de schimb, producti­ 12,40 1
încordată gravă, cauzată de tru ea. In istoria sa Irămin- rile prezente şi viitoare, de în primul an al celui dc-al Petru Compodi, Gheorghe vitatea muncii a crescut laureate
cursa fără precedent a înar­ tală, ţara noastră n-o făcut zimbetul senin al copiilor, de 8-lea cincinal, „dăm" peste Staicu, Maria Botnarciuc, faţă de plan cu 2 000 iei/ ţlonal „i
ulei"; 18
mărilor, in special a înar­ decit să-şi apere glia, fiind liniştea căminelor noastre. 0 milioane lei. Şi, aşa cimi Georgeta Socotinschi sînt om al muncii, cheltuielile * Radi o j
mărilor nucleare. Aceasta prin tradiţie şi vocaţie o ţa­ Voi vota cu conştiinţa răs­ sc întîmplă în orice uni­ eîţiva dintre, oamenii ate­ totale la 1 000 Lei produc­ vanpreiiT
generează o stare periculoa­ ră a păcii şi prieteniei. Azi, punderii pe care o avem nu tate economică, nu se poa­ lierului electric, despre ţie marfă au fost reduse 15,3' C
cir
să, un spectru întunecos care prin politica sa externă, di­ numai faţă de propria noas­ te spune că am atins li­ care ne-a vorbit în cu­ cu 2 lei, iar cele materiale 16,(8. -ta
apasă greu asupra popoa­ namică, promovată cu perse­ tră existenţă, ci şi de cea vinte elogioase sing. Mar- cu 4,2 lei. Sînt rezultate Publiclta
relor. Este momentul în care verenţă de preşedintele ei, a continentului european, a mita superioară. Conside­ ghit Alb, tehnologul ate­ ce încorporează hărnicia uşoară <
varcanu
singura opţiune a omenirii tovarăşul Nicolae Ceauşescu. planetei pe care trăim. răm că am fost şi ne aflăm nescu ; !
permanent în „avanpostu­ lierului respectiv. „Un întregului nostru colectiv trie ; 17,
rile" construcţiilor hidro­ număr de numai 29 oameni de muncă. Şi mai trebuie eatelor :
tehnice, fapt ce mobili­ — ne spunea ing. Letiţia adăugat ceva : în prezent rll • B
18.20 ■ A
zează toate forţele colec­ Ilian, din cadrul atelieru­ activitatea secţiei noastre al Păcii
tivului nostru de muncă lui- de reparaţii utilaj to- este „profilată" îndeosebi 19.20 Spr
rasier — repun în func­ pe reparaţia utilajelor care petiţlona
pentru realizarea şi depă­ ţiune, lunar, 8 locomotive, şc*erl, ii
şirea sarcinilor dc plan, a au fost folosite ia diver­ MWco: 2
4 buldozere şi 7—8 motoa­ 20.15 PCI
angajamentelor asumate în re de locomotivă. Se rea­ se lucrări pe Rîu Mare, în vigoarea
întrecerea socialistă. amonte sau în aval. După 21.no l.a
lizează, în fiecare lună, un 22.00 O
Argumente, faptice pot plan de producţie de a- reparaţii, utilajele vor fi Padloţur
fi găsite în toate atelie­ expediate altor antreprize poetic :
proapc 2 miilioane lei". 23.15 No
rele secţiei. Nu a fost lună Un popas, mai lung, la hidroenergetice din ţară. 23,55—24.'
în care secţia să nu-şi atelierul confecţii metali­ Aceasta înseamnă că un
realizeze planul şi aceasta ce — subunitate cu pon­ capitol important al con­
datorită activităţii susţinute dere mare în producţia to­ strucţiilor hidroelectrice
desfăşurate de oamenii fie­ tală a secţiei. Stăm de din Retezat s-a încheiat,
cărui atelier. vorbă cu lăcătuşul Mihai fapt ce nc bucură nespus
DEVA
— La noi — nc declara Stroia, ing. Petru Tăşală, de mult. Pentru că, pînă Dra (Pa
ing. Dan Şiara, şeful a- maistrul Dionisie Socaci. la urmă, activitatea noas­ (Aria);
Aflăm că aici se lucrează
telierulUi reparaţii hidrau­ tră se măsoară tot prin Piraţii d
în prezent la confecţiona­ suU m
lice — se realizează, în
rea unor panouri metali­ izbinzile obţinute pc. fron­
prezent, o serie de repere ce folosite la betonarea tul salbelor de lumină ce clius
Misterul
pentru repararea utilajelor centralelor şi barajelor din (Flacăra)
vor răsări pe firul Rîului seară ((
hidraulice, precum şi insta­ „aval". De asemenea, se ŞANI :
întreprinderea de confee|ii Hunedoara. Aspect din secţia confecţii, faza» încheiat Mare şi pe Strei !" (PurînB)
kett. Folo N. GHEORGHIU laţii propriu-zi.se de a- recondiţionează instalaţiile — seriile
ceastă natură. de betonare folosite la a- MARIN NEGOIŢÂ bric); N
dar (Un
Cantonul
ral); VTJ
(Urmare din pag. 1) iar producţia de lapte se din linie
I-IJ <L
Răspundere maximă pentru buna desfăşurare află în scădere. NEA : C
mărul comunei, care a aju­ C.ArP. Sălaşu de Sus. La rul); Ai v
tat la buna desfăşurare a programul de dimineaţă, Express
URICAN
activităţii. Adăposturile stabulaţiei şi creşterea producţiilor animaliere! care s-a desfăşurat în con­ rul şl ar
pentru bovine sînt ame­ diţii bune, au participat BRAD :
najate, saivanele însă abia toţi îngrijitorii, * inginerul Raz (
ORASTf
acum se curăţă şi se repa­ diţii optime în acest sens. natalitate este de 71 la su­ schimb, trebuie să sc ac­ unitatea are asiguraţi în­ Victor Bogdan, şeful fer­ multă d
ră. Conducerea fermei şi C.A.P. Pui. Programul tă, existînd toate condi­ ţioneze cu toată răspunde­ grijitori permanenţi şi pro­ mei şi Marin iţa Gabor, e- Cu că rt
cea a cooperativei trebuie de grajd a început la timp ţiile ca pînă la finele a- rea pentru creşterea pro­ gramul s-a desfăşurat în conomistă, precum şi Ionel căra);
să sc preocupe cu mai şi s-a desfăşurat în bune nului el să ajungă lâ peste ducţiei de lapte marfă, ca­ condiţii bune, în prezenţa Gabor, opcratorul-însămîn- trulea g
ender i
multă insistentă de reali­ condiţii, în prezenţa ingi­ 83 la sută. Dar, clin păca­ ia este în scădere de la Elenei Băbuţ, inginera şefă ţător. Adăposturile au fost Comoara
zarea efectivului total şi nerei Livia- Ianou, şefa te, starea fiziologică a vi­ începutul lunii. a unităţii, în schimb la a- pregătite pentru stabula­ brn se i
matcă de bovine, ca şi dc fermei zootehnice (la bri­ ţeilor este precară, condu­ C.A.P. Sîntămăric-Orlea. dăpostul destinat animale­ ţie. Starea fiziologică a va­ cultură);
tlunen ..
îndeplinirea indicatorului gada Ruşor) şi a lui Fran- cerea fermei trebuind să La program, alături de în­ lor gestante şi tineretului cilor cu lapte este bună şi roşul): 1
privind reproducţia. Tre­ cisc Vlădoane, preşedinte­ ie asigure o hrănire cores­ grijitori, a participat in­ îngrijirea se face cu rîndul printr-o hrănire suplimen­ Pacific
buie, de asemenea, pusă le cooperativei şi Nasta satului. Nu există aiei, de tară a acestora (întrunit u- lor (I.ut
Cornnva'
urgent în funcţiune bucă­ Duncea, economista fermei >ţ ruse» fapt, nici brigadier zoo­ ni taica şi-a asigurat ne­ (Minerul
tăria furajeră. Separatorul (la brigada Galaţi). Anima­ i w tehnic ş' nici altcineva cu cesarul de fibroase şi gro­
4
de lapte se cere folosit în lele sînt curate, au o stare BRIGADA „FULGER * ÎN ZOOTEHNIE atribuţii şi răspunderi con­ siere, precum şi aproape
fiecare zi, pe această cale fiziologică bună. îngrijito­ m ■ crete pentru zootehnie. Poa­ 1 000 tone de suculente),
puţind spori cantitatea de rii, majoritatea localnici, te de aceea starea fiziolo­ producţia dc lapte poate
lapte ce se predă la fon­ îşi fac cu răspundere da­ punzătoare şi condiţii mai ginerul Francisc Sebesteyn, gică a vacilor şi viţeilor nu şi trebuie Să crească în zi­
dul de stat. toria. Remarcăm faptul că bune de adăpostire. De a- şeful fermei zootehnice şi este dintre cele mai bune, lele următoare.
A.E.I. Grind. Indicele de adăposturile au fost pre­ semenea şi cantităţile dc operatoarea însămînţătoare Pentru
natalitate a ajuns la 80 la gătite pentru stabulaţie, că lapte marfă livrate sînt Maria Timiş. A lipsit însă Iii unităţile în care ne-ain deplasat se poate spune fl în ge
va
cerul
sută. Efectivul de animale in bazele furajere este or­ departe de prevederi. In tehnicianul veterinar Cor­ că, în general, actuala stabulaţie a animalelor a în­ noros. \
are o stare fiziologică foar­ dine, iar în fiecare briga­ ce priveşte furajele, uni­ nel Ştefoni. S-a intrat în ceput bine. Totuşi, în unele cooperative agricole se taţii sla
c
te bună. Au fost stabilite dă locurile de depozitare tatea şi-a asigurat necesa­ stabulaţie fără ca adăpos­ înregistrează numeroase lipsuri. De aceea, în conti­ formă vti
niţă.
raţiile furajere în funcţie a nutreţurilor sînt îngră­ rul de grosiere, iar finul turile (cel puţin cele din nuare este necesar să sc depună eforturi stăruitoare pînă la
de producţie şi de starea dite. care mai există în cîmp brigada Ciopeia) să fie pentru buna pregătire a adăposturilor şi, printr-o râturile
de gestaţie a animalelor. C.A.P. Livadea. Adăpos­ trebuie transportat de ur­ pregătite. Sînt geamuri lip­ atentă furajare şi îngrijire a animalelor, să sporească ro şl E
maxime
In unitate şi în baza fu­ turile au fost dezinfectate genţă. să, ’ţigle sparte, iar în continuu realizările în zootehnic. Organele şi orga­ grade. 1
rajeră este ordine şi cură­ şi pregătite pentru ierna­ C.A.P. Sînpctru. Adăpos­ grajdul pentru tineret, pă­ nizaţiile dc partid, consiliile unice agroindustriale, duce ei
ţenie. Colectivul de mun­ tul animalelor. Vacile au turile sînt bine pregătite ianjenii atîrnă peste tot. consiliile populare, organele colective de conducere I Jt m
că depune eforturi pentru fost lotizate şi se furajează pentru iernatul animalelor. Dezordine este în toată din unităţi au datoria să vegheze la respectarea în­ fi Jn gc
huna desfăşurare a stabu­ conform raţiilor afişate în La programul de diminea­ incinta fermei şi a bazei tocmai a programului de lucru în ferme, a graficu­ cerul n
laţiei animalelor. Măsurile adăposturi. Programul de ţă, alături de îngrijitori furajere, care nici acum nu lui privind participarea la activitatea din zootehnie, cădea
formă
luate pînă acum — adăpos­ grajd s-a derulat în pre­ erau prezenţi la datorie a fost îngrădită. Oare to­ la buna gospodărire a furajelor ş.a. Trebuie acţionat soare. d '
turile, ca şi instalaţiile de zenţa inginerei Georgeta şefa fermei, inginera Ro­ varăşii din conducerea coo­ cu maximă răspundere pentru creşterea efectivelor moderat
adăpat şi de evacuare a Pascal, şefa fermei zooteh­ chea Oprean, tehnicianul perativei nu văd inai în­ şi a producţiei animaliere, pentru valorificarea efi­ produce d
rolog
dejecţiilor au fost repara­ nice şi a operatoarei însă- veterinar Dorina Sora şi colo de pragul birourilor ? cientă a potenţialului zootehnic al fiecărei unităţi Proneen
te, iar bucătăria furajeră mînţătoare Minerva Sila. operatoarea însămînţătoa- C.A.P. Sălaşu dc Jos. agricole.
funcţionează — oferă con­ Pînă acum procentul de re Mei an ia Cean. In Dacă la vacile cu lapte